La zi
Irina Ravac va primi titlul de cetățean de onoare post-mortem
Astăzi, într-o zi de adâncă recunoștință și amintire, ne reamintim cu respect și recunoștință de Irina Ravac, o personalitate remarcabilă a județului nostru. Irina Ravac ne-a părăsit prea devreme acum 6 ani, dar moștenirea ei de dedicare și contribuție rămâne vie în inimile noastre.
Cu o carieră impresionantă care a acoperit domenii precum ingineria la Combinatul Siderurgic, jurnalismul, managementul la Institutul FORDOC, și activitatea în organizații neguvernamentale, Irina Ravac a fost o forță muncitoare și un model de implicare comunitară. Născută la 14 iulie 1957 în N. Bălcescu din județul Călărași, a urmat educația sa cu pasiune și dedicație, absolvind Facultatea de Electrotehnică la Institutul Politehnic București.
Din poziția de jurnalist, Irina Ravac a fost o voce critică și directă în presa călărășeană, lucru care a culminat cu funcția de redactor-șef adjunct la ziarul PĂMÂNTUL. A fost o observatoare fină a vieții locale și județene, ilustrând realitățile orașului și județului cu un stil jurnalistic distinct.
În 1991, a preluat funcția de director al Departamentului de Relații Comerciale Interne și Externe al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Călărași. Aici, a lucrat neobosit pentru stimularea relațiilor comerciale, organizarea de târguri și expoziții, reuniuni de afaceri și schimburi de experiență, contribuind la dezvoltarea economică a județului.
Irina Ravac a strălucit și în calitate de director al Institutului FORDOC, transformându-l într-un centru de formare recunoscut în țară și peste hotare pentru personalul din administrația publică.
Cu expertiza sa vastă, după o perioadă ca expert parlamentar, a revenit ca director al Camerei de Comerț, consolidând colaborarea cu Școala Română de Afaceri care a funcționat în cadrul CCIA.
Astăzi, Primăria Municipiului Călărași și Consiliul Local se vor aduna pentru a dezbate proiectul de Hotărâre privind acordarea titlului “Cetățean de Onoare” post-mortem pentru această personalitate de excepție.
Irina Ravac a lăsat o amprentă profundă în județul Călărași, iar moștenirea sa va continua să inspire și să orienteze dezvoltarea acestui loc în anii care vor veni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani
Rockul românesc este în doliu: Adrian Pleșca, cunoscut de o țară întreagă drept Artan, a încetat din viață marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit bucurestifm.ro, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral fulgerător.
Născut pe 31 martie 1961 la București, Artan a fost una dintre cele mai recognoscibile și iubite voci ale scenei rock autohtone. Încă din copilărie a studiat vioara, pianul și contrabasul, iar în 1982 a pus bazele trupei Timpuri Noi alături de Răzvan Moldovan – una dintre cele mai influente formații ale anilor ’80-’90. Ulterior a fondat Partizan, continuându-și traiectoria cu același stil rebel și versuri care au marcat generații.
Pe lângă activitatea din trupe, Artan a fost și membru al Corului Radio România, demonstrând o versatilitate muzicală rar întâlnită.
Vestea morții sale a fost anunțată în această seară pe Facebook de către prietenii și colegii săi, Ștefan Zaharescu și Gabi „Pipai” Andrieș, provocând un val de tristețe și mesaje de condoleanțe în întreaga comunitate rock.
Odihnește-te în pace, Artan! Rockul românesc nu va mai suna la fel fără vocea ta inconfundabilă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Palatul Prefecturii din Călărași, cel mai important monument istoric al județului, a fost iluminat în această seară în culorile tricolorului, într-un moment simbolic dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit conducerea județului și a municipiului, marcând totodată apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii.
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța acestui pas pentru comunitate:
„Începând cu Ziua Națională, Prefectura Județului Călărași este luminată. Acest edificiu va rămâne astfel iluminat pentru a pune în valoare cel mai mare monument istoric al județului. Suntem la un moment important pentru Călărași. Cred că vom consemna finalizarea lucrărilor până la finalul lunii decembrie, așa cum am discutat cu domnul constructor. Palatul va reveni călărășenilor și va deveni un Palat Sociocultural dedicat viitoarelor activități ale județului.”
La eveniment au participat primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, cei doi vicepreședinți ai CJ Călărași și secretarul de stat Violeta Mușat.
Primarul Marius Dulce a vorbit despre semnificația momentului și despre colaborarea instituțiilor:
„Este un eveniment inedit, când iluminăm în culorile tricolorului acest edificiu mult dorit, care după multe eforturi ajunge să fie finalizat la sfârșitul acestui an. Am demonstrat, așa cum am făcut-o și la Alba Iulia, că în echipă putem reuși. Nu ne oprim aici: zona va fi completată cu un parc nou, un spațiu modern care să pună în valoare clădirea. Călărașiul are nevoie de dezvoltare, iar această seară arată încă un pas înainte.”
Reprezentanți ai constructorului și ai conducerii CJ au subliniat la rândul lor importanța punerii în valoare a acestui edificiu emblematic, „care prinde viață după foarte mult timp în care nu a fost utilizat la adevăratul său potențial”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua Națională a României, celebrată cu fast la Alba Iulia, orașul simbol al Marii Uniri, a început sub semnul tensiunilor politice intense. Peste o mie de militari au defilat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, însoțiți de tehnica de luptă și de zboruri deasupra cerului, dar atmosfera festivă a fost rapid umbrită de reacțiile vehemente ale unei părți a mulțimii. Premierul Ilie Bolojan, sosit puțin înainte de ora paisprezece, a fost huiduit copios de la primul moment al apariției sale publice. Fluierăturile și strigătele au răsunat puternic, transformând sosirea oficială într-un moment de confruntare.
Evenimentul a escaladat în timpul intonării imnului național, când vocile indignate ale protestatarilor au acoperit notele solemne ale orchestrei militare. „Demisia, demisia!”, au scandat oamenii, într-un cor prelungit care a durat minute întregi, vizibil deranjat de prezența șefului Guvernului. Mulțimea, formată în mare parte din susținători ai mișcărilor suveraniste și ai unor figuri controversate din opoziție, a venit pregătită cu steaguri și pancarte, transformând ceremonia într-un spațiu de exprimare a nemulțumirilor acumulate. Printre acuzații s-au numărat reproșuri legate de politicile guvernamentale, percepute ca fiind îndepărtate de valorile naționale tradiționale.
Autoritățile au menținut ordinea cu prezența forțelor de jandarmi, care au monitorizat atent mulțimea pentru a preveni orice incidente majore. Deși programul oficial – depuneri de coroane, defilări și onoruri militare – s-a desfășurat conform planului, ecoul huiduielilor a persistat pe tot parcursul paradei. Prezența altor oficialități, precum președintele Nicușor Dan, a stârnit de asemenea reacții similare, deși în absența sa fizică. În contrast, susținătorii extremiști au aplaudat figuri opuse, precum lideri ai partidelor naționaliste, amplificând diviziunile politice profunde care marchează societatea românească în acest moment.
Acest episod nu este izolat: Bolojan a mai fost contestat public în ultimele luni, la evenimente similare, reflectând o polarizare crescândă. Cu toate acestea, mesajul premierului transmis cu ocazia Zilei Naționale subliniază unitatea și încrederea în potențialul țării, invitând la depășirea greutăților colective. Alba Iulia, leagănul unirii din 1918, a devenit astfel nu doar un loc de comemorare istorică, ci și un barometru al actualelor frământări sociale, unde spiritul național se împletește cu dezbateri aprinse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Descoperă misterul pădurilor amazoniene: Ochiul gol cu pete negre, vânătorul invizibil!
Hreanul – arma secretă naturală împotriva răcelii, durerilor și tensiunii!
Pianul din iad – o melodie care a supraviețuit omului
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
