La zi
Irina Ravac va primi titlul de cetățean de onoare post-mortem
Astăzi, într-o zi de adâncă recunoștință și amintire, ne reamintim cu respect și recunoștință de Irina Ravac, o personalitate remarcabilă a județului nostru. Irina Ravac ne-a părăsit prea devreme acum 6 ani, dar moștenirea ei de dedicare și contribuție rămâne vie în inimile noastre.
Cu o carieră impresionantă care a acoperit domenii precum ingineria la Combinatul Siderurgic, jurnalismul, managementul la Institutul FORDOC, și activitatea în organizații neguvernamentale, Irina Ravac a fost o forță muncitoare și un model de implicare comunitară. Născută la 14 iulie 1957 în N. Bălcescu din județul Călărași, a urmat educația sa cu pasiune și dedicație, absolvind Facultatea de Electrotehnică la Institutul Politehnic București.
Din poziția de jurnalist, Irina Ravac a fost o voce critică și directă în presa călărășeană, lucru care a culminat cu funcția de redactor-șef adjunct la ziarul PĂMÂNTUL. A fost o observatoare fină a vieții locale și județene, ilustrând realitățile orașului și județului cu un stil jurnalistic distinct.
În 1991, a preluat funcția de director al Departamentului de Relații Comerciale Interne și Externe al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Călărași. Aici, a lucrat neobosit pentru stimularea relațiilor comerciale, organizarea de târguri și expoziții, reuniuni de afaceri și schimburi de experiență, contribuind la dezvoltarea economică a județului.
Irina Ravac a strălucit și în calitate de director al Institutului FORDOC, transformându-l într-un centru de formare recunoscut în țară și peste hotare pentru personalul din administrația publică.
Cu expertiza sa vastă, după o perioadă ca expert parlamentar, a revenit ca director al Camerei de Comerț, consolidând colaborarea cu Școala Română de Afaceri care a funcționat în cadrul CCIA.
Astăzi, Primăria Municipiului Călărași și Consiliul Local se vor aduna pentru a dezbate proiectul de Hotărâre privind acordarea titlului “Cetățean de Onoare” post-mortem pentru această personalitate de excepție.
Irina Ravac a lăsat o amprentă profundă în județul Călărași, iar moștenirea sa va continua să inspire și să orienteze dezvoltarea acestui loc în anii care vor veni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Miercuri dimineața, Dana 5 din Portul Constanța a fost scena unui accident de muncă cumplit. În timpul înlocuirii unei anvelope la un utilaj de încărcare și ridicare containere, acesta a explodat violent. Din păcate, două persoane au decedat pe loc, iar o a treia a suferit escoriații și a fost transportată la spital.
UPDATE 31 decembrie, ora 10:53 Potrivit informațiilor oficiale, explozie s-a produs la un utilaj de manipulare containere în timp ce se efectua operațiunea de schimbare a anvelopei. Au murit doi bărbați (52 și 64 de ani), care nu au răspuns manevrelor de resuscitare. Un alt lucrător (57 de ani) a ajuns la spital cu traumatism la picior, iar un al patrulea bărbat (63 de ani) a refuzat transportul medical.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili exact cauzele exploziei și eventualele nereguli în procedurile de lucru. Un incident devastator care umbrește ultimele ore ale anului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ne asumăm în fiecare zi un angajament clar: siguranță, calitate și continuitate, cu transparență și orientare către nevoile dumneavoastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi nu va mai fi plătită, începând cu 2026
Guvernul României a decis modificarea modului de plată a concediilor medicale. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate în ultima ședință de guvern din 2025, prima zi a concediului medical nu va mai fi plătită, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Măsura vizează fiecare episod de boală și schimbă un mecanism aplicat până acum ani la rând.
Cine plătește concediul medical, de acum înainte
Conform noilor reguli:
- ziua 1 a concediului medical – neplătită;
- zilele 2–6 – suportate de angajator;
- din ziua a 7-a – costurile sunt preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Anterior, angajatorii plăteau primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministerul Sănătății: „Nu este o măsură definitivă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că decizia are caracter temporar și urmărește reducerea abuzurilor.
Potrivit acestuia, măsura este menită să descurajeze concediile medicale scurte, de 2–3 zile, identificate frecvent în jurul sărbătorilor sau al „puntei” dintre zilele libere. Oficialul spune că, dacă fenomenul concediilor fictive scade semnificativ, ordonanța poate fi modificată sau chiar anulată înainte de termen.
Ce alternativă a fost respinsă
Guvernul a analizat și varianta introducerii unei contribuții CASS de 10% din indemnizația de concediu medical. Această opțiune a fost abandonată, considerându-se că ar fi produs pierderi mai mari pentru angajați decât eliminarea plății primei zile.
Practică existentă și în alte state UE
Ministerul Sănătății argumentează că măsura nu este o excepție la nivel european. În state precum Belgia sau Franța, în funcție de tipul asigurării și de codul de boală, prima sau chiar a doua zi de concediu medical nu este remunerată.
Impact bugetar: un miliard de lei anual
Economiile estimate se ridică la aproximativ un miliard de lei pe an. Potrivit ministrului Sănătății, banii vor fi direcționați către:
- introducerea de noi tratamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea altor programe de sănătate publică.
În 2025, din măsuri similare, statul a economisit circa 500 de milioane de lei, sumă care a permis includerea a 41 de noi medicamente pe lista celor compensate.
Controale mai stricte
Ordonanța introduce și un mecanism prin care angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau CNAS în cazurile suspecte de abuz privind concediile medicale, urmând ca acestea să fie verificate prin proceduri clare.
Potrivit datelor prezentate de minister, România se numără printre puținele state UE unde, în anumite situații, concediul medical este plătit în proporție de 100% din salariu. În majoritatea țărilor europene, indemnizația se situează între 75% și 85%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul comunei Borcea, mesaj de final de an către locuitori: „2025 a fost un an al provocărilor, dar și al realizărilor”
Tragedie dublă în Portul Constanța: explozie la utilaj și două vieți pierdute
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
