Știri
IPJ Călărași va avea șef nou. Cine sunt cei 5 care concurează pentru râvnitul post
Inspectoratul Județean de Poliție Călărași ar putea avea, în sfârșit, o conducere stabilă, care să nu fie numită, din pix, de la București, așa cum s-a tot obișnuit. Toți cei desemnați prin împuternicire să ocupe funcția temporară de conducere nu au petrecut foarte mult timp pe scaunul de inspector-sef, fiind înlocuiți de alții mai buni.
La final de an, pe data de 08 Decembrie 2022, se va susține un concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de şef al inspectoratului de poliţie judeţean II la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călărași, prevăzută la poziţia 1 din statul de organizare al unităţii, cu recrutare din sursă internă.
Pentru IPJ Călărași există 5 nume grele care s-au arătat interesate să obțină postul. Toate dosarele de înscrieri au fost depuse cu termen limită la 14.11.2022, ora 16:00.
Concursul va consta în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, potrivit prevederilor art. 26 din Anexa nr. 3 la O.M.A.I nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, care se înregistrează audio și/sau video și se va desfășura la sediul Inspectoratului General al Poliției Române din municipiul Bucureşti, strada Mihai Vodă nr. 4 – 6, sector 5, în data de 08.12.2022, după următorul grafic:
- instructajul candidaților: orele 14.00;
- desfășurarea interviului pe subiecte profesionale: orele 14.15;
- afișarea grilei de apreciere: la finalizarea interviului desfășurat cu ultimul candidat;
- afișarea rezultatelor: după orele 16.00 (în raport de numărul candidaților).
Perioada limită de depunere a eventualelor contestații – în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor, respectiv 09.12.2022. Soluționarea contestațiilor și afișarea rezultatelor la această activitate se va realiza în perioada 12.12-13.12.2022. Afișarea tabelului cu rezultatele finale se va realiza în perioada 09.12-13.12.2022, în funcție de existența/inexistența unor eventuale contestații.
Să sperăm că acest concurs va pune stop situațiilor care s-au vehiculat prin sediul IPJ Călărași privind implicarea politicului în activitatea poliției.
Cine sunt cei care s-au înscris la acest concurs
Postul de inspector-șef al IPJ Călărași întoarce multe capete, iar cei care au fost declarați “apți” după examinarea psihologică sunt în număr de cinci.
- Gheorghe Marian – fostul șef al Serviciului de Permise și Înmatriculări auto Călărași, în prezent șef CRAP (Arest). Acesta este cercetat încă din 2016, la acel moment subcomisar de poliție. În prezența colonelului în rezervă Luchian Vasile și a agentului șef principal de poliție Bara Ilie, i-a oferit lui Iorga Marian 5.000 euro în imobilul aflat în proprietatea acestuia, în mun. Călărași, strada Rozelor, întrucât Iorga Marian încerca să-l determine să demisioneze din funcția de șef Birou Ordine Publică la Poliția mun. Călărași, ulterior acesta fiind numit șef al Centrului de Reținere și Arestare Preventivă, asimilat biroului.
Gheorghe Marian i-a cumpărat o centrală termică în valoare de 3.800 lei de la o societatea comercială, lui Iorga Marian, care a fost montată la apartamentul acestuia din București, str. Novaci, nr. 10, bl. P 60, sc. 3, et. 3, ap.73, aspect cunoscut de colonelul în rezervă Dinu Marcel-Darie. Față de acestea s-a reținut comiterea infracțiunilor corelative de luare de mită, prev. de art. 289 al. (1) din Codul penal, și dare de mită, prev. de art. 290 al. (1) din Codul penal. [informații din Dosar nr. 122/P/2017 – unde fostul inspector-șef al IPJ Călărași, Marian Iorga este anchetat pentru mai multe fapte grave.] Marian Iorga a fost șef al Inspectoratului de Poliție Județean Călărași în perioadele septembrie 2014 – 7 martie 2019 și 15 august 2019 – 30 aprilie 2020. Ulterior a fost împuternicit ca șef al Inspectoratului de Poliție Județean Prahova.
Comisarul-hârciog era și pofticios: ca polițist-șef peste două județe, lua șpagă în bani, mașini, terenuri, vacanțe, ceasuri, lucernă, dar pretindea și relații sexuale cu subalternele
Comisarul șef de poliție IORGA MARIAN se folosea de prerogativele funcției în mod abuziv, promovând persoane de sex feminin în funcții superioare sau de conducere, în schimbul unor favoruri de natură sexuală (cum ar fi cazul numitei “Lera” din cadrul Serviciului Criminalistic, “Olimpia” din cadrul Compartimentului Relații Publice și medicul unității).
- Deacu Emil – actual șef al Biroului Rutier Călărași. După ce a pierdut concursul din 08.11.2022 cu punctajul de 4,05 pe care la dat pentru ocuparea funcției de șef serviciu la Serviciul Rutier Călărași, Deacu s-a înscris pentru a susține examenul pentru conducerea IPJ Călărași. Așa cum am relatat și într-un alt material scris, Deacu a fost cercetat penal într-un dosar penal unde se prezentau mai multe fapte;
- Dumitrașcu Petronel – în prezent împuternicit să ocupă funcția de conducere a IPJ Călărași, după ce, începând cu 4 noiembrie 2022, Chirică Costel (adjunctul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași) s-a pensionat. Dumitrașcu a fost numit ca adjunct al IPJ Călărași la data de 16 martie 2018, numirea fiind dispusă prin Inspectoratul General al Poliției Române, valabilă 6 luni de zile. În anul 2019 acesta a fost împuternicit șef al IPJ Călărași, după ce Marian Iorga, fostul comandant s-a mutat într-o structură în cadrul IGPR. Dumitrașcu a fost în atenția presei locale atunci când a fost văzut la mai multe petreceri privare organizate de câteva fețe cunoscute ale politicii locale.
- Petre Ștefan – în prezent Adjunct în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor;
Cei mai bun rămâne la sfârșit. Fostul șef Antidrog, demis după un interviu TV, pe listele de concurs pentru șefia Poliției Călărași. Ivan Georgel- Cristian a fost vedetă în această toamnă, după ce Antena 1 a difuzat un interviu video halucinant în care abia își găsea cuvintele în fața camerei de filmat. Ba mai mult, şeful Antidrog România a precizat că nu poate spune adevărul: “Nu pot să vă zic adevărul, mă fac aia zob.”
- Ivan Georgel- Cristian – imp. Adjunct ANA (fost șef pana în septembrie, demis interviu Antena 1) Vorba lui Dragoș Pătraru de la Starea Nației: “Poți să furi poliția cu totu’ dacă-i ăsta șef!”
Dacă n-a fost în stare să zică adevărul într-un interviu video despre activitatea desfășurată la Agenția Națională Antidrog, la Călărași cu siguranță va putea să facă treabă bună, mai ales că IPJ Călărași este un loc unde s-au împământenit tot felul de obiceiuri spre latura penală, bineînțeles.
https://youtu.be/G-psMm4y-qc
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul
Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.
Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.
În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).
Situația a fost extrem de grea:
- Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
- Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
- Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.
După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).
Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”
Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale
Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.
Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.
De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.
Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:
-
Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;
-
Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;
-
Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;
-
Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.
În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:
-
2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);
-
Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;
-
Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;
-
În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.
Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.
Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.
Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.
În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.
Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
