Știri
IPJ Călărași va avea șef nou. Cine sunt cei 5 care concurează pentru râvnitul post
Inspectoratul Județean de Poliție Călărași ar putea avea, în sfârșit, o conducere stabilă, care să nu fie numită, din pix, de la București, așa cum s-a tot obișnuit. Toți cei desemnați prin împuternicire să ocupe funcția temporară de conducere nu au petrecut foarte mult timp pe scaunul de inspector-sef, fiind înlocuiți de alții mai buni.
La final de an, pe data de 08 Decembrie 2022, se va susține un concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de şef al inspectoratului de poliţie judeţean II la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călărași, prevăzută la poziţia 1 din statul de organizare al unităţii, cu recrutare din sursă internă.
Pentru IPJ Călărași există 5 nume grele care s-au arătat interesate să obțină postul. Toate dosarele de înscrieri au fost depuse cu termen limită la 14.11.2022, ora 16:00.
Concursul va consta în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, potrivit prevederilor art. 26 din Anexa nr. 3 la O.M.A.I nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, care se înregistrează audio și/sau video și se va desfășura la sediul Inspectoratului General al Poliției Române din municipiul Bucureşti, strada Mihai Vodă nr. 4 – 6, sector 5, în data de 08.12.2022, după următorul grafic:
- instructajul candidaților: orele 14.00;
- desfășurarea interviului pe subiecte profesionale: orele 14.15;
- afișarea grilei de apreciere: la finalizarea interviului desfășurat cu ultimul candidat;
- afișarea rezultatelor: după orele 16.00 (în raport de numărul candidaților).
Perioada limită de depunere a eventualelor contestații – în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor, respectiv 09.12.2022. Soluționarea contestațiilor și afișarea rezultatelor la această activitate se va realiza în perioada 12.12-13.12.2022. Afișarea tabelului cu rezultatele finale se va realiza în perioada 09.12-13.12.2022, în funcție de existența/inexistența unor eventuale contestații.
Să sperăm că acest concurs va pune stop situațiilor care s-au vehiculat prin sediul IPJ Călărași privind implicarea politicului în activitatea poliției.
Cine sunt cei care s-au înscris la acest concurs
Postul de inspector-șef al IPJ Călărași întoarce multe capete, iar cei care au fost declarați “apți” după examinarea psihologică sunt în număr de cinci.
- Gheorghe Marian – fostul șef al Serviciului de Permise și Înmatriculări auto Călărași, în prezent șef CRAP (Arest). Acesta este cercetat încă din 2016, la acel moment subcomisar de poliție. În prezența colonelului în rezervă Luchian Vasile și a agentului șef principal de poliție Bara Ilie, i-a oferit lui Iorga Marian 5.000 euro în imobilul aflat în proprietatea acestuia, în mun. Călărași, strada Rozelor, întrucât Iorga Marian încerca să-l determine să demisioneze din funcția de șef Birou Ordine Publică la Poliția mun. Călărași, ulterior acesta fiind numit șef al Centrului de Reținere și Arestare Preventivă, asimilat biroului.
Gheorghe Marian i-a cumpărat o centrală termică în valoare de 3.800 lei de la o societatea comercială, lui Iorga Marian, care a fost montată la apartamentul acestuia din București, str. Novaci, nr. 10, bl. P 60, sc. 3, et. 3, ap.73, aspect cunoscut de colonelul în rezervă Dinu Marcel-Darie. Față de acestea s-a reținut comiterea infracțiunilor corelative de luare de mită, prev. de art. 289 al. (1) din Codul penal, și dare de mită, prev. de art. 290 al. (1) din Codul penal. [informații din Dosar nr. 122/P/2017 – unde fostul inspector-șef al IPJ Călărași, Marian Iorga este anchetat pentru mai multe fapte grave.] Marian Iorga a fost șef al Inspectoratului de Poliție Județean Călărași în perioadele septembrie 2014 – 7 martie 2019 și 15 august 2019 – 30 aprilie 2020. Ulterior a fost împuternicit ca șef al Inspectoratului de Poliție Județean Prahova.
Comisarul-hârciog era și pofticios: ca polițist-șef peste două județe, lua șpagă în bani, mașini, terenuri, vacanțe, ceasuri, lucernă, dar pretindea și relații sexuale cu subalternele
Comisarul șef de poliție IORGA MARIAN se folosea de prerogativele funcției în mod abuziv, promovând persoane de sex feminin în funcții superioare sau de conducere, în schimbul unor favoruri de natură sexuală (cum ar fi cazul numitei “Lera” din cadrul Serviciului Criminalistic, “Olimpia” din cadrul Compartimentului Relații Publice și medicul unității).
- Deacu Emil – actual șef al Biroului Rutier Călărași. După ce a pierdut concursul din 08.11.2022 cu punctajul de 4,05 pe care la dat pentru ocuparea funcției de șef serviciu la Serviciul Rutier Călărași, Deacu s-a înscris pentru a susține examenul pentru conducerea IPJ Călărași. Așa cum am relatat și într-un alt material scris, Deacu a fost cercetat penal într-un dosar penal unde se prezentau mai multe fapte;
- Dumitrașcu Petronel – în prezent împuternicit să ocupă funcția de conducere a IPJ Călărași, după ce, începând cu 4 noiembrie 2022, Chirică Costel (adjunctul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași) s-a pensionat. Dumitrașcu a fost numit ca adjunct al IPJ Călărași la data de 16 martie 2018, numirea fiind dispusă prin Inspectoratul General al Poliției Române, valabilă 6 luni de zile. În anul 2019 acesta a fost împuternicit șef al IPJ Călărași, după ce Marian Iorga, fostul comandant s-a mutat într-o structură în cadrul IGPR. Dumitrașcu a fost în atenția presei locale atunci când a fost văzut la mai multe petreceri privare organizate de câteva fețe cunoscute ale politicii locale.
- Petre Ștefan – în prezent Adjunct în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor;
Cei mai bun rămâne la sfârșit. Fostul șef Antidrog, demis după un interviu TV, pe listele de concurs pentru șefia Poliției Călărași. Ivan Georgel- Cristian a fost vedetă în această toamnă, după ce Antena 1 a difuzat un interviu video halucinant în care abia își găsea cuvintele în fața camerei de filmat. Ba mai mult, şeful Antidrog România a precizat că nu poate spune adevărul: “Nu pot să vă zic adevărul, mă fac aia zob.”
- Ivan Georgel- Cristian – imp. Adjunct ANA (fost șef pana în septembrie, demis interviu Antena 1) Vorba lui Dragoș Pătraru de la Starea Nației: “Poți să furi poliția cu totu’ dacă-i ăsta șef!”
Dacă n-a fost în stare să zică adevărul într-un interviu video despre activitatea desfășurată la Agenția Națională Antidrog, la Călărași cu siguranță va putea să facă treabă bună, mai ales că IPJ Călărași este un loc unde s-au împământenit tot felul de obiceiuri spre latura penală, bineînțeles.
https://youtu.be/G-psMm4y-qc
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Când America a plănuit să detoneze o bombă nucleară pe Lună ca să sperie Uniunea Sovietică
Recomandare de carte -„Doamna Nobel” de Lisa Stromme
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
