La zi
IPJ Călărași scoate 29 de posturi la concurs, prin încadrare din sursă externă

Fapt Divers
Țesătorul satului: Maestrul cuiburilor din savana africană

Țesătorul satului (Ploceus cucullatus), cunoscut și sub denumirile de țesătorul cu pete sau țesătorul cu capul negru, este o pasăre fascinantă din familia Ploceidae, renumită pentru abilitățile sale remarcabile de a construi cuiburi elaborate și pentru penajul său colorat. Originară din Africa Subsahariană, această specie impresionează prin comportamentul său social complex și prin rolul său important în ecosistemele în care trăiește, fiind un simbol al ingeniozității în regnul animal.
Caracteristici fizice
Țesătorul satului este o pasăre de dimensiuni mici spre medii, cu o lungime de aproximativ 15-17 cm. Masculii, în special în sezonul de reproducere, sunt ușor de recunoscut datorită penajului lor vibrant: capul este negru, cu o mască distinctă, gâtul și pieptul sunt de un galben intens, iar spatele este pestriț cu nuanțe de verde și galben. În afara sezonului de reproducere, masculii seamănă mai mult cu femelele, care au un penaj mai discret, predominant brun-oliv cu pete gălbui. Ciocul conic și robust este ideal pentru manipularea fibrelor vegetale folosite în construirea cuiburilor. Dimorfismul sexual pronunțat al speciei este un factor cheie în atracția partenerelor.
Habitat și răspândire
Țesătorul satului este răspândit în Africa Subsahariană, din Senegal și Etiopia până în Africa de Sud. Preferă habitatele deschise, cum ar fi savanele, pajiștile, zonele agricole și marginile pădurilor, dar este frecvent întâlnit și în sate sau grădini, de unde și numele său. Trăiește în colonii mari, adesea în apropierea surselor de apă, cum ar fi râurile sau lacurile, unde vegetația abundentă oferă material pentru cuiburi. Este o specie sedentară, dar poate efectua deplasări locale în funcție de disponibilitatea hranei.
Comportament și hrană
Această pasăre este renumită pentru comportamentul său social și pentru construirea cuiburilor, considerate adevărate opere de artă. Masculii țes cuiburi elaborate în formă de glob, folosind ierburi, frunze și fibre vegetale, pe care le suspendă de ramurile copacilor sau de stuf. Aceste cuiburi sunt create pentru a impresiona femelele, care aleg partenerul în funcție de calitatea construcției. Un mascul poate construi mai multe cuiburi într-un sezon, iar femela selectează unul pentru depunerea ouălor.
Dieta țesătorului satului este variată, incluzând semințe, cereale, fructe și insecte. În zonele agricole, poate fi considerat uneori dăunător, deoarece consumă culturi de cereale. Este o pasăre zgomotoasă, comunicând prin ciripituri ascuțite și cântece ritmice, mai ales în coloniile aglomerate.
Reproducere
Sezonul de reproducere variază în funcție de regiune, fiind corelat cu sezonul ploios, când hrana este abundentă. Masculii își afișează penajul colorat și cuiburile pentru a atrage femelele. După ce femela alege un cuib, depune 2-4 ouă de culoare albăstrui sau verzuie, cu pete fine. Incubația durează aproximativ 12-14 zile, iar puii părăsesc cuibul după circa 17-21 de zile. Femela este principalul responsabil pentru clocire și hrănirea puilor, deși masculul poate contribui ocazional.
Statut de conservare
Țesătorul satului este clasificat ca „puțin îngrijorător” (Least Concern) pe Lista Roșie a IUCN, datorită distribuției sale largi și populației numeroase. Cu toate acestea, în unele regiuni, utilizarea pesticidelor în agricultură și defrișările pot afecta disponibilitatea habitatului. Specia este adaptabilă și prosperă chiar și în medii modificate de om, cum ar fi grădinile urbane sau plantațiile.
Curiozități
-
Cuiburile țesătorului satului sunt atât de rezistente încât pot rămâne intacte ani, fiind uneori refolosite de alte specii de păsări.
-
În unele culturi africane, țesătorii sunt văzuți ca simboluri ale muncii și creativității, datorită abilităților lor de construcție.
-
Coloniile de țesători pot număra sute de indivizi, creând un spectacol vizual și auditiv impresionant în copacii plini de cuiburi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Plătește ușor factura de apă – Ecoaqua Călărași îți oferă mai multe variante comode

Ecoaqua Călărași vine cu un mesaj important pentru toți clienții din județ: respectarea termenului de plată al facturilor este esențială pentru evitarea penalităților și menținerea continuității serviciilor de apă și canalizare.
🧾 Factura de apă – mai simplu de achitat ca oricând!
Clienții pot plăti rapid și sigur, fără să mai stea la coadă, prin mai multe metode puse la dispoziție de operatorul regional:
-
💻 Online, pe platforma https://pay.ecoaqua.ai, disponibilă non-stop;
-
🏪 Cash, la terminalele PayPoint, Un Doi Centru de Plăți sau SelfPay din magazine și supermarketuri;
-
📱 Prin Internet Banking, folosind aplicațiile băncilor partenere: BCR George România, Smart Mobile Raiffeisen Bank sau MobilPay Wallet;
-
🏦 Prin virament bancar, direct în conturile Ecoaqua din Călărași, Oltenița și Urziceni.
🔔 Reamintim:
Factura trebuie achitată în termenul menționat pe documentul de plată, iar în caz contrar se pot aplica penalități și chiar suspendarea temporară a serviciului.
💬 „Ne dorim ca fiecare client să beneficieze de servicii de calitate, fără întreruperi. Plata la timp a facturilor ne ajută să asigurăm o funcționare eficientă și să investim în rețelele de apă și canalizare din tot județul”, transmit reprezentanții Ecoaqua Călărași.
📞 Pentru detalii și asistență:
- Sucursala Călărași: 0242/313.720, 0732.334.950
- Sucursala Oltenița: 0242/510.279
- Sucursala Urziceni: 0243/254.723
🌍 Ecoaqua Călărași continuă să modernizeze serviciile și să aducă soluții mai comode pentru toți locuitorii județului. Informează-te constant pe site-ul oficial și pe CălărașiPress.ro pentru ultimele noutăți!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Legea prosumatorilor, adoptată de Camera Deputaților: românii vor putea folosi energia verde produsă oriunde

Camera Deputaților a votat recent noua Lege a prosumatorilor, un act normativ care redefinește acest statut și le oferă românilor posibilitatea de a utiliza energia verde produsă în orice locație pe care o dețin.
Deputatul PNL Sebastian Burduja a anunțat adoptarea proiectului, subliniind că măsura reprezintă „un pas esențial pentru viitorul energiei verzi din România”.
„Prin această lege, redefinim noțiunea de prosumator și le permitem cetățenilor să beneficieze de energia produsă în toate punctele de consum. Practic, dacă o familie are panouri fotovoltaice la casă, energia produsă acolo va putea fi compensată și la apartamentul din oraș”, a explicat Burduja într-o postare pe Facebook.
Fostul ministru al Energiei a subliniat, de asemenea, că prosumatorii au devenit „cei mai mari investitori în energie” din ultimii cinci ani, contribuind semnificativ la tranziția spre surse regenerabile.
Principalele prevederi ale legii
Noua lege aduce o serie de schimbări importante pentru persoanele fizice care produc și livrează energie în rețea:
-
Prosumatorii vor plăti doar diferența dintre energia consumată și cea livrată;
-
Excedentul de energie se reportează până la 24 de luni, putând fi utilizat ulterior;
-
După această perioadă, furnizorul va face compensare financiară pentru energia neutilizată;
-
Compensarea se face lunar, iar sumele pot fi folosite pentru plata facturilor la energie sau gaze;
-
Energia reportată poate fi transferată gratuit către alți clienți ai aceluiași furnizor;
-
La schimbarea furnizorului, compensarea se face integral, la decontul final.
În prezent, România are peste 250.000 de prosumatori, care produc împreună aproape 3.000 MW de energie regenerabilă. Potrivit senatorului UDMR Antal Lóránt, președinte al Comisiei pentru Energie, sistemul actual de compensare „avea nevoie urgentă de îmbunătățiri”, iar legea adoptată reprezintă „un pas clar în această direcție”.
Reacția Asociației Prosumatorilor: „Un pas înainte, dar rămân semne de întrebare”
Asociația Prosumatorilor și Consumatorilor de Energie (APCE) consideră că noua lege aduce beneficii importante, dar și o serie de neclarități privind facturarea și termenele de plată.
Potrivit analizei organizației, actul normativ nu stabilește clar scadența plăților pentru energia injectată în rețea, ceea ce ar putea genera confuzii între prosumatori și furnizori.
O altă critică vizează condițiile impuse pentru compensarea cantitativă între mai multe locuri de consum, considerate prea restrictive:
-
puterea instalată trebuie să fie sub 27 kW;
-
beneficiarul trebuie să fie persoană fizică;
-
toate proprietățile trebuie să fie pe același nume, cu contracte la același furnizor, valabile de cel puțin 12 luni.
Conform APCE, doar aproximativ 28% dintre prosumatori s-ar încadra în aceste criterii.
De ce contează această lege
Chiar dacă proiectul nu este lipsit de imperfecțiuni, specialiștii în energie și juriștii consultați de Parlament consideră că adoptarea lui reprezintă un progres real.
Printre principalele beneficii menționate se află:
-
eliminarea termenului de 24 de luni pentru compensare, considerat depășit;
-
introducerea posibilității de compensare între mai multe puncte de consum, un pas spre dezvoltarea comunităților energetice în România.
„Adoptarea acestui proiect a necesitat un efort colectiv – de la experți la parlamentari. Am făcut modificările necesare, am ascultat toate părțile implicate și am reușit să construim o lege care simplifică viața prosumatorilor și eficientizează sistemul energetic”, a declarat Antal Lóránt, inițiatorul legii.
Legea prosumatorilor oferă astfel un cadru mai flexibil și predictibil pentru românii care investesc în energie verde, deschizând drumul către o tranziție energetică mai echilibrată și mai transparentă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.