Știri
Ion Pițoi, reales viceprimar la Oltenița! Dezvoltarea orașului, prioritatea echipei administrative
Echipa administrativă a Olteniței este acum completă! La prima ședință a Consiliului Local din mandatul noului primar Mihăiță Beștea, Ion Pițoi a primit voturile necesare pentru a-și continua activitatea în cadrul primăriei. Aflat la al treilea mandat, viceprimarul are încrederea lui Beștea, care a punctat profesionalismul, capacitatea de muncă și respectul față de cetățeni ale acestuia. Ion Pițoi a primit 14 din cele 19 voturi valabil exprimate de consilieri, iar începând de astăzi, 20 noiembrie, echipa Beștea – Pițoi va conduce Primăria Oltenița pentru următorii patru ani. Citește pentru a afla proiectele pe care noua administrație le are în vedere!
Debutul ședinței a fost marcat de un moment religios susținut de părintele Marian Necula, protopopul Protopopiatului Oltenița, urmat de depunerea jurământului de către consilierii locali validați. În urma alegerilor locale din iunie 2024, Consiliul Local are o majoritate condusă de Partidul Social Democrat.
A urmat apoi ca Mihăiță Beștea să-l propună pe social-democratul Ion Pițoi pentru funcția de viceprimar, iar consilierii i-au acordat voturile necesare.
Noua echipă are susținerea președintelui Consiliul Județean Călărași, Vasile Iliuță: „Ion Pițoi este un profesionist cu multă experiență în administrație. Sunt sigur că va continua, alături de Mihăiță Beștea, munca deloc ușoară pentru implementarea proiectelor utile pentru comunitatea oltenițeană. Victoria administrativă și politică a PSD la Oltenița ne arată că oamenii știu ce își doresc și iau măsuri, prin vot, atunci când se simt neascultați și nedreptățiți. Cu Ion Pițoi, Mihăiță Beștea și PSD, Oltenița va avea dezvoltarea mult dorită!”.
La ședință au mai participat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Ion Samoilă, Daniela Mihai, directorul Direcției de Dezvoltare a Consiliului Județean, Constantin Bîrcă, actual deputat, sau Cristian Marin, directorul al Spitalului de Psihiatrie „Săpunari”.
La eveniment au fost de față și reprezentante ale Organizației Femeilor Social Democrate (OFSD) și Tinerii Social Democrați (TSD), care au evidențiat sprijinul acordat administrației Beștea – Pițoi.
Comunicarea, pe primul loc
Printre obiectivele menționate de noua echipă administrativă se numără dezvoltarea economică, modernizarea infrastructurii rutiere, îmbunătățirea actului medical și crearea de oportunități pentru tineri.
Administrația își propune, de asemenea, să promoveze dialogul cu cetățenii și să implementeze soluții concrete pentru nevoile comunității. În acest sens, Mihăiță Beștea a transmis un mesaj clar funcționarilor din Primăria Oltenița: „Să fie deschiși, să înțeleagă că în biroul primarului se află un coleg, un om de administrație, care așteaptă de la dumnealor multă deschidere și multă sinceritate. Mi-a fost foarte greu în primele săptămâni să comunic cu dumnealor, pentru că nu erau învățați, erau cumva suspicioși de ce discut, de ce îi chem. Acum lucrurile au început să se mai dezmorțească, dar în continuare ele nu sunt la nivelul la care ar fi trebuit să fie.”
Primarul a subliniat că este deschis să primească sugestii și critici constructive din partea angajaților primăriei: „Vreau să îi asigur că nu am nicio altă intenție decât aceea de a face lucrurile să funcționeze. Am nevoie de părerile sincere ale dumnealor, chiar dacă eu greșesc. Să nu le fie frică niciodată să-mi atragă atenția că am greșit.”
Proiecte de viitor
Noua administrație și-a stabilit o serie de priorități pentru dezvoltarea Olteniței:
- Reabilitarea intrărilor în oraș, inclusiv modernizarea șoselei portului, cu scopul de a crea o zonă de agrement și de a facilita dezvoltarea industrială.
- Proiectul feribotului peste Dunăre, despre care Beștea a menționat: „Îmi doresc din tot sufletul să reușim să mergem mai departe cu proiectul privind trecerea cu feribotul. Vă recunosc că am un mic blocaj și nu înțeleg de ce, dar în curând o să vedem ce s-a întâmplat. Am lansat deja invitația către ambasadorul Bulgariei din București să vină în Oltenița să îi prezentăm proiectul pe care îl avem și să încercăm să avem mai multă deschidere din partea partenerilor noștri din Bulgaria”.
- Dezvoltarea unei baze sportive moderne
- Extinderea spațiilor verzi: „Îmi doresc mai mult verde, mai mult albastru în Oltenița. Avem câteva proiecte, încercăm să ne încadrăm în termenele stabilite de lege, astfel încât să le depunem”.
- Reabilitarea energetică a blocurilor
- Construirea unei grădinițe noi, cu program prelungit: „Este o necesitate reală pentru familiile din Oltenița, și facem eforturi să găsim un spațiu adecvat.”
- Zone de agrement
Deși și-a exprimat dorința pentru proiecte precum un bazin de înot sau o sală de sport polivalentă, Beștea a precizat că acestea depind de identificarea unor surse clare de finanțare: „Mă feresc să rostesc lucruri pentru care încă nu avem o linie de finanțare și un orizont de timp rezonabil.”
Prin aceste inițiative, administrația Beștea – Pițoi urmărește să creeze oportunități economice, să îmbunătățească infrastructura și să crească nivelul de trai al comunității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Grădiștea | O nouă grădiniță modernă, finalizată și recepționată cu fonduri europene
Primăria Fundeni începe plata ajutorului pentru încălzire
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
