Știri
Ion Pițoi, reales viceprimar la Oltenița! Dezvoltarea orașului, prioritatea echipei administrative
Echipa administrativă a Olteniței este acum completă! La prima ședință a Consiliului Local din mandatul noului primar Mihăiță Beștea, Ion Pițoi a primit voturile necesare pentru a-și continua activitatea în cadrul primăriei. Aflat la al treilea mandat, viceprimarul are încrederea lui Beștea, care a punctat profesionalismul, capacitatea de muncă și respectul față de cetățeni ale acestuia. Ion Pițoi a primit 14 din cele 19 voturi valabil exprimate de consilieri, iar începând de astăzi, 20 noiembrie, echipa Beștea – Pițoi va conduce Primăria Oltenița pentru următorii patru ani. Citește pentru a afla proiectele pe care noua administrație le are în vedere!
Debutul ședinței a fost marcat de un moment religios susținut de părintele Marian Necula, protopopul Protopopiatului Oltenița, urmat de depunerea jurământului de către consilierii locali validați. În urma alegerilor locale din iunie 2024, Consiliul Local are o majoritate condusă de Partidul Social Democrat.
A urmat apoi ca Mihăiță Beștea să-l propună pe social-democratul Ion Pițoi pentru funcția de viceprimar, iar consilierii i-au acordat voturile necesare.
Noua echipă are susținerea președintelui Consiliul Județean Călărași, Vasile Iliuță: „Ion Pițoi este un profesionist cu multă experiență în administrație. Sunt sigur că va continua, alături de Mihăiță Beștea, munca deloc ușoară pentru implementarea proiectelor utile pentru comunitatea oltenițeană. Victoria administrativă și politică a PSD la Oltenița ne arată că oamenii știu ce își doresc și iau măsuri, prin vot, atunci când se simt neascultați și nedreptățiți. Cu Ion Pițoi, Mihăiță Beștea și PSD, Oltenița va avea dezvoltarea mult dorită!”.
La ședință au mai participat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Ion Samoilă, Daniela Mihai, directorul Direcției de Dezvoltare a Consiliului Județean, Constantin Bîrcă, actual deputat, sau Cristian Marin, directorul al Spitalului de Psihiatrie „Săpunari”.
La eveniment au fost de față și reprezentante ale Organizației Femeilor Social Democrate (OFSD) și Tinerii Social Democrați (TSD), care au evidențiat sprijinul acordat administrației Beștea – Pițoi.
Comunicarea, pe primul loc
Printre obiectivele menționate de noua echipă administrativă se numără dezvoltarea economică, modernizarea infrastructurii rutiere, îmbunătățirea actului medical și crearea de oportunități pentru tineri.
Administrația își propune, de asemenea, să promoveze dialogul cu cetățenii și să implementeze soluții concrete pentru nevoile comunității. În acest sens, Mihăiță Beștea a transmis un mesaj clar funcționarilor din Primăria Oltenița: „Să fie deschiși, să înțeleagă că în biroul primarului se află un coleg, un om de administrație, care așteaptă de la dumnealor multă deschidere și multă sinceritate. Mi-a fost foarte greu în primele săptămâni să comunic cu dumnealor, pentru că nu erau învățați, erau cumva suspicioși de ce discut, de ce îi chem. Acum lucrurile au început să se mai dezmorțească, dar în continuare ele nu sunt la nivelul la care ar fi trebuit să fie.”
Primarul a subliniat că este deschis să primească sugestii și critici constructive din partea angajaților primăriei: „Vreau să îi asigur că nu am nicio altă intenție decât aceea de a face lucrurile să funcționeze. Am nevoie de părerile sincere ale dumnealor, chiar dacă eu greșesc. Să nu le fie frică niciodată să-mi atragă atenția că am greșit.”
Proiecte de viitor
Noua administrație și-a stabilit o serie de priorități pentru dezvoltarea Olteniței:
- Reabilitarea intrărilor în oraș, inclusiv modernizarea șoselei portului, cu scopul de a crea o zonă de agrement și de a facilita dezvoltarea industrială.
- Proiectul feribotului peste Dunăre, despre care Beștea a menționat: „Îmi doresc din tot sufletul să reușim să mergem mai departe cu proiectul privind trecerea cu feribotul. Vă recunosc că am un mic blocaj și nu înțeleg de ce, dar în curând o să vedem ce s-a întâmplat. Am lansat deja invitația către ambasadorul Bulgariei din București să vină în Oltenița să îi prezentăm proiectul pe care îl avem și să încercăm să avem mai multă deschidere din partea partenerilor noștri din Bulgaria”.
- Dezvoltarea unei baze sportive moderne
- Extinderea spațiilor verzi: „Îmi doresc mai mult verde, mai mult albastru în Oltenița. Avem câteva proiecte, încercăm să ne încadrăm în termenele stabilite de lege, astfel încât să le depunem”.
- Reabilitarea energetică a blocurilor
- Construirea unei grădinițe noi, cu program prelungit: „Este o necesitate reală pentru familiile din Oltenița, și facem eforturi să găsim un spațiu adecvat.”
- Zone de agrement
Deși și-a exprimat dorința pentru proiecte precum un bazin de înot sau o sală de sport polivalentă, Beștea a precizat că acestea depind de identificarea unor surse clare de finanțare: „Mă feresc să rostesc lucruri pentru care încă nu avem o linie de finanțare și un orizont de timp rezonabil.”
Prin aceste inițiative, administrația Beștea – Pițoi urmărește să creeze oportunități economice, să îmbunătățească infrastructura și să crească nivelul de trai al comunității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vernisaj dedicat tinerelor talente, la Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași
Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars
Bătaie în tren, la Lehliu! Șef de tren snopit în plină zi, agresorii, doi tineri, luați pe sus de polițiști
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
