Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Ion Pițoi, reales viceprimar la Oltenița! Dezvoltarea orașului, prioritatea echipei administrative

Published

on

Echipa administrativă a Olteniței este acum completă! La prima ședință a Consiliului Local din mandatul noului primar Mihăiță Beștea, Ion Pițoi a primit voturile necesare pentru a-și continua activitatea în cadrul primăriei. Aflat la al treilea mandat, viceprimarul are încrederea lui Beștea, care a punctat profesionalismul, capacitatea de muncă și respectul față de cetățeni ale acestuia. Ion Pițoi a primit 14 din cele 19 voturi valabil exprimate de consilieri, iar începând de astăzi, 20 noiembrie, echipa Beștea – Pițoi va conduce Primăria Oltenița pentru următorii patru ani. Citește pentru a afla proiectele pe care noua administrație le are în vedere! 

Debutul ședinței a fost marcat de un moment religios susținut de părintele Marian Necula, protopopul Protopopiatului Oltenița, urmat de depunerea jurământului de către consilierii locali validați. În urma alegerilor locale din iunie 2024, Consiliul Local are o majoritate condusă de Partidul Social Democrat.

A urmat apoi ca Mihăiță Beștea să-l propună pe social-democratul Ion Pițoi pentru funcția de viceprimar, iar consilierii i-au acordat voturile necesare.

Noua echipă are susținerea președintelui Consiliul Județean Călărași, Vasile Iliuță: „Ion Pițoi este un profesionist cu multă experiență în administrație. Sunt sigur că va continua, alături de Mihăiță Beștea, munca deloc ușoară pentru implementarea proiectelor utile pentru comunitatea oltenițeană. Victoria administrativă și politică a PSD la Oltenița ne arată că oamenii știu ce își doresc și iau măsuri, prin vot, atunci când se simt neascultați și nedreptățiți.  Cu Ion Pițoi, Mihăiță Beștea și PSD, Oltenița va avea dezvoltarea mult dorită!”. 

Advertisement

La ședință au mai participat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Ion Samoilă, Daniela Mihai, directorul Direcției de Dezvoltare a Consiliului Județean, Constantin Bîrcă, actual deputat, sau Cristian Marin, directorul al Spitalului de Psihiatrie „Săpunari”. 

La eveniment au fost de față și reprezentante ale Organizației Femeilor Social Democrate (OFSD) și Tinerii Social Democrați (TSD), care au evidențiat sprijinul acordat administrației Beștea – Pițoi.

Comunicarea, pe primul loc

Printre obiectivele menționate de noua echipă administrativă se numără dezvoltarea economică, modernizarea infrastructurii rutiere, îmbunătățirea actului medical și crearea de oportunități pentru tineri.

Administrația își propune, de asemenea, să promoveze dialogul cu cetățenii și să implementeze soluții concrete pentru nevoile comunității. În acest sens, Mihăiță Beștea a transmis un mesaj clar funcționarilor din Primăria Oltenița: „Să fie deschiși, să înțeleagă că în biroul primarului se află un coleg, un om de administrație, care așteaptă de la dumnealor multă deschidere și multă sinceritate. Mi-a fost foarte greu în primele săptămâni să comunic cu dumnealor, pentru că nu erau învățați, erau cumva suspicioși de ce discut, de ce îi chem. Acum lucrurile au început să se mai dezmorțească, dar în continuare ele nu sunt la nivelul la care ar fi trebuit să fie.”

Primarul a subliniat că este deschis să primească sugestii și critici constructive din partea angajaților primăriei: „Vreau să îi asigur că nu am nicio altă intenție decât aceea de a face lucrurile să funcționeze. Am nevoie de părerile sincere ale dumnealor, chiar dacă eu greșesc. Să nu le fie frică niciodată să-mi atragă atenția că am greșit.”

Advertisement

Proiecte de viitor

Noua administrație și-a stabilit o serie de priorități pentru dezvoltarea Olteniței:

  • Reabilitarea intrărilor în oraș, inclusiv modernizarea șoselei portului, cu scopul de a crea o zonă de agrement și de a facilita dezvoltarea industrială.
  • Proiectul feribotului peste Dunăre, despre care Beștea a menționat: „Îmi doresc din tot sufletul să reușim să mergem mai departe cu proiectul privind trecerea cu feribotul. Vă recunosc că am un mic blocaj și nu înțeleg de ce, dar în curând o să vedem ce s-a întâmplat. Am lansat deja invitația către ambasadorul Bulgariei din București să vină în Oltenița să îi prezentăm proiectul pe care îl avem și să încercăm să avem mai multă deschidere din partea partenerilor noștri din Bulgaria”. 
  • Dezvoltarea unei baze sportive moderne
  • Extinderea spațiilor verzi: „Îmi doresc mai mult verde, mai mult albastru în Oltenița. Avem câteva proiecte, încercăm să ne încadrăm în termenele stabilite de lege, astfel încât să le depunem”.
  • Reabilitarea energetică a blocurilor
  • Construirea unei grădinițe noi, cu program prelungit: „Este o necesitate reală pentru familiile din Oltenița, și facem eforturi să găsim un spațiu adecvat.”
  • Zone de agrement

Deși și-a exprimat dorința pentru proiecte precum un bazin de înot sau o sală de sport polivalentă, Beștea a precizat că acestea depind de identificarea unor surse clare de finanțare: „Mă feresc să rostesc lucruri pentru care încă nu avem o linie de finanțare și un orizont de timp rezonabil.”

Prin aceste inițiative, administrația Beștea – Pițoi urmărește să creeze oportunități economice, să îmbunătățească infrastructura și să crească nivelul de trai al comunității.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere

Published

on

Palatul Sociocultural din Călărași nu va fi doar o clădire reabilitată, ci un spațiu viu, dedicat culturii și educației. Autoritățile au explicat că, după finalizarea recepției tehnice, imobilul va găzdui spații muzeale, o sală de muzică și zone destinate activităților educaționale, în special pentru elevi și tineri.

Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a subliniat că destinația clădirii este stabilită prin proiectul de finanțare, care a vizat componenta socio-culturală. Din acest motiv, spațiile nu pot fi folosite aleatoriu, ci trebuie să răspundă clar scopului pentru care a fost realizată investiția.

„Specificul proiectului este unul socio-cultural. Sala de muzică va rămâne sală de muzică, iar spațiile vor fi utilate și folosite conform destinației stabilite”, a explicat prefectul.

Senatorul PSD Daniela Mihai a detaliat modul în care Palatul Sociocultural va fi integrat în viața comunității. Potrivit acesteia, clădirea va include zone muzeale tematice, care vor pune în valoare istoria locală și patrimoniul județului Călărași, dar și spații dedicate evenimentelor culturale și artistice.

„Aici vor fi zone de muzeu, zone în care oamenii să vină să vadă un palat din Bărăgan, construit în jurul anului 1880, pe care îl redăm publicului”, a declarat Daniela Mihai.

Un accent important va fi pus pe componenta educațională. Autoritățile au în vedere colaborări cu Inspectoratul Școlar Județean și cu unitățile de învățământ, astfel încât Palatul Sociocultural să fie inclus în programele școlare și în activitățile desfășurate în cadrul „Săptămânii Altfel” sau al altor proiecte educaționale.

Advertisement

Sala de muzică este gândită ca un spațiu destinat concertelor, recitalurilor și manifestărilor artistice, inclusiv pentru elevii și tinerii talentați din județ. Reprezentanții autorităților au subliniat că aceste spații nu vor rămâne nefolosite, ci vor avea un calendar constant de activități.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading