Lacrimi în ochi, mâini la piept și aplauze din suflet! Călărașiul a îmbrăcat astăzi straie de sărbătoare pentru a marca Ziua Drapelului Național – simbolul care ne unește, ne reprezintă și ne aduce aminte cine suntem cu adevărat.

Tricolorul – albastru, galben și roșu – a fost în centrul atenției, ridicat cu onoare în fața Prefecturii, în aplauzele zecilor de oameni prezenți. Oficialități, militari, polițiști și tineri au spus prezent la ceremonie, într-un moment care a atins coarda sensibilă a fiecărui român.

Valentin Deculescu, subprefectul județului, a transmis un mesaj plin de emoție:

„Drapelul este legătura vie între trecutul nostru glorios, prezentul plin de responsabilitate și viitorul pe care ni-l dorim demn și unit. E datoria noastră să îl cinstim, nu doar azi, ci în fiecare zi.”

Steagul a fost ridicat în acorduri solemne, iar cei prezenți au trăit cu intensitate fiecare clipă. Tricolorul a fluturat mândru pe cerul Călărașiului, reamintindu-ne că România trăiește în fiecare dintre noi.

Advertisement

„La mulți ani, Drapelului Național!” – a fost strigătul comun care a încheiat ceremonia, în aplauze și emoție generală.

Ordonanța de urgență (OUG) propusă de guvernul român, condus de premierul Ilie Bolojan, interzice cadrelor militare, membrilor serviciilor speciale, jandarmilor și polițiștilor să se angajeze ca mercenari în companii militare private, inclusiv după trecerea în rezervă sau pensionare. Cei care încalcă această prevedere riscă închisoare de la 2 la 7 ani și pierderea unor drepturi. Proiectul, publicat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru transparență, vizează eliminarea lacunelor legislative care permiteau personalului activ și în rezervă să lucreze ca mercenari, de exemplu în Congo, pentru firme private precum cea a lui Horațiu Potra. Măsura vine în contextul în care 466 de militari în rezervă, șapte soldați activi din Armata Română și 11 angajați MAI s-au angajat în astfel de activități, deseori în concedii fără plată sau medicale. Scopul este prevenirea transferului expertizei militare dobândite de la stat către entități private sau potențial teroriste în zone de conflict.

Autoritatea Națională pentru Administrarea Sistemului Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ANASNA), o instituție de stat cu zeci de angajați și costuri salariale substanțiale, continuă să funcționeze în ciuda faptului că activitatea sa principală – lansarea rachetelor antigrindină – este suspendată de peste un an. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și justificarea cheltuielilor publice, mai ales într-un context în care statul român este presat să reducă deficitul bugetar.

Cheltuieli nejustificate pe o activitate inexistentă

ANASNA a fost înființată cu scopul de a proteja culturile agricole prin prevenirea grindinei, utilizând tehnologia lansării rachetelor antigrindină. Cu toate acestea, din motive administrative și tehnice, această activitate a fost suspendată, iar instituția nu mai produce rezultate concrete. În ciuda acestui fapt, bugetul său continuă să acopere salariile a zeci de angajați, inclusiv remunerații considerabile pentru conducere, fără a genera beneficii tangibile pentru contribuabili. Într-un context în care alte sectoare publice, cum ar fi sănătatea sau educația, se confruntă cu subfinanțare cronică, alocarea unor sume semnificative pentru o instituție inactivă este greu de justificat.

Un punct de controversă major este salariul directorului ANASNA, care, conform informațiilor disponibile, se ridică la sume impresionante, comparabile cu cele ale managerilor din companii de stat profitabile. În timp ce activitatea instituției este practic zero, directorul beneficiază de un venit lunar care depășește cu mult media salariilor din sectorul public.

Deși nu există date exacte publice privind salariul directorului ANASNA, estimările bazate pe structuri similare sugerează că acesta ar putea încasa între 15.000 și 25.000 de lei lunar, o sumă exorbitantă pentru o instituție care nu își îndeplinește scopul principal.

Advertisement

Criticii susțin că ANASNA este un exemplu clar al ineficienței administrative din România. În timp ce alte țări optimizează cheltuielile publice prin desființarea sau restructurarea instituțiilor inutile, ANASNA continuă să consume resurse fără a oferi rezultate. Recent, liderii politici au discutat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, inclusiv desființarea unor instituții ineficiente și eliminarea sporurilor nejustificate. ANASNA ar putea fi un candidat principal pentru o astfel de reformă, având în vedere lipsa sa de activitate.

Menținerea ANASNA în forma actuală, cu cheltuieli salariale ridicate și rezultate zero, reprezintă un exemplu de risipă a banilor publici. Salariul directorului, alături de costurile de personal, reflectă o lipsă de responsabilitate în gestionarea fondurilor publice.