Știri
INTERVIU. Cum a reușit Nicoleta Dănuleasa să ajute cadrele medicale și să ducă mai departe afacerea alături de salariați
După câteva zile de izolare, am realizat dimensiunea crizei ce avea să urmeze și mi-am dat seama ca dacă nu ne “omora” virusul, sigur economic vom avea probleme mari.
Nicoleta Dănuleasa – administrator GIP SRL
Trăim într-una dintre cele mai grele perioade din istoria recentă. Istorie pe care o scriem şi noi astăzi, prin tot ceea ce facem şi prin modul în care gândim. Vom reuși să trecem peste această situație în care a ajuns și țara noastr, însă după această criză fiecare dintre noi va reevalua priorităţile şi scara de valori.
În semn de solidaritate, societea GIP din Călărași, o firmă cu renume și ani buni în spate, printre primii în domeniul producției produselor de publicitate, vine în aceaastă perioadă și sprijină prin donații de viziere create în propriul alterier pentru instituțiile medicale din Călărași. Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost prima unitate medicală din Călărași care s-a bucurat de sprijinul oferit de societatea coordonată de familoa Dănuleasa. Viziere donate au ajuns la cadrele medicale din prima linie care intră zilnic în contact cu persoanele infectate cu noul Coronavirus. Un cadru medical protejat, o șanșă în plus să ne facem bine!
Activitatea principală a companiei administrate de familia Dănuleasa se bazează pe crearea produselor publicitare având o gamă foarte existinsă de servicii/produse profesionale oferite celor ce aleg să aibă parte de servicii de calitate. Este important să fim uniți și să sprijinim comunitatea locală prin diferite mijloace. Majoritatea oamenilor ce provind din mediul intreprinzătorilor, a celor ce înțeleg nevoie de a ajuta pentru a depăși această încercare, vin și sprijină prin diverse donații instituțile medicale ce au deficit de echipamente medicale sau produse de protecție împotriva infecării cu COVID-19.
DIN SUFLET PENTRU CĂLĂRĂȘENI, PENTRU NOI TOȚI
Pentru că faptele bune trebuiesc apreciate de fiecare dintre noi, am contactat familia Dănuleasa și am realizat un scurt interviu cu doamna Nicoleta Dănuleasa, o călărășeancă adevărată care a demonstrat de multe ori că cel mai important lucru este să fii om cu suflet bun.
Cum a venit această idee de a produce astfel de viziere?
Îmediat după instalarea stării de urgenţă am considerat că o atitudine responsabilă este sa inchid atât magazinul cât si atelierul de producție. După câteva zile de izolare, am realizat dimensiunea crizei ce avea să urmeze și mi-am dat seama ca dacă nu ne “omora” virusul, sigur economic vom avea probleme mari. Totuși responsabilitatea faţa de angajații mei, a fost dublată de responsabilitatea pe care trebuie sa o avem cu toții fata de semenii noștri.
La S.C. GIP S.R.L. am creat o echipă, suntem o familie extinsă și fiecare dintre noi avem acasă de întreţinut alţi membrii de familie, avem de plătit credite, facturi….Atunci m-am gândit că trebuie să fac ceva. Dar ce? Doream sa fac ceva care sa ajute in aceasta perioada dificilă. Am văzut în mediul online aceste viziere. Erau destul de complicate şi greu de produs. Am hotărît să începem munca și să producem o vizieră uşoară ( am văzut viziere grele din plexiglas care purtate timp îndelungat ar fi mai degrabă inconfortabile şi nicidecum utile ) şi accesibile ca preţ pentru toată lumea. Aşa am ajuns la acest model al nostru. Primele sute de produse le-am donat la Ambulanţa Călăraşi, la Crucea Roşie şi Secţiilor din prima linie a Spitalului Judeţean, la Spitalul suport Covid 19- Oltenița, Spitalul Fundeni, Spitalul Galați- secția copii, Spitalul Marie Curie – copii. Continuăm cu donațiile și acum: luni vom face o donatie Spitalului Târgu Mureș- secţia neonatologie.
Cum au vazut medicii şi personalul iniţiativa dumneavostră privind donaţia?
Să ştiţi că donaţia a fost foarte bine primită. Am lucrat tot weekendul pentru a putea sa le dăm tuturor. Noi,ca popor, nu suntem obişnuiţi să primim ceva gratis. Am constat că adevăratele caractere se văd în situaţiile de criză. Eu am un respect deosebit pentru cadrele medicale. Şi mi-au demonstrat,încă o dată, că merită tot respectul nostru. La începutul producţiei, nevoile lor erau mai mari decât reuşeam noi să producem şi discutau între ei cum să le împartă pe secţii, să se ajute reciproc. A fost, pentru mine, o lecţie de solidaritate şi ajutor care ne arată încă o dată că această meserie nu este pentru oricine.
Efortul financiar facut de dvs. a fost mare?
Important a fost prototipul. Dar materia prima devenise o problema atât a noastră cât şi a furnizorilor noștri. Firmele importatoare nu aveau stocuri atât de mari la câtă cerere era. Importurile ar fi ajuns în jurul Paştelui, destul de târziu, iar varianta China pentru produs finit era una neviabilă. S-au mărit preturile de câte 4 sau 5 ori, practic mult mai scumpe decât le comercializam noi. Iar miza era timpul.
In orice criză, dacă o priveşti realist si fără panică există oportunităţi. Doar trebuie să le vezi si să le pui in practică, să iei decizii rapide si să transformi dezavantajele in avantaje pentru tine și pentru semenii pe care-i deservești.
E important pentru un om de afaceri să nu trimită oamenii in șomaj, e important pentru noi toți ca economia sa funcționeze, e important sa produci articole specifice crizei (măsti, combinezoane, viziere, biocide, dezinfectanti). Firmele romanesti pot produce atât pentru nevoile interne, cât și pentru extern.
Peste tot in lume exista cerință in momentul de faţă. Dar este necesar ca totul sa fie organizat, e nevoie de decizii rapide, e nevoie ca statul sa intervină promt pentru încurajarea și sprijinul economiei.
Avem oameni buni, avem posibilități dar statul întodeauna e cu un pas in urma nevoilor, oportunităților.
Eu am reusit să salvez locurile de muncă, să funcționez fără sprijin din partea statului, dar câți au reușit?
Materialele procurate se gasesc usor in aceasta perioada?
Nu. Nu se găsesc uşor. Dar nici nu este imposibil să găseşti soluţii. Important este să vrei, să gândeşti, să iei decizii bune şi rapide.
Ce a insemnat pentru salariaţi această initiativă ?
Dacă ştii să foloseşti orice oportunitate, chiar şi într-o perioadă de criză, reuşeşti! Vreau să vă spun că eu nu doar am salvat locurile lor de muncă, fără a avea ajutor din partea statului, dar am mai si creat alte locuri muncă.
Realizati venituri mari din astfel de activităţi de producţie publicitară ?
Realizăm venituri pe măsura muncii, calităţii si seriozităţii firmei noastre. Am aproape 18 ani de când fac asta. Dar tot timpul am fost conectaţi la tot ceea ce este nou, am implementat şi aici, la Călăraşi tehnologii noi, ne-am adaptat la cerinţe si am susţinut întotdeauna un preţ decent. După pandemie intenționăm să investim in aparatură si sa ne dezvoltăm în continuare.
Exista o satisfactie profesionala, dar umana?
Există, da! Pentru mine, în primul rând, contează mulţumirea clientului, bucuria şi împlinirea pe care ti-o dau lucrurile frumoase şi bine facute. Satisfacţia umană …Da! De necuprins în cuvinte, mai ales acum când am ajutat atâţia oameni. Donaţia de suflet a fost cea de la Spitalul Marie Curie (Budimex)- spital de copii, pentru care am realizat viziere cu personaje din desene animate atât pentru ei, cât şi pentru personalul medical. Angajaţii mei au lucrat cu atâta bucurie şi dăruire încât, practic, nu am mai simţit nici oboseala, nici faptul că suntem la muncă. S-a creat o atmosferă de bună dispoziţie şi noua echipa s-a “sudat” atât de bine, încât nu puteam să îi trimit acasă.
Cum apreciati activitatea doctorilor din SJU Călăraşi în această perioadă grea? Sunt expuşi la riscuri?
Eu v-am spus. Am un respect deosebit pentru cadrele medicale. Practic ei sunt eroii zilelor noastre! Pleacă de acasă, de lângă familii, neştiind ce le aduce ziua de azi sau cea de maine. Sunt expuşi toţi. Şi toţi suntem oameni, avem emoţii, îndoieli, frici. De aceea, măcar acum, să dăm dovadă de înţelegere, de acceptare, de preţuire , de apreciere a tot ceea ce fac!
De ce ati facut această donaţie, nu era mai usor să le vindeti către unităţile medicale?
Nu am intenţionat să fac o afacere profitabilă, un “tun”, spus mai popular. Am vrut să îmi salvez afacerea, să salvez locurile de muncă, să găsesc soluţii să trecem cu bine peste această perioadă. De aceea am donat foarte mult şi donăm în continuare. Fiind printre primii care am ajuns să avem pe stoc aceste viziere, cu livrare imediată la nivel naţional, am primit foarte multe comenzi atât de la persoane fizice (care au luat vizierele pentru familii sau pentru donaţii), cât şi de la firme care le-au dat angajaţilor.
Ce ar trebui să facem fiecare pentru a trece de această perioada?
În primul rând, să depăşim această panică şi isterie creată de această situaţie de criză. Să fim responsabili, să fim precauţi, să ascultăm autorităţile, dar se ne continuăm activitatea în condiţii de securitate, protecţie şi să mergem înainte. Să avem credința și speranța că vom depăși această grea perioada grea. Să fim solidari cu seniorii noştri. Mi-aș dori să ne respectăm mai mult, să ne înțelegem unii pe ceilalți, să ne ajutăm reciproc, sa fim mai buni!
Și fiindcă astăzi, creștinii ortodocși din întreaga lume sărbătoresc intrarea Domnului in Ierusalim în zilele de dinaintea patimilor, Floriile, le urez tuturor acelora care își serbează ziua numelui un sincer: La mulți ani!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Îmi este frig. Un frig care pătrunde până în măduva oaselor, în timp ce zăpada continuă să cadă lin, cu fulgi calmi și pufoși, ca într-un vis shakespearian, plutind lent peste umbrele orașului. Oare câte ierni au trecut peste mine? Nu le mai țin socoteala – nu pentru că ar fi fost prea multe, ci pentru că ultimele zece au fost toate la fel: lipsite de culoare, doar alb infinit și negru profund, ca o pânză pe care viața a uitat să mai picteze.
Acum zece ani, printr-o întâmplare crudă și nefericită, am pierdut totul: familia, casa, prietenii, chiar și rudele îndepărtate. Singurul companion fidel care mi-a rămas este un cățel vesel, un suflet mic și blănos, la fel de înfrigurat ca mine. Împreună suntem flămânzi, dar fericiți în sărăcia noastră simplă. În serile geroase, după ce găsim un adăpost precar – o bancă în parc, un colț sub un pod –, îl bag în haina mea uzată și ne încălzim unul pe altul. El are norocul să fie acoperit complet de blana lui, dar mie îmi degeră picioarele uneori, obligându-mă să mă ridic somnoros din amorțeală și să mă mișc, să alerg în loc, doar ca să alung gerul.
Zilele sunt mai grele decât nopțile. Oamenii trec pe lângă mine cu priviri pline de dispreț, etichetându-mă în grabă: alcoolic, ratat, cerșetor prefăcut. Dar eu nu cerșesc. Niciodată nu am făcut-o. Chiar și așa sărac și murdar, mai păstrez o fărâmă de mândrie omenească – acea demnitate pe care nimeni nu ar trebui să o piardă. Nu am vrut să primesc nimic gratis, să apelez la ajutoare de la primărie sau de la stat. Îmi câștig pâinea cinstit, muncind la deszăpezire. Câștig atât cât să-mi umplu burta o dată pe zi – și, firește, să nu-l las pe amicului meu să flămânzească.
Muncesc din greu. Uneori, omul pentru care lopătez zăpada nu-mi dă nimic, ba chiar mă alungă cu înjurături. Dar eu nu mă supăr. Știu că voi găsi altul, mai bun. În viață, nu primim întotdeauna doar ce ne dorim – asta e lecția pe care gerul mi-a întipărit-o adânc în suflet.
E Ajunul Crăciunului. Luminile orașului scapără ca niște stele căzătoare captive în geamuri, iar ferestrele blocurilor înalte dezvăluie scene de basm: brazi împodobiți cu globuri strălucitoare, mese încărcate cu bucate, familii adunate la căldură. Mirosul de cozonaci și sarmale plutește în aer, amestecat cu râsul copiilor care îl așteaptă pe Moș Crăciun. Totul e pregătit pentru minune: fulgii de nea acoperă încet străzile, transformând orașul într-un tărâm de turtă dulce, din care să se înfrupte toți pruncii lumii.
Eu stau pe o bancă, privind în sus. Zăpada mă acoperă treptat, ca un giulgiu alb și rece, iar corpul îmi devine din ce în ce mai amorțit. Ochii mi se ațintesc spre cerul înstelat, sperând că printre puținele luminițe care străpung norii îl voi zări pe Moș Crăciun. Vreau să-l strig, să-i cer să-mi aducă înapoi viața pierdută – familia, căldura unui cămin adevărat.
Ușor, ochii mi se închid. O căldură binefăcătoare, neașteptată, începe să-mi inunde trupul înlemnit. Prietenul meu cel mic îmi linge fața cu limba lui moale și caldă, încercând să îndepărteze stratul de zăpadă așternut pe obraji. Dar eu simt altceva: căldura copilăriei, mirosul sobei cu lemne arzând, îmbrățișarea mamei. E o seară magică, plină de minuni nevăzute. Parcă îi văd pe părinții mei chemându-mă la ei, cu brațele deschise, îmbiinndu-mă cu bucate tradiționale – sarmale aburinde, cozonaci proaspeți, vin fiert cu scorțișoară – pe care nu le pot refuza.
Privesc cățelul de lângă mine, cu ochii lui credincioși, și-i șoptesc: „A sosit vremea să merg la familia mea. Tu va trebui să te descurci singur de acum.“ Se uită la mine cu o înțelegere adâncă, de parcă ar ști totul, și își trece limba peste degetele mele înghețate, în semn de rămas-bun și recunoștință.
Atunci apare și Moșul, cu sania lui strălucitoare trasă de reni invizibili. Îmi spune blând: „Ți-am adus ce ți-ai dorit cel mai mult – să fii din nou cu cei dragi.“ E primul dar cu adevărat generos pe care-l primesc în viață. Sus, în ceruri, răsună colinde eterice, ca un cor de îngeri, iar eu pășesc ușurel printre ele, eliberat de povara pământului.
Demult așteptam să trăiesc o poveste de Crăciun cu adevărat fericită.
A doua zi, trecătorii descoperă pe bancă un om înghețat, acoperit de un strat gros de zăpadă, și un cățel zgribulit lângă el – credincios până în ultima clipă, chiar și după ce stăpânul său plecase spre ceruri, în sania magică a Moșului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un incident grav a avut loc în cursul acestei după-amiezi în municipiul Sibiu, unde tavanul de deasupra piscinei unui hotel s-a prăbușit peste persoanele aflate în apă. În urma evenimentului, autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul județului Sibiu, pentru gestionarea eficientă a situației și mobilizarea rapidă a resurselor de urgență.
La fața locului au fost alocate trei echipaje de stingere, un echipaj de descarcerare, o autospecială pentru transportul victimelor multiple, două ambulanțe SMURD și patru ambulanțe aparținând Serviciului de Ambulanță Județean. De asemenea, urmează să fie operaționalizat un punct medical avansat, destinat triajului și acordării asistenței medicale victimelor.
Echipajele de intervenție acționează pentru extragerea persoanelor surprinse de prăbușire și pentru acordarea primului ajutor medical celor afectați. Intervenția este în plină desfășurare, iar misiunea se află în dinamică.
Autoritățile urmează să stabilească circumstanțele producerii incidentului, precum și eventualele responsabilități, după finalizarea operațiunilor de salvare și evaluarea completă a situației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spiritul sărbătorilor de iarnă a ajuns și în comuna Roseți, acolo unde copiii au fost în centrul unui moment dedicat bucuriei, generozității și emoțiilor. Primarul comunei, George Chiriță, a transmis un mesaj public în care a vorbit despre importanța acestor clipe petrecute alături de cei mici, subliniind că adevărata bucurie a Crăciunului se vede cel mai bine prin ochii copiilor.
Edilul a participat la o acțiune dedicată copiilor din comunitate, prilej cu care le-a oferit cadouri și a fost martorul unor zâmbete care au umplut întreaga încăpere. Potrivit mesajului transmis, emoția sinceră din privirea celor mici a fost cea care a dat valoare reală momentului, transformând întâlnirea într-o amintire specială de sărbători.
„Copiii știu cel mai bine să ne reamintească ce înseamnă bucuria adevărată, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă”, a transmis primarul, evidențiind rolul acestor gesturi simple, dar pline de semnificație, în consolidarea legăturii dintre administrație și comunitate.
Acțiunea s-a desfășurat într-un cadru festiv, specific Crăciunului, și a avut ca scop aducerea unui strop de fericire copiilor din Roseți, dar și reafirmarea valorilor de solidaritate și apropiere umană care definesc această perioadă a anului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Catedrala Națională, deschisă zilnic pentru vizitare în perioada Sărbătorilor!
Ceapa fiartă: Remediu natural tradițional cu beneficii pentru sănătate
Dansatorul apelor sărate: Stârcul roșcat
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
