Știri
INTERVIU. Cum a reușit Nicoleta Dănuleasa să ajute cadrele medicale și să ducă mai departe afacerea alături de salariați
După câteva zile de izolare, am realizat dimensiunea crizei ce avea să urmeze și mi-am dat seama ca dacă nu ne “omora” virusul, sigur economic vom avea probleme mari.
Nicoleta Dănuleasa – administrator GIP SRL
Trăim într-una dintre cele mai grele perioade din istoria recentă. Istorie pe care o scriem şi noi astăzi, prin tot ceea ce facem şi prin modul în care gândim. Vom reuși să trecem peste această situație în care a ajuns și țara noastr, însă după această criză fiecare dintre noi va reevalua priorităţile şi scara de valori.
În semn de solidaritate, societea GIP din Călărași, o firmă cu renume și ani buni în spate, printre primii în domeniul producției produselor de publicitate, vine în aceaastă perioadă și sprijină prin donații de viziere create în propriul alterier pentru instituțiile medicale din Călărași. Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost prima unitate medicală din Călărași care s-a bucurat de sprijinul oferit de societatea coordonată de familoa Dănuleasa. Viziere donate au ajuns la cadrele medicale din prima linie care intră zilnic în contact cu persoanele infectate cu noul Coronavirus. Un cadru medical protejat, o șanșă în plus să ne facem bine!
Activitatea principală a companiei administrate de familia Dănuleasa se bazează pe crearea produselor publicitare având o gamă foarte existinsă de servicii/produse profesionale oferite celor ce aleg să aibă parte de servicii de calitate. Este important să fim uniți și să sprijinim comunitatea locală prin diferite mijloace. Majoritatea oamenilor ce provind din mediul intreprinzătorilor, a celor ce înțeleg nevoie de a ajuta pentru a depăși această încercare, vin și sprijină prin diverse donații instituțile medicale ce au deficit de echipamente medicale sau produse de protecție împotriva infecării cu COVID-19.
DIN SUFLET PENTRU CĂLĂRĂȘENI, PENTRU NOI TOȚI
Pentru că faptele bune trebuiesc apreciate de fiecare dintre noi, am contactat familia Dănuleasa și am realizat un scurt interviu cu doamna Nicoleta Dănuleasa, o călărășeancă adevărată care a demonstrat de multe ori că cel mai important lucru este să fii om cu suflet bun.
Cum a venit această idee de a produce astfel de viziere?
Îmediat după instalarea stării de urgenţă am considerat că o atitudine responsabilă este sa inchid atât magazinul cât si atelierul de producție. După câteva zile de izolare, am realizat dimensiunea crizei ce avea să urmeze și mi-am dat seama ca dacă nu ne “omora” virusul, sigur economic vom avea probleme mari. Totuși responsabilitatea faţa de angajații mei, a fost dublată de responsabilitatea pe care trebuie sa o avem cu toții fata de semenii noștri.
La S.C. GIP S.R.L. am creat o echipă, suntem o familie extinsă și fiecare dintre noi avem acasă de întreţinut alţi membrii de familie, avem de plătit credite, facturi….Atunci m-am gândit că trebuie să fac ceva. Dar ce? Doream sa fac ceva care sa ajute in aceasta perioada dificilă. Am văzut în mediul online aceste viziere. Erau destul de complicate şi greu de produs. Am hotărît să începem munca și să producem o vizieră uşoară ( am văzut viziere grele din plexiglas care purtate timp îndelungat ar fi mai degrabă inconfortabile şi nicidecum utile ) şi accesibile ca preţ pentru toată lumea. Aşa am ajuns la acest model al nostru. Primele sute de produse le-am donat la Ambulanţa Călăraşi, la Crucea Roşie şi Secţiilor din prima linie a Spitalului Judeţean, la Spitalul suport Covid 19- Oltenița, Spitalul Fundeni, Spitalul Galați- secția copii, Spitalul Marie Curie – copii. Continuăm cu donațiile și acum: luni vom face o donatie Spitalului Târgu Mureș- secţia neonatologie.
Cum au vazut medicii şi personalul iniţiativa dumneavostră privind donaţia?
Să ştiţi că donaţia a fost foarte bine primită. Am lucrat tot weekendul pentru a putea sa le dăm tuturor. Noi,ca popor, nu suntem obişnuiţi să primim ceva gratis. Am constat că adevăratele caractere se văd în situaţiile de criză. Eu am un respect deosebit pentru cadrele medicale. Şi mi-au demonstrat,încă o dată, că merită tot respectul nostru. La începutul producţiei, nevoile lor erau mai mari decât reuşeam noi să producem şi discutau între ei cum să le împartă pe secţii, să se ajute reciproc. A fost, pentru mine, o lecţie de solidaritate şi ajutor care ne arată încă o dată că această meserie nu este pentru oricine.
Efortul financiar facut de dvs. a fost mare?
Important a fost prototipul. Dar materia prima devenise o problema atât a noastră cât şi a furnizorilor noștri. Firmele importatoare nu aveau stocuri atât de mari la câtă cerere era. Importurile ar fi ajuns în jurul Paştelui, destul de târziu, iar varianta China pentru produs finit era una neviabilă. S-au mărit preturile de câte 4 sau 5 ori, practic mult mai scumpe decât le comercializam noi. Iar miza era timpul.
In orice criză, dacă o priveşti realist si fără panică există oportunităţi. Doar trebuie să le vezi si să le pui in practică, să iei decizii rapide si să transformi dezavantajele in avantaje pentru tine și pentru semenii pe care-i deservești.
E important pentru un om de afaceri să nu trimită oamenii in șomaj, e important pentru noi toți ca economia sa funcționeze, e important sa produci articole specifice crizei (măsti, combinezoane, viziere, biocide, dezinfectanti). Firmele romanesti pot produce atât pentru nevoile interne, cât și pentru extern.
Peste tot in lume exista cerință in momentul de faţă. Dar este necesar ca totul sa fie organizat, e nevoie de decizii rapide, e nevoie ca statul sa intervină promt pentru încurajarea și sprijinul economiei.
Avem oameni buni, avem posibilități dar statul întodeauna e cu un pas in urma nevoilor, oportunităților.
Eu am reusit să salvez locurile de muncă, să funcționez fără sprijin din partea statului, dar câți au reușit?
Materialele procurate se gasesc usor in aceasta perioada?
Nu. Nu se găsesc uşor. Dar nici nu este imposibil să găseşti soluţii. Important este să vrei, să gândeşti, să iei decizii bune şi rapide.
Ce a insemnat pentru salariaţi această initiativă ?
Dacă ştii să foloseşti orice oportunitate, chiar şi într-o perioadă de criză, reuşeşti! Vreau să vă spun că eu nu doar am salvat locurile lor de muncă, fără a avea ajutor din partea statului, dar am mai si creat alte locuri muncă.
Realizati venituri mari din astfel de activităţi de producţie publicitară ?
Realizăm venituri pe măsura muncii, calităţii si seriozităţii firmei noastre. Am aproape 18 ani de când fac asta. Dar tot timpul am fost conectaţi la tot ceea ce este nou, am implementat şi aici, la Călăraşi tehnologii noi, ne-am adaptat la cerinţe si am susţinut întotdeauna un preţ decent. După pandemie intenționăm să investim in aparatură si sa ne dezvoltăm în continuare.
Exista o satisfactie profesionala, dar umana?
Există, da! Pentru mine, în primul rând, contează mulţumirea clientului, bucuria şi împlinirea pe care ti-o dau lucrurile frumoase şi bine facute. Satisfacţia umană …Da! De necuprins în cuvinte, mai ales acum când am ajutat atâţia oameni. Donaţia de suflet a fost cea de la Spitalul Marie Curie (Budimex)- spital de copii, pentru care am realizat viziere cu personaje din desene animate atât pentru ei, cât şi pentru personalul medical. Angajaţii mei au lucrat cu atâta bucurie şi dăruire încât, practic, nu am mai simţit nici oboseala, nici faptul că suntem la muncă. S-a creat o atmosferă de bună dispoziţie şi noua echipa s-a “sudat” atât de bine, încât nu puteam să îi trimit acasă.
Cum apreciati activitatea doctorilor din SJU Călăraşi în această perioadă grea? Sunt expuşi la riscuri?
Eu v-am spus. Am un respect deosebit pentru cadrele medicale. Practic ei sunt eroii zilelor noastre! Pleacă de acasă, de lângă familii, neştiind ce le aduce ziua de azi sau cea de maine. Sunt expuşi toţi. Şi toţi suntem oameni, avem emoţii, îndoieli, frici. De aceea, măcar acum, să dăm dovadă de înţelegere, de acceptare, de preţuire , de apreciere a tot ceea ce fac!
De ce ati facut această donaţie, nu era mai usor să le vindeti către unităţile medicale?
Nu am intenţionat să fac o afacere profitabilă, un “tun”, spus mai popular. Am vrut să îmi salvez afacerea, să salvez locurile de muncă, să găsesc soluţii să trecem cu bine peste această perioadă. De aceea am donat foarte mult şi donăm în continuare. Fiind printre primii care am ajuns să avem pe stoc aceste viziere, cu livrare imediată la nivel naţional, am primit foarte multe comenzi atât de la persoane fizice (care au luat vizierele pentru familii sau pentru donaţii), cât şi de la firme care le-au dat angajaţilor.
Ce ar trebui să facem fiecare pentru a trece de această perioada?
În primul rând, să depăşim această panică şi isterie creată de această situaţie de criză. Să fim responsabili, să fim precauţi, să ascultăm autorităţile, dar se ne continuăm activitatea în condiţii de securitate, protecţie şi să mergem înainte. Să avem credința și speranța că vom depăși această grea perioada grea. Să fim solidari cu seniorii noştri. Mi-aș dori să ne respectăm mai mult, să ne înțelegem unii pe ceilalți, să ne ajutăm reciproc, sa fim mai buni!
Și fiindcă astăzi, creștinii ortodocși din întreaga lume sărbătoresc intrarea Domnului in Ierusalim în zilele de dinaintea patimilor, Floriile, le urez tuturor acelora care își serbează ziua numelui un sincer: La mulți ani!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Fără apă de aproape 48 de ore, în plină iarnă. Locatarii din zona Direcției Agricole Călărași așteaptă cisterna
Știri
Dezvăluiri din umbrele istoriei: Lagărul ascuns de la Călărași și supraviețuitorii pogromului de la Iași
Stația finală pentru primul “tren al morții” care a părăsit Iașiul după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. În acel pogrom devastator, mii de evrei au fost uciși pe străzile orașului, împușcați în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în vagoanele sigilate ale trenurilor. Totuși, povestea celor peste o mie de supraviețuitori care au fost ținuți captivi timp de două luni la Călărași rămâne puțin cunoscută. Dacă locurile din Moldova asociate cu pogromul – precum fosta Chestură din Iași, gările și gropile comune din Târgu Frumos, Podu Iloaiei sau Roman – au devenit repere ale memoriei colective, Călărașiul a rămas un punct obscur, plin de întrebări fără răspuns.
Ce reprezenta, de fapt, “lagărul de la Călărași”? Nu era un lagăr tradițional, ci un ansamblu de clădiri improvizate pentru detenție. Regimul era dur, marcat de foamete, mizerie și abuzuri, dar cu unele ameliorări datorate intervențiilor externe. Câți au murit? Oficial, 98 până la sfârșitul lui august 1941, din cauze precum septicemie, insuficiență renală, stop cardiac sau dizenterie, deși supraviețuitorii vorbesc de până la 200 de victime. Numele lor sunt parțial cunoscute din arhive, iar trupurile au fost îngropate în gropi comune sau individual în Cimitirul Evreiesc local. Mulți deținuți au fost exploatați la muncă forțată în port sau ateliere militare, unde au suferit umilințe și violențe.
Alți 69 de muribunzi au fost plasați la Școala din Măgureni, unde 40 au decedat rapid. Circa 35 au fost internați în spitalul local, cu alte pierderi. “Personalitățile” evreiești – aproximativ 80, inclusiv copii – au fost mutate în cele două sinagogi de pe strada Sfântul Nicolae (demolate în anii ’70), cu condiții ceva mai bune, dar aglomerate. Intervenția reprezentanților Federației Uniunii Comunităților Evreiești, precum Iancu Abramovici și Fred Șaraga, a adus haine, medicamente și hrană, permițând redistribuiri. Astfel, 420 de evrei au ajuns la magaziile Finți de pe malul canalului, lăsând la cazarmă muncitori și meseriași.
Statisticile oficiale arată că majoritatea deținuților (688) aveau între 21 și 50 de ani, cu 163 minori și 110 vârstnici. Profesii variate: funcționari, comercianți, croitori, muncitori, plus intelectuali și rabini. Trei medici evrei au primit permisiune să circule între locații. Spre sfârșitul lunii august, supraviețuitorii – 1.011 în total – au fost trimiși înapoi la Iași în două tranșe, dar listele oficiale înregistrează doar 902 nume.
Morții au fost înhumați în Cimitirul Evreiesc, cu un monument ridicat ulterior lângă gropile comune – fotografiat în 1950, dar deteriorat. În 1978-1979, rămășițele au fost exhuminate în secret și reînhumate în Israel, la Holon, cu aprobarea autorităților române. Această poveste tragică, scoasă la lumină din arhive și ruine, completează harta durerii pogromului de la Iași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
VIDEO. De ce s-a retras Oreste din televiziune și cum i-a schimbat viața mutarea într-un sat din județul Călărași
Fără apă de aproape 48 de ore, în plină iarnă. Locatarii din zona Direcției Agricole Călărași așteaptă cisterna
Premieră de film la Oltenița: „Un Weekend Criminal” ajunge pe marele ecran
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
