Pe 20 iunie 2025, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat oficial pe Ilie Bolojan drept prim-ministru al României, în urma unor negocieri intense care au durat aproape patru săptămâni între partidele pro-europene PNL, PSD, USR, UDMR și grupul minorităților naționale. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă, în care președintele a mulțumit partidelor din coaliție pentru asumarea unor măsuri economice și fiscale necesare relansării economice a țării.
Ilie Bolojan, lider interimar al Partidului Național Liberal (PNL) și fost președinte interimar al României, este recunoscut pentru eficiența sa administrativă, dobândită în timpul mandatelor de primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor. În vârstă de 56 de ani, Bolojan a declarat că prioritățile sale ca premier vor fi: „punerea în ordine a finanțelor publice, crearea bazelor pentru dezvoltarea țării și respectul față de cetățeni”. Acesta a subliniat necesitatea unui pachet credibil de măsuri structurale pentru a aborda problemele economice, inclusiv reducerea deficitului bugetar.
Negocierile pentru formarea guvernului au fost marcate de dezbateri intense, în special pe tema creșterii TVA, unde Bolojan și președintele Nicușor Dan au avut opinii divergente. Cu toate acestea, coaliția a ajuns la un acord, iar Bolojan a obținut un „drept de veto” asupra propunerilor de miniștri, asigurând astfel un control asupra componenței Executivului. Conform surselor, Bolojan va conduce guvernul până în primăvara anului 2027, când este planificată o rotație a conducerii Executivului către PSD.
Cu o carieră politică începută în anii ’90 și o reputație de reformator pragmatic, Ilie Bolojan este văzut ca un lider capabil să navigheze provocările economice și politice actuale ale României. Desemnarea sa vine într-un moment crucial, marcat de necesitatea stabilizării economice și a consolidării încrederii în instituțiile statului.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.