Muscarul narcis este una dintre cele mai fermecătoare păsări cântătoare din estul Asiei, o adevărată bijuterie vie care încântă prin coloritul său strălucitor și comportamentul grațios. Cu o lungime de doar 13-14 centimetri, această specie aparține familiei muscarilor și poartă numele inspirat de nuanțele galben-portocalii reminiscențe de floarea narcisei.

Masculul adult în sezonul de reproducere este imposibil de confundat: capul și spatele negru-lucios contrastează dramatic cu sprânceana, gâtul și pieptul de un portocaliu intens, aproape strălucitor. Aripile negre prezintă o pată albă distinctivă, iar târtița este tot portocalie, în timp ce burta rămâne albă imaculată. Femela, în schimb, este mult mai discretă, cu penaj maroniu-cenușiu pe partea superioară, piept gălbui-pal și un inel subțire palid în jurul ochilor – o adaptare perfectă pentru camuflaj în timpul clocirii.

Această pasăre cuibărește în păduri umbroase de foioase și mixte din regiuni precum insulele principale ale Japoniei, sudul Rusiei Extreme Orientale (inclusiv Sahalin), Coreea și părți din China continentală. Primăvara, masculii sosesc primii în zonele de reproducere, unde își aleg teritoriul și construiesc cuiburi în formă de cupă, ascunse în scorburi sau chiar în cutii speciale pentru păsări. Cântecul lor este o adevărată simfonie: melodios, variat și cu note clare, imitând adesea alte păsări, răsunând prin pădure ca un concert vesel.

Muscarul narcis este un vânător priceput de insecte – stă nemișcat pe o creangă, cu postura dreaptă, și apoi țâșnește fulgerător în aer pentru a prinde prada în zbor. Ocazional, completează meniul cu fructe mici sau semințe, mai ales toamna. Fiind o specie migratoare, iernează în zone mai calde din sud-estul Asiei: Filipine, Vietnam, Borneo sau Hainan, unde poate fi întâlnit în habitate variate, de la păduri tropicale până la grădini.

Advertisement

Deși nu este o pasăre comună peste tot, frumusețea sa o face una dintre favoritele observatorilor de păsări. În pădurile asiatice, prezența muscarului narcis anunță primăvara cu explozia sa de culoare și energie, amintindu-ne cât de fragile și minunate pot fi aceste mici vietăți ale naturii.

Pe plan istoric mondial și național, 21 noiembrie a fost martoră la momente memorabile: nașterea filosofului iluminist Voltaire (1694), anunțarea fonografului de Thomas Edison (1877), invitația oficială a României de a adera la NATO la summitul de la Praga (2002), dar și evenimente mai vechi precum Bătălia de la Tătăreni din Moldova (1615). O zi care împletește credința profundă cu repere ale progresului umanității.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1272 – După moartea lui Henric III al Angliei, fiul său Prințul Eduard devine rege al Angliei.

1555 – A murit Georgius Agricola, savant german, cunoscut ca părinte al mineralogiei.

Advertisement

1615 – A avut loc Bătălia de la Tătăreni. Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki și Samuel Koreki, îl învinge pe Ștefan Tomșa și se înscăunează domn al Moldovei. Alexandru Movilă (? – 1620) a fost domn al Moldovei în perioada 22 noiembrie 1615 – 2 august 1616.

1694 – S-a născut Voltaire (François Marie Arouet), filosof și scriitor iluminist francez, creator al curentului filosofic “voltairianism” care respingea fanatismul, prejudecățile, intoleranța și a abuzurile de orice fel și afirmă rațiunea umană.

1740 – Începe construirea monumentului Sfânta Treime de la Timișoara; monumentul a fost ridicat în amintirea epidemiei de ciuma care a devastat întregul Banat în anii 1738-1739, ucigând 1/6 din populație.

 1783 – La Paris, Jean-François Pilâtre de Rozier și François Laurent d’Arlandes au realizat primul zbor din lume într-un balon cu aer cald; zborul a durat 25 de minute, pe o distanță de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri.

1784 – Împăratul Austriei Iosif al II-lea ordonă armatei reprimarea răscoalei țărănești din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan.

Advertisement

1789 – Carolina de Nord a devenit cel de-al 12-lea stat american, după ce a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.

1840 – S-a născut prințesa Victoria a Marii Britanii, fiica reginei Victoria.A fost primul copil al reginei Victoria și al soțului ei printul Albert. A primit titlul de Prințesă Regală în 1841.

1877 – Thomas Edison a anunţat inventarea fonografului .

1887 – A decedat Petre Ispirescu, scriitor și folclorist român, unul dintre cei mai pricepuți culegători de folclor.

1894 – În timpul primului război chino-japonez orașul Port Arthur din Manciuria este ocupat de japonezi, după care trupele japoneze masacrează locuitorii ramași în oraș.

Advertisement

1896 – Se formează în România un nou guvern liberal prezidat de Petre S.Aurelian.

1902 – S-a născut Isaac Bashevis Singer, scriitor polonez, Premiul Nobel; (d.24.07.1991).

1916 – După moartea împăratului Franz Joseph I urmează la tronul imperiului austro-ungar strănepotul său de frate, Karl. Domnia sa va dura mai puțin de doi ani.

1916 – Primul Război Mondial – O mină explodează și scufundă HMHS Britannic în Marea Egee, omorând 30 de oameni.

1918 – S-a născut Constantin Galeriu, preot, vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, paroh al Bisericii „Sfântul Silvestru” din București.

Advertisement

1921 – A avut loc la București (20-21 noiembrie), Congresul I General al Partidului Ţărănesc, în timpul căruia s-a aprobat fuziunea cu țărăniștii din fosta Basarabie țaristă, uniune care a fost realizată la 18 iulie 1921, precum şi proiectul de program de revendicări social-politice şi economice.

1922 – Rebecca Felton este investită în funcția de prima femeie din SUA senator. Este reprezentanta statului Georgia și avea 87 de ani.

1927 – In localul Liceului Nr.3 de băieți din Chișinău, in Româna interbelică, și-a ținut lucrările Congresul Foștilor Deputați din Sfatul Țării, în cadrul căruia s-a sărbătorit un deceniu de la deschiderea ședințelor Sfatului Țării.

1933 – Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod. Va fi arestat în 1947 și condamnat la închisoare de comuniști, unde va și muri, în 1963.

1944 – Al doilea război mondial: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munților Bukk.

Advertisement

1947 – Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U.

1969 – Președintele american Richard Nixon și premierul japonez Eisaku Sato cad de acord în timpul unei întâlniri in Washington, DC, cu privire la revenirea la Japonia a insulei Okinawa începând cu anul 1972. În conformitate cu termenii acordului, Statele Unite își mențin dreptul de a avea baze militare pe insula, dar acestea trebuie să fie lipsite de arme nucleare.

1974 – Organizația pentru Eliberarea Palestinei obține statutul de observator în cadrul ONU.

1985 – Summit la vârf la Geneva in care președintele american Ronald Reagan si liderul sovietic Mihail Gorbaciov au căzut de acord ca cele două țări : să accelereze discuțiile în vederea abolirii armelor chimice, să încheie un nou angajament faţă de drepturile omului. Președintele Reagan a rămas ferm în refuzul său de a opri cercetările în programul Star Wars.

1990 – A fost adoptată „Carta de la Paris pentru o nouă Europă”.

Advertisement

1990 – România a aderat la Mișcarea Francofonă.

 1995 – Acordul de pace asupra Bosniei de la Dayton (SUA).

1996 – A murit Abdus Salam, fizician pakistanez, laureat al Premiului Nobel.

1999 – A murit Ioan Chirila, ziarist sportiv si scriitor („Nadia”, „Lucescu şi dragul său fotbal”); (n. 25.10.1925, Ismail, in Basarabia).

2000 – A decedat atletul ceh Emil Zatopek, supranumit “locomotiva cehă”. (n.19.09.1922).

Advertisement

2002 – NATO invită Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia să devină membre.

2013 – 23 februarie 2014 – Euromaidan-ul. Protestele pro-europene din Ucraina numite și EuroMaidan au început în noaptea de 21 noiembrie 2013 când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta. Protestele au fost începute de către studenți la care, în scurt timp, li s-au alăturat partidele din opoziție și alte grupări pro-europene.

2012 – A murit Șerban Ionescu, actor român (n. 1950)

Advertisement

În anii 1920, în liniștitul orășel Herzogenaurach din Bavaria, Germania, doi frați lucrau cot la cot într-un atelier modest de încălțăminte sportivă. Adolf Dassler, poreclit „Adi”, era un meșter perfecționist, tăcut și meticulos, obsedat de inovațiile tehnice care să îmbunătățească performanța atleților. Fratele său mai mare, Rudolf, era opusul: extrovertit, charismatic și un vânzător născut, capabil să convingă pe oricine de valoarea produselor lor.

Împreună, au fondat în 1924 Gebrüder Dassler Schuhfabrik – Fabrica de Pantofi a Fraților Dassler. Afacerea a explodat rapid. Pantofii lor cu crampoane inovatoare au fost purtați de sportivi germani la Olimpiada din 1928, iar apogeul a venit în 1936, când Jesse Owens a câștigat patru medalii de aur la Berlin purtând creațiile lor. Fabrica devenise un simbol al excelenței germane, angajând sute de localnici și exportând în toată Europa.

Dar succesul ascundea tensiuni. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relațiile s-au deteriorat ireversibil. Se zvonește că Rudolf, membru al partidului nazist și plecat pe front, s-a întors și a acuzat familia că l-ar fi trădat. O altă versiune vorbește despre o bombă aliată care i-a prins pe Adolf și familia sa în adăpostul fraților, iar Rudolf ar fi crezut că Adi l-a denunțat. Cert este că neîncrederea și gelozia au otrăvit totul.

În 1948, ruptura a devenit oficială. Rudolf a părăsit compania și, la doar câțiva kilometri distanță, a fondat Ruda – redenumită curând Puma. Adolf a rămas în atelierul original și a rebotezat firma Adidas, combinând diminutivul său „Adi” cu primele silabe din Dassler.

Advertisement

Herzogenaurach s-a transformat într-un oraș divizat. Cele două fabrici, construite pe maluri opuse ale râului Aurach, au devenit inimi ale unor tabere rivale. Angajații nu se mai amestecau: cine lucra la Adidas nu intra în barurile „de la Puma” și invers. Localnicii își alegeau magazinele, școlile, chiar și partenerii de viață după loialitatea față de un brand. Se spune că primul lucru pe care și-l aruncau oamenii în ochi la o întâlnire era încălțămintea celuilalt – un Adidas sau un Puma decidea dacă vei fi salutat sau ignorat.

Frații nu și-au mai vorbit niciodată. Au concurat feroce, furându-și angajați, sponsori și idei. Rudolf a murit în 1974, Adolf în 1978. Au fost înmormântați în același cimitir, dar cât mai departe unul de celălalt – o ultimă separare simbolică.

Astăzi, Adidas și Puma sunt giganți globali, cu miliarde în vânzări și sponsori precum Messi sau Rihanna. Dar în Herzogenaurach, urmele rivalității încă persistă, deși în 2009 cele două companii au jucat un meci de fotbal simbolic pentru pace.

O ceartă între frați, născută din orgolii și umbrele războiului, a creat două legende ale sportului. Și a demonstrat că cele mai mari imperii pot începe dintr-o simplă fisură în familie.

Advertisement