Linda Hazzard (1867–1938), cunoscută ca „Doctorul Înfometării”, este una dintre cele mai controversate figuri din istoria medicală americană, recunoscută ca un medic asasin în serie care și-a ucis pacienții prin diete extreme de înfometare. Promovând o metodă terapeutică bazată pe post alimentar sever, pe care o considera un remediu universal, Hazzard a cauzat moartea a cel puțin 15 pacienți, deși numărul real al victimelor este probabil mai mare. Într-un final, ironia sorții a făcut ca Linda Hazzard să moară din cauza propriei metode, înfometându-se în încercarea de a-și demonstra teoria.

Biografie timpurie și educație

Născută Lynda Laura Burfield pe 18 decembrie 1867, în Carver, Minnesota, Hazzard a crescut într-o familie modestă. Deși nu a absolvit o facultate de medicină acreditată, a obținut o licență de medic „osteopat” în statul Washington, datorită unor lacune legislative care permiteau practicarea medicinei alternative fără studii complete. Fascinată de medicina naturistă, Hazzard s-a stabilit în Minneapolis, apoi în statul Washington, unde și-a dezvoltat teoria conform căreia toate bolile, de la cancer la afecțiuni minore, pot fi vindecate prin post alimentar prelungit, combinat cu clisme și masaje intense.

Metoda terapeutică și crimele

Hazzard a fondat un sanatoriu numit „Wilderness Heights” în Olalla, Washington, în 1908, promovându-l ca un centru de vindecare prin post. Pacienții, atrași de promisiunile ei de sănătate și purificare, erau supuși unor regimuri draconice: diete de sub 300 de calorii pe zi, constând în supe diluate de roșii sau sparanghel, uneori doar apă, timp de săptămâni sau chiar luni. În paralel, le administra clisme zilnice cu litri de apă și masaje brutale, care slăbeau și mai mult organismul.

Victimele, în mare parte femei bogate și vulnerabile, ajungeau rapid în stare de malnutriție severă, pierzând zeci de kilograme. Hazzard profita financiar, obținând controlul asupra conturilor bancare și bunurilor pacienților prin manipulare sau falsificarea testamentelor. Între 1908 și 1911, cel puțin 15 persoane au murit sub „îngrijirea” ei, inclusiv Daisy Maud Haglund (care și-a lăsat orfan fiul, viitorul actor Ivar Haglund) și Claire Williamson, o moștenitoare britanică al cărei caz a atras atenția autorităților. La autopsie, Claire cântărea doar 23 de kilograme, iar ficatul ei era distrus de înfometare. Suspiciunile au crescut când s-a descoperit că Hazzard falsificase acte pentru a moșteni averi.

Advertisement

Procesul și condamnarea

Cazul a explodat în 1911, când Margaret Conway, sora lui Claire Williamson, a alertat autoritățile britanice și americane. Ancheta a dezvăluit condițiile inumane din sanatoriu și dovezi de fraudă. Hazzard a fost arestată în august 1911 și judecată pentru uciderea lui Claire Williamson. În 1912, a fost condamnată pentru omor prin imprudență (manslaughter) și a primit o pedeapsă de 2 până la 20 de ani în închisoarea Walla Walla. A fost eliberată condiționat în 1915, după doar doi ani, grație influenței soțului ei, Sam Hazzard, un fost ofițer de armată implicat în escrocherii.

După eliberare, Linda a continuat să practice medicina alternativă, mutându-se în Noua Zeelandă pentru o perioadă, apoi revenind în Olalla, unde a redeschis sanatoriul. Acesta a ars într-un incendiu în 1935, dar Hazzard nu a fost descurajată, continuând să promoveze postul extrem.

Moartea și ironia finală

În 1938, la vârsta de 70 de ani, Linda Hazzard a decis să demonstreze eficiența metodei sale supunându-se unui post prelungit. Slăbită de malnutriție, a murit în propria casă din Olalla, cântărind doar câteva zeci de kilograme. Autopsia a confirmat că decesul a fost cauzat de înfometare, o ironie tragică care a pecetluit moștenirea ei ca medic care și-a aplicat propria metodă letală.

Moștenire

Cazul Lindei Hazzard a expus pericolele medicinii alternative necontrolate și lipsa reglementărilor în SUA la începutul secolului XX. Cartea „Starvation Heights” de Gregg Olsen (1997) a adus povestea în atenția publicului, detaliind cruzimea și lăcomia ei. Sanatoriul din Olalla, astăzi în ruine, rămâne un loc asociat cu ororile ei. Hazzard este amintită ca un exemplu al abuzului de încredere medicală, exploatând credulitatea pacienților disperați.

Curiozități

• Hazzard insista că pacienții morți „nu respectaseră strict” regimul ei, deși autopsiile arătau malnutriție extremă.

• Soțul ei, Sam, a fost complice în fraudele financiare, ajutând-o să falsifice documente pentru a moșteni averile victimelor.

• În ciuda condamnării, Hazzard a rămas convinsă până la moarte că postul era un panaceu, refuzând să accepte dovezile medicale.

Advertisement

 Săptămâna 17-23 octombrie aduce pasiune explozivă, surprize financiare și decizii magice pentru toate zodiile. Gata de aventură cosmică?

Berbec (21 martie – 19 aprilie) Săptămâna asta, energia ta explozivă te împinge spre decizii îndrăznețe în carieră – joi e ziua perfectă pentru un pas riscant! În dragoste, o conversație aprinsă cu partenerul aprinde scântei pasionale. Atenție la buget: evită cheltuielile impulsive marți. Sfat: lasă-te ghidat de instinct!

Taur (20 aprilie – 20 mai) Stabilitatea ta e testată de surprize financiare pozitive miercuri – o primă neașteptată? În cuplu, momente romantice vineri sub cerul înstelat. Sănătatea cere plimbări zilnice; marțea relaxează-te cu un ceai cald. Sfat: răbdarea ta va atrage abundența.

Gemeni (21 mai – 20 iunie) Curiozitatea ta socială explodează! Petreceri sâmbătă și noi prieteni duminică. La job, idei geniale luni îți aduc aplauze. Dragostea? Flirturi jucăușe joi, dar fii sincer. Evită stresul cu meditație. Sfat: comunică deschis pentru conexiuni adevărate.

Advertisement

Rac (21 iunie – 22 iulie) Intuiția ta familială strălucește – reconcilieri emoționante marți acasă. Cariera avansează lent, dar sigur, cu un proiect important vineri. În iubire, tandrețe duminică topește gheața. Sănătate: hidratare extra! Sfat: ascultă-ți inima, nu frica.

Leu (23 iulie – 22 august) Carisma ta cucerește toate privirile! Promovare probabilă miercuri la muncă. Dragoste fierbinte joi cu un gest grandios. Creativitatea explodează sâmbătă – începe un hobby nou. Atenție la răceală; vitamine zilnic. Sfat: strălucește fără să arzi!

Fecioară (23 august – 22 septembrie) Perfecționismul tău dă roade: organizare impecabilă marți la birou. Surpriză romantică vineri de la partener. Finanțe stabile, dar economisește duminică. Sănătate: yoga miercuri pentru echilibru. Sfat: relaxează regulile pentru bucurie spontană.

Balanță (23 septembrie – 22 octombrie) Armonia ta socială e la apogeu – întâlniri magice sâmbătă. Decizie importantă în carieră joi: spune da! Dragoste echilibrată, cu discuții profunde duminică. Evită dulcețurile marți. Sfat: echilibrul tău atrage pacea universală.

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie) Misterul tău seducător aprinde pasiuni luni! Investiție inteligentă miercuri. În cuplu, intimitate intensă vineri. Transformări interioare sâmbătă prin jurnal. Sănătate: somn profund. Sfat: eliberează trecutul pentru un viitor exploziv.

Advertisement

Săgetător (22 noiembrie – 21 decembrie) Aventura te cheamă: călătorie spontană duminică? Cariera decolază joi cu o idee călăuzitoare. Dragoste liberă, flirturi marți. Energie fizică mare – sport sâmbătă! Sfat: optimismul tău deschide toate porțile.

Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie) Ambiția ta urcă scara succesului: întâlnire cheie miercuri. Stabilitate romantică vineri acasă. Finanțe solide, bonus probabil. Sănătate: masaj joi. Sfat: construiește temeinic, răsplata vine sigur.

Vărsător (20 ianuarie – 18 februarie) Inovația ta schimba reguli la job luni! Prieteni loiali te susțin sâmbătă. Dragoste neconvențională joi – surpriză! Creativitate maximă duminică. Evită insomniile cu ceai. Sfat: revoluționează cu inima deschisă.

Pești (19 februarie – 20 martie) Visurile tale prind contur: inspirație artistică marți. Armonie în cuplu vineri cu plimbări. Intuiție financiară bună joi. Sănătate: meditație zilnică. Sfat: lasă-te purtat de val pentru minuni magice.

Advertisement

Marcel Petiot (1897–1946), un medic francez respectat și politician local, s-a transformat într-unul dintre cei mai infami ucigași în serie din istoria Europei, exploatând haosul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a-și satisface lăcomia și setea de sânge. Suspectat de uciderea a cel puțin 60 de persoane, majoritatea evrei disperați să scape de persecuțiile naziste, Petiot a fost condamnat pentru 26 de crime. Descoperirea a 23 de cadavre în pivnița casei sale din Paris, în 1944, a șocat Franța eliberată, dezvăluind un atelier al morții unde victimele erau otrăvite, jefuite și arse. Executat prin ghilotină în 1946, el a rămas un simbol al ororilor comise sub umbra ocupației germane.

Biografie timpurie și educație

Născut pe 17 ianuarie 1897, la Auxerre, în Franța centrală, Marcel André Henri Félix Petiot a crescut într-o familie modestă de funcționari poștali. De mic, a manifestat un comportament deviant: la 11 ani, a adus pistolul tatălui său la școală și l-a tras în clasă, iar la 17 ani a fost arestat pentru furt de corespondență, fiind declarat inapt mental pentru proces. A fost expulzat de mai multe ori din școli, dar inteligența sa nativă l-a ajutat să absolve liceul. Serviciul militar în Primul Război Mondial, unde a fost decorat cu Croix de Guerre, i-a accelerat studiile medicale: a absolvit Facultatea de Medicină din Paris în 1921, după un stagiu într-un azil de nebuni. Aceste experiențe timpurii par să fi hrănit o fascinație morbidă pentru moarte și control.

Crimele și metodele

Petiot a început cariera sa criminală devreme. Ca medic în Villeneuve-sur-Yonne, unde a fost ales primar în 1926, a fost implicat în dispariții misterioase: prima victimă posibilă a fost amanta sa, fiica unui pacient, care a dispărut în 1926. A fost condamnat pentru fraudă și furt de energie electrică, pierzând funcția de primar în 1931. Mutat la Paris în 1933, a continuat să prescrie droguri ilegale și să comită înșelătorii, dar crimele sale au escaladat în timpul ocupației naziste.

Între 1942 și 1944, sub pseudonimul “Dr. Eugène”, Petiot a creat o rețea falsă de evadare, promițând evreilor și rezistenților un drum sigur spre Argentina sau Spania contra sumei exorbitante de 25.000 de franci (plus bijuterii și valori). Victimele erau întâmpinate în casa sa de pe Rue Le Sueur nr. 21, în districtul Passage de l’Etoile, unde erau duse într-o cameră secretă. Acolo, le injecta cu un gaz letal (ciclón B sau sedative), le jefuia averea, apoi le ardea în soba pivniței sau le dizolva în acid. Gestapoul a investigat rețeaua în 1943, arestând complicii săi (Raoul Fourrier, Edmond Pintard și René Nézondet), dar Petiot a scăpat după o mită plătită de fratele său. Eliberat în 1944, a continuat crimele până la eliberarea Parisului.

Advertisement

Descoperirea crimelor

Pe 11 martie 1944, un miros insuportabil de carne arsă a atras atenția vecinilor și a poliției. În pivnița casei sale, autoritățile au găsit 23 de cadavre carbonizate sau dislocate, plus o groapă cu var și o sobă industrială folosită pentru incinerare. Printre resturi, au apărut pașapoarte false, haine și valori furate. Petiot, fugit între timp, a fost recunoscut pe 31 octombrie 1944 la metroul din Paris, sub pseudonimul “Căpitanul Valéry”. La percheziție, poliția i-a confiscat un pistol, 31.700 de franci și 50 de documente false. Investigațiile au legat crimele de 27 de victime identificate, dar estimările FBI-ului și ale experților francezi vorbesc de peste 60 de morți, multe nemărturii din cauza haosului războiului.

Procesul și condamnarea

Procesul lui Petiot, început pe 19 martie 1946 la Curtea Asize din Paris, a fost un spectacol media: 135 de capete de acuzare, inclusiv 27 de crime. Avocat celebru René Floriot l-a apărat, dar Petiot a susținut că era un erou al Rezistenței, ucigând doar “colaboratori naziști”. A recunoscut unele asasinate, dar a negat altele, descriind cu sânge rece metodele sale. Jurații nu i-au crezut, condamnându-l pe 4 aprilie 1946 pentru 26 de crime premeditate. Sentința: moartea prin ghilotină. Pe 25 mai 1946, la ora 5:06 dimineața, la închisoarea La Santé, Petiot a fost decapitat – prima execuție publică în Paris după eliberare. Ultimele sale cuvinte: “Nu mă tem de moarte. Sunt nevinovat.”

Moștenire

Cazul Petiot a expus vulnerabilitățile evreilor în Franța ocupată și corupția sub regimul Vichy. A inspirat cărți (cum ar fi “The Unspeakable Crimes of Dr. Petiot” de Thomas Maeder), filme (“Docteur Petiot”, 1990) și benzi desenate, fiind supranumit “Măcelarul de pe Rue Le Sueur” sau “Doctor Satan”. Procesul său a subliniat slăbiciunile justiției postbelice, iar casa crimei a fost demolată ulterior. Astăzi, Petiot reprezintă un capitol sumbru al istoriei medicale, amintind de abuzul de încredere în vremuri de criză.

Curiozități

• Petiot a fost decorat ca erou de război în Primul Război Mondial, dar în al Doilea a colaborat ocazional cu Gestapoul pentru a-și proteja afacerile.
• Soba sa de incinerare putea arde un cadavru în două ore, iar el vindea cenușa victimelor ca “trofee de rezistență”.
• La proces, a cerut să fumeze o ultimă țigară, dar cererea i-a fost refuzată; a murit calm, zâmbind ghilotinei.