Știri
Guvernul a aprobat calendarul acțiunilor din perioada electorală pentru alegerile europarlamentare și locale care vor avea loc pe 9 iunie 2024
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, calendarul acţiunilor din perioada electorală pentru alegerile europarlamentare şi locale programate în ziua de 9 iunie 2024.
Potrivit calendarului, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de cinci zile, cel mai târziu la data de 16 martie, vor fi desemnaţi judecătorii din Biroul Electoral Central şi se va stabili modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, al modelului listei susţinătorilor, modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European, scrie Agerpres.ro.
Totodată, pe 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianţelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie, vor fi stabilite modelele ştampilelor electorale şi modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianţelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorţi a celor trei judecători în biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoştinţă publică data la care va avea loc această tragere la sorţi
Cel mai târziu până la data de 10 aprilie, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Este vorba despre cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România.
De asemenea, până pe 10 aprilie se vor depune şi înregistra candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia.
În data de 11 aprilie se vor aduce la cunoştinţă publică listele de candidaţi şi candidaturile independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe pe 29 aprilie rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 30 aprilie se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot al partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi al candidaţilor independenţi și până la data de 1 mai vor fi aduse la cunoştinţă publică declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Calendarul privind alegerile locale
De la data de 16 aprilie începe perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 şi de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri. Cel mai târziu până la data de 15 aprilie se vor desemna preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora, iar în maximum 10 zile de la data înfiinţării birourilor electorale de circumscripţie, cel mai târziu la data de 25 aprilie, se va încheia perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale.
Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de şase luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă. În data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale. 30 aprilie este şi data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale și la data de 8 mai rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
În data de 10 mai va începe campania electorală
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum şi aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora. În data de 10 mai va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie, la ora 7:00. Pe 9 iunie, la ora 7:00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, şi se va încheia în aceeaşi zi, la ora 22:00.
Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23:59. După numărarea voturilor şi soluţionarea eventualelor sesizări sau contestaţii, rezultatele alegerilor alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate şi publicate în Monitorul Oficial al României.
Știri
România se pregătește de scumpiri: TVA, accize și impozite mai mari de la 1 iulie. TVA de 21% și impozitarea veniturilor românilor cu 16%!
Guvernul, împreună cu Administrația Prezidențială și partidele politice PSD, PNL, UDMR și USR, lucrează la un pachet extins de măsuri fiscale prin care se propune majorarea mai multor taxe, cu scopul de a reduce deficitul bugetar. Începând cu 1 iulie, românii ar putea ajunge să plătească mai mult pentru produse, servicii și venituri din diverse surse.
De unde vine presiunea pentru noi taxe
După consultările purtate între Palatul Cotroceni, PSD, PNL, UDMR și USR, specialiștii de la ANAF și Ministerul Finanțelor au stabilit că deficitul bugetar poate fi redus doar prin majorarea a patru tipuri de taxe:
- TVA
- Accize (tutun și alcool)
- Impozitul pe venitul persoanelor fizice
- Impozitul pe dividende
Măsurile sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 iulie 2025, iar alte propuneri — precum impozitarea pensiilor și a veniturilor peste 10.000 lei — ar putea fi aplicate abia din 2026.
Creșteri de taxe estimate pentru a acoperi deficitul bugetar
Guvernul trebuie să aducă 28 de miliarde de lei în plus la buget în a doua jumătate a anului. Conform documentelor analizate de experți fiscali și lideri politici, sursele acestor venituri sunt:
- TVA: +14 miliarde lei
- Impozitul pe venit: +10 miliarde lei
- Accize: +2 miliarde lei
- Dividende și profit: +2 miliarde lei
Noua structură a TVA-ului
Majorările de TVA propuse sunt:
- Cota generală: de la 19% la 22%
- Servicii HoReCa: de la 9% la 19%
- Alimente și medicamente: de la 9% la 11% (în discuție)
- Cultura și educația: de la 5% la 7–9%
Impactul: consumatorul final va resimți cel mai mult această măsură, alături de IMM-uri.
Accizele cresc doar pentru tutun și alcool
Accizele la combustibil vor rămâne neschimbate, însă:
- Tutun: accizele cresc cu 10%
- Alcool: se modifică formula de calcul
Total estimat suplimentar: 2 miliarde lei
Impozitul pe venit și dividende – dublare a taxării
-
Impozitul pe venit: de la 10% la 16% pentru toate formele de venit (salarii, PFA, drepturi de autor etc.)
-
Dividende: de la 8% la 16%
Se analizează și unificarea impozitului pe venit cu contribuțiile sociale și de sănătate pentru simplificare și eficiență.
Impozitul pe profit – rămâne neschimbat
Deși nivelul impozitului pe profit (16%) nu va fi modificat, Guvernul speră la încasări mai mari printr-o colectare mai eficientă și creșterea economică.
Reducerea cheltuielilor – doar din 2026
Tăierile de cheltuieli vor fi operate începând cu 2026. Până atunci, Guvernul a decis să:
-
Înghețe anumite investiții și programe de stat
-
Revizuiască normele de personal în administrația locală și companiile de stat
Economiile estimate: 10–15 miliarde de lei
Presiunea Comisiei Europene: venituri, nu promisiuni
Bruxelles-ul a transmis ferm că România trebuie să crească veniturile cu cel puțin 5 miliarde de euro, respingând ideea reducerii deficitului doar prin tăieri de cheltuieli. Președintele Nicușor Dan a admis public acest lucru în conferința de presă din 4 iunie, după discuțiile cu oficialul european Céline Gauer.
Românii vor plăti mai mult începând cu 1 iulie, în condițiile în care statul are nevoie urgentă de lichidități. Pachetul fiscal propus reprezintă o mutare radicală, dar considerată necesară de guvern și președinție pentru a evita colapsul financiar.
Știri
Gazoductul Tuzla–Podișor s-a scumpit cu 100 de milioane de euro: costul total depășește 2 miliarde de lei, iar gazele din Marea Neagră vor ajunge în România mai târziu și la un preț mai mare
Costurile pentru construirea gazoductului Tuzla–Podișor, prin care vor fi transportate gazele naturale din perimetrul Neptun Deep al Mării Negre, au crescut cu aproximativ 500 de milioane de lei (fără TVA) față de suma inițială prevăzută în contractul semnat în februarie 2021. Astfel, de la 1,6 miliarde de lei, valoarea totală a contractului a ajuns la aproape 2,1 miliarde de lei în urma a nu mai puțin de 18 acte adiționale.
Potrivit unui anunț publicat de compania de stat Transgaz SA, beneficiarul proiectului, ultima modificare de costuri a fost oficializată pe 6 iunie 2025, când a fost semnat cel mai recent act adițional. Acesta prevede o majorare a valorii contractului de la 2.018.936.852,44 lei la 2.075.837.686,38 lei, fără TVA.
Lucrările vor dura de trei ori mai mult decât se estimase inițial
Conform documentației depuse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), durata execuției lucrărilor a fost extinsă semnificativ. Dacă inițial se prevedea o perioadă de 24 de luni pentru finalizarea proiectului, acum termenul a fost extins la 72 de luni de la data semnării contractului de execuție, adică din iunie 2023.
Astfel, în loc să fie gata în doi ani, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică a României va fi finalizată, cel mai probabil, în 2029.
Cine construiește gazoductul Marea Neagră–Podișor
Lucrările sunt executate de o asociere de firme condusă de compania turcă Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi, alături de care activează opt alte companii din România, Turcia și Algeria. Printre acestea se numără:
- Electrogrup SRL Cluj – subcontractant (16%)
- Toscelik Spiral Boru Uretim Sanayii AS – subcontractant (41,4%)
- Regia Autonomă Asirom – compania SRI (0,2%)
- Elcas Prodimpex SRL Ploiești – (0,27%)
- SPA Tosyali Iron Steel Industry Algeria – (4,6%)
- Degal Construct SRL București – (0,25%)
- Gurgenler Insaat Turcia – (3%)
- Corpcontrol ING SRL Ploiești – (0,1%)
Un proiect strategic pentru România și Uniunea Europeană
Conducta Tuzla–Podișor are o lungime de 308,3 kilometri și este considerată un proiect de interes comun al Uniunii Europene. Este inclusă în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz și a obținut o finanțare de 85 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, urmând ca restul costurilor să fie acoperite din surse financiare mixte.
Traseul gazoductului traversează trei județe – Constanța, Călărași și Giurgiu – și 42 de localități. La finalizare, conducta va putea asigura alimentarea cu gaze pentru circa 200.000 de români, peste 520 de instituții publice și va contribui la crearea de noi locuri de muncă în regiune.
Știri
Deputatul Ion Samoilă transmite un mesaj de pace și credință cu ocazia Sărbătorii Rusaliilor
Cu prilejul Sfintei Sărbători de Rusalii, deputatul social-democrat de Călărași, Ion Samoilă, a transmis un mesaj de suflet către toți cetățenii județului, subliniind importanța credinței, a unității și a solidarității în viața comunității.
„Cu prilejul Sfintei Sărbători de Rusalii, vă transmit cele mai calde gânduri de sănătate, pace și binecuvântare!”, a scris deputatul pe pagina sa publică, amintind că Rusaliile sunt o zi cu o profundă semnificație spirituală, marcând pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor și întemeierea Bisericii creștine.
Deputatul a mai transmis că această sărbătoare este un bun prilej de reflecție asupra valorilor fundamentale care stau la baza unei comunități unite: înțelepciunea, echilibrul și speranța. „Lumina Rusaliilor să vă călăuzească pașii spre înțelepciune, echilibru și speranță!”, a adăugat acesta.
În încheiere, Ion Samoilă le-a urat tuturor călărășenilor zile liniștite, cu suflete împăcate și inimi deschise către bine.
Proiecte majore în desfășurare la Lehliu Gară: infrastructură, eficiență energetică și investiții pentru viitor
Edilul liberal din comuna Borcea anunță demararea unui nou proiect major: „Continuăm împreună modernizarea comunei Borcea”
Fundeni: Toate școlile din comună au acum încălzire centralizată. Primăria renunță definitiv la sobele cu lemne
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
