Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Grădiștea. Primarul Vasile Matei continuă investițiile pentru dezvoltarea comunei

Published

on

Pe raza comunei Grădiștea vor fi realizate, prin diferite surse de finanțare, peste 25 de investiții în 2023 și 2024, printre care modernizarea sistemului de iluminat public, reabilitarea și dotarea căminului cultural, construirea unui teren de minifotbal și a unei săli de sport școlare, extinderea rețelei de canalizare și a gospodăriei de apă, înființarea unui sistem de distribuție a gazelor naturale și a stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice, creșterea gradului de eficiență energetică și înființarea unui centru de colectare cu aport voluntar.

Edilul din Grădiștea pune accent pe creșterea gradului educației prin oferirea unor condițiilor bune în care elevii și preșcolarii să frecventeze cu drag unitățile de învățământ din localitate. Se pare Vasile Matei este unul dintre edilii norocoși din județul Călărași care nu au întâmpinat prea mai dificultăți în implementarea proiectelor de dezvoltare, pe semne că are o echipă de profesioniști.

Anul 2023 se pare că va fi plin de investiții în comuna primarului social-democrat Vasile Matei. Pista de biciclete din comună va fi extinsă în acest an. În satul Cunești și Bogata urmează ca sistemul de apă să fie modernizat prin achiziționarea de pompe de captare a apei și tratarea acesteia în cel de-al doilea sat al comunei Grădiștea, în Rasa.

Tot în Grădiștea autoritățile vor să relizeze o modernizare a rețelei de canalizare din Grădiștea și să înființeze o stație de epurare pentru tratarea apei. După ce a fost finalizat, Căminul Cultural din Grădiștea, un proiect cu o valoare considerabilă va fi dotat în acest an cu ultimele echipamente necesare.

Advertisement
Primăria Grădiștea inteționează să realizeze un teren de minifotbal cu gazon artificial, dotat cu vestiare și iluminat LED în satul Grădiștea. Vasile Matei a estimat că, din bugetul anului 2023, Primăria Grădiștea va putea contrui chiar și un adapost pentru câini și animale fără stăpân.

GAZE NATURALE ÎN COMUNA GRĂDIȘTEA

Prin intermediul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, comuna Grădiștea a primit aprobarea pentru finanțarea în valoare de 13.505926 lei, care va fi utilizată pentru a extinde rețeaua de canalizare în satul Grădiștea. În prezent, rețeaua de canalizare acoperă doar 30% din zonă. De asemenea, comuna Grădiștea a primit o finanțare de 13.505926 lei prin același program pentru a extinde rețeaua de canalizare în același sat. 

“S-a aprobat bugetul pe 2023, dar nu este suficient. În fiecare an, discuția este că niciodată nu este suficient, dar e bine. Sunt unele finanțări de funcționare unde sunt bani suficienți, cum ar fi plata persoanelor cu handicap, sumă care ne va ajunge tot anul, cu școlile, cu partea de finanțare care este o sursă separată, e bine – se asigură și cheltuielile materiale la școli. Avem și masa caldă, acum urmează să ținem licitația după aprobarea bugetului. Singura problemă la buget ar fi sumele defalcate pentru echilibrare care au fost diminuate cu aproximativ 25% față de 2022. Acum nu știu, se va completa pe parcurs, vom vedea. Noi sperăm să ajungă la suma de acum un an. Noi bugetul l-am echilibrat, avem cheltuieli de funcționare, salarii, le avem asigurate. Sunt unele obiective pe care ni le-am propus și sperăm să le finalizăm.” spune Vasile Matei, primarul comunei Grădiștea într-un interviu pentru canalsud.ro
“După 2 ani de mandat, proiectele pe care le-am găsit începute s-au finalizat anul trecut. Acum urmează să punem partea noastră, cofinanțarea. Avem o parte, dar de exemplu la proiectul de canalizare e o sumă pe care nu putem să o suportăm din bugetul local. Să vedem cum facem cu constructorul… vom face o eșalonare. Nu știm, să vedem. Anul 2022 l-am încheiat bine. Nu avem altă datorie, doar asta care a fost lăsată. Am avut și un excedent pe care l-am împărțit tot pe finalizarea celorlalte proiecte cu sume mai mici. Am început bine anul acesta, sperăm și noi la rectificări de buget când vor fi. Deocamdată, avem asigurate cheltuielile curente și investițiile în parte, ce a fost mai urgent.” a mai precizat Vasile Matei intr-un interviu acordat CanalSUD.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”

Published

on

În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.

Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut

Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.

În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.

ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”

Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.

Advertisement

Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:

  • incapacitate administrativă,
  • lipsă de personal specializat,
  • dezinteres sau amânări repetate.

Diferențe uriașe între localități vecine

Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.

Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.

Ce pierd localitățile care au stat pe margine

Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:

  • drumuri nemodernizate,
  • școli și clădiri publice nereabilitate,
  • servicii publice rămase în urmă,
  • oportunități economice ratate.

În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Agricultură și Industrie

10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei

Published

on

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi

Published

on

Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.

Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.

Proiectele de pe ordinea de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;

Advertisement

2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;

3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;

Advertisement

7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.

8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;

9. Diverse

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading