Știri
Fotbal / Liga 2 / Brișan: „Intrarea va fi liberă la ultimul meci acasă„ Dunărea – Chindia, sâmbătă, 26 mai ora 12:30
Președintele AFC Dunărea Călărași, Florentin Brișan a anunțat că la ultima partidă a echipei de pe malul Borcei de pe teren propriu, intrarea este liberă.
Oficialii Dunării Călărași se așteaptă la un număr foarte mare, sâmbătă, 26 mai de la ora 12:30 la partida dintre Dunărea și Chindia Tîrgoviște. Este ultima partidă pe care gruparea călărășeană o dispută pe teren propriu în Liga a 2-a. „Ne așteptăm la un număr mare de suporteri, mai ales că intrarea este liberă. Sunt convins că băieții vor avea un public minunat mai ales că este și ultimul meci pe care îl vom juca pe stadionul „Ion Comșa„ în Liga a 2-a. O să fie o atmosferă de vis!„, a afirmat Florin Brișan.
Trofeul Ligii a 2-a, la Călărași!
La partida programată sâmbătă, 26 mai de la ora 12:30, vor fi prezenți și oficialii Federației Române de Fotbal. Dunărea poate termina pe prima poziție în clasament și își poate adjudeca trofeul Ligii a 2-a. „Răzvan Burleanu, șeful FRF, dar și alți oficiali ai forului fotbalistic românesc, vin la Călărași pregătiți să ne înmâneze trofeul. Este pentru prima dată când Federația pregătește un astfel de eveniment la Liga a 2-a. Un trofeu pentru echipa câștigătoare iar lansarea lui va avea loc miercuri, 23 mai la Casa Fotbalului„, a mai spus Brișan.
Lucrările la stadion au început
Stadionul „Ion Comșa„ are nevoie de renovare pentru ca echipa de pe malul Borcei să joace în Liga 1. Lucrările de modernizare au început deja la Călărași. „Este prima fază de lucrări ce au loc la noi de modernizare. Se lucrează la reabilitarea zonei de micro-hotel, accesul la tribuna oficială a stadionului dar și alte lucrări. Vom juca la Călărași meciurile din Liga 1„.
Meciul contând pentru etapa a 37-a dintre Dunărea și Chindia se dispută sâmbătă, 26 mai la Călărași și este ultimul pe care echipa în joacă în Liga a 2-a pe teren propriu. Ultima rundă a Ligii a 2-a va prinde Dunărea în deplasare la Metaloglobus București.
În cadrul rundei a 36-a, Dunărea Călăraşi a pierdut la Piteşti după “dubla” lui Raul Costin şi și-a întrerupt seria de invincibilitate de 32 de meciuri. Călărășenii sunt liderii Ligii a 2-a cu 89 de puncte fiind urmați de Hermannstadt cu 85.
Rezultate / etapa a 36-a:
Ripensia Timişoara – Pandurii Târgu Jiu 1-2
Dacia Unirea Brăila – Olimpia Satu Mare 3-0
ASA Târgu Mureş – UTA Arad 0-3
Metaloglobus Bucureşti – CS Baloteşti 5-1
Chindia Târgovişte – CS Afumaţi 2-1
Sportul Snagov – CS Mioveni 0-1
Luceafărul Oradea – ASU Politehnica Timişoara 2-1
Foresta Suceava – Ştiinţa Miroslava 2-3
Academica Clinceni – AFC Hermannstadt 0-1
FC Argeş – Dunărea Călăraşi 2-0
Etapa a 37-a, Sâmbătă, 26 Mai
Foresta Suceava – Sportul Snagov 11:00
Ştiinţa Miroslava – Luceafărul Oradea 11:00
UTA Arad – Dacia Unirea Brăila 11:00
CS Afumaţi – Metaloglobus Bucureşti 11:00
AFC Hermannstadt – CS Mioveni 11:00
Olimpia Satu Mare – FC Argeş 11:00
Pandurii Târgu Jiu – ASA Târgu Mureş 11:00
Dunărea Călăraşi – Chindia Târgovişte 12:30 (Digisport 1)
ASU Politehnica Timişoara – Ripensia Timişoara 19:00
Duminică, 27 Mai
CS Baloteşti – Academica Clinceni 14:30
Clasament / Liga 2
- Dunărea Călăraşi 89 (puncte)
- AFC Hermannstadt 85
- Chindia Târgovişte 71
- FC Argeş 62
- CS Afumaţi 62
- Academica Clinceni 55
- Politehnica Timişoara 51
- CS Mioveni 49
- Sportul Snagov 48
- UTA Arad 47
- Luceafărul Oradea 47
- CS Baloteşti 47
- Ripensia Timişoara 45
- Metaloglobus Bucureşti 41
- Pandurii Târgu Jiu 38
- Dacia Unirea Brăila 37
- Ştiinţa Miroslava 37
- Foresta Suceava 33
- ASA Târgu Mureş 31
- Olimpia Satu Mare -50
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Comunicat de presa – Programul de loialitate PPC myRewards își dublează numărul de comercianți parteneri și aduce clienților acces la oferte și discount-uri din partea a peste 40 de companii
Ciocănitoarea de castan – regina roșie a pădurilor tropicale
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
