Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Focul care a aprins dictatura: incendierea Reichstagului a schimbat soarta lumii

Published

on

Incendierea Reichstagului, sediul parlamentului german, din noaptea de 27 februarie 1933, reprezintă unul dintre cele mai controversate și semnificative evenimente din istoria ascensiunii regimului nazist. Acest incident a fost exploatat de Partidul Nazist, condus de Adolf Hitler, pentru a accelera consolidarea puterii și a elimina opoziția politică, marcând un punct de cotitură în transformarea Germaniei într-un stat totalitar.

În ianuarie 1933, Adolf Hitler fusese numit cancelar al Germaniei, dar poziția sa era încă fragilă, Partidul Nazist neavând o majoritate absolută în Reichstag. Alegerile programate pentru martie 1933 erau văzute ca o oportunitate pentru naziști de a-și întări controlul. În acest context tensionat, incendierea clădirii Reichstagului a oferit un pretext perfect pentru a justifica măsuri drastice.

În seara de 27 februarie 1933, un incendiu masiv a cuprins clădirea Reichstagului din Berlin. Pompierii au intervenit rapid, dar pagubele au fost considerabile. Un tânăr comunist olandez, Marinus van der Lubbe, a fost arestat la fața locului și acuzat că ar fi acționat de unul singur. Van der Lubbe a mărturisit că a declanșat incendiul ca un act de protest împotriva inegalităților sociale, dar circumstanțele exacte ale incidentului rămân controversate și astăzi. Istoricii încă dezbat dacă incendiul a fost un act individual sau o operațiune orchestrată de naziști pentru a servi propriilor scopuri.

A doua zi, pe 28 februarie 1933, Hitler și liderii naziști au folosit incendiul pentru a convinge președintele Paul von Hindenburg să emită Decretul Reichstagului, care suspenda drepturile fundamentale, inclusiv libertatea presei, libertatea de întrunire și habeas corpus. Acest decret a permis arestarea în masă a opozanților politici, în special a comuniștilor și social-democraților, acuzați de naziști de complot împotriva statului.

Advertisement

Partidul Nazist a exploatat evenimentul în campania electorală, prezentându-l ca dovadă a unei presupuse amenințări comuniste iminente. În alegerile din martie 1933, naziștii au obținut un succes semnificativ, deși nu o majoritate absolută. Ulterior, în martie 1933, adoptarea Legii de împuternicire (Ermächtigungsgesetz) a permis lui Hitler să guverneze prin decret, fără control parlamentar, punând bazele dictaturii naziste.

Deși Marinus van der Lubbe a fost condamnat și executat, există speculații persistente că naziștii ar fi fost implicați în incendiere pentru a justifica represiunea. Dovezile concrete în sprijinul acestei teorii sunt limitate, dar rapiditatea cu care regimul a profitat de situație ridică semne de întrebare. Indiferent de adevărul din spatele incendiului, impactul său asupra consolidării puterii naziste este incontestabil.

Incendierea Reichstagului a fost un catalizator pentru eliminarea democrației în Germania. Prin decretele și măsurile care au urmat, naziștii au desființat opoziția, au suprimat libertățile civile și au instaurat un regim totalitar. Evenimentul rămâne un simbol al modului în care crizele pot fi manipulate pentru a justifica autoritarismul.

Concluzie: Incendierea Reichstagului a marcat un moment de ruptură în istoria Germaniei, transformând o democrație fragilă într-o dictatură. Acest episod ilustrează puterea propagandei și a fricii în mâinile unui regim care urmărește controlul absolut, rămânând un avertisment asupra vulnerabilităților democrației în fața manipulării politice.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading