Festivalul Internațional George Enescu a început astăzi, transformând România într-un epicentru al muzicii clasice mondiale. Cea de-a 27-a ediție aduce împreună peste 4.000 de artiști din 28 de țări, într-un maraton cultural ce se desfășoară între 24 august și 21 septembrie, în București și alte 12 orașe din țară.
Ediția din 2025 are o semnificație aparte, marcând 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor George Enescu. Tema festivalului, „Aniversări / Celebrations”, celebrează moștenirea sa muzicală printr-un program ce îmbină capodoperele enesciene cu creații contemporane și interpretări inovatoare.
Concertul de deschidere, susținut la Sala Palatului, a fost un spectacol multimedia impresionant, cu Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” conduse de dirijorul Cristian Măcelaru, alături de violonistul Nemanja Radulović. Proiecțiile vizuale semnate de Nona Ciobanu și Peter Košir au completat experiența artistică.
Printre invitații de renume se numără Anne-Sophie Mutter, Martha Argerich, Paavo Järvi, precum și orchestre de prestigiu precum Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra și Tonhalle-Orchester Zurich. Publicul va avea ocazia să asiste la peste 100 de concerte, inclusiv recitaluri camerale, simfonice și spectacole interdisciplinare.
Festivalul ajunge și în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Brașov și Constanța, aducând muzica clasică mai aproape de comunități și promovând accesul la cultură pentru toate generațiile.
Biletele sunt disponibile online și în librării, cu prețuri accesibile și reduceri pentru studenți și pensionari. Festivalul George Enescu nu este doar un eveniment muzical, ci o celebrare a spiritului românesc și a dialogului cultural internațional.
București, epicentrul festivalului, concertele au loc la:
- Sala Palatului
- Ateneul Român
- Sala Radio
- MNAR – Sala Auditorium
- MINA – Museum of Immersive New Art
- Biblioteca Națională a României
- Club Control (pentru seria „Enescu in Control”)
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.