Știri
Fenomenul drogurilor în Călărași | Iliuță: “Iorga cred că era unul din traficanții județului”
Vânzarea de droguri, care obișnuia să aibă loc la colțul străzii, s-a mutat pe internet. Dealerii online testează consumatorii pentru a evita detectarea de către polițiștii sub acoperire.
Dealerii de droguri de pe străzi au făcut trecerea către mediul online. Aceștia primesc comenzi prin intermediul aplicațiilor de mesagerie criptate, utilizând coduri și metode de livrare similare celor din filmele de spionaj. Ei oferă o gamă largă de substanțe, de la pastile cu regim strict până la droguri periculoase. Trist este că deseori, persoanele prinse în raiduri de către poliție sunt copii în vârstă de 12 sau 13 ani, care au căzut pradă propriei dependențe.
În România, în ultimele două săptămâni, au avut loc 130 de percheziții, cu confiscarea a aproape 100 de kilograme de droguri și arestarea preventivă a 49 de suspecți. Cea mai recentă captură a avut loc la Brașov, unde mascații au reținut șapte dealeri care furnizau cocaină și canabis dependenților. Aceste substanțe erau păstrate în borcane.
La nivelul județului Călărași, situația drogurile nu pare a fi prea departe față de restul județelor. În realitate, situația pare a fi ținută sub control. Dacă în anii anteriori pe străzile din Călărași vedeam zilnic zeci de tineri care consumau etnobotanice sau droguri de mare risc, fenomenul pare că a stagnat în ultima vreme.
Despre acest fenomen a comentat public și Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, care a recunoscut că acest fenomen reprezintă o problemă în județ și în oraș. Acesta a amintit un incident din trecut legat de consumul de droguri. Oficialul spune că inclusiv fostul șef al IPJ Călărași, Marian Iorga, a avut o contribuție negativă asupra acestui fenomen.
(…) “Cred un singur lucru și fac o declarație publică. Traficanții sunt în cârdășie cu poliția. Dacă sunt în cârdășie, hai să căutăm polițiștii care sunt cei care vând droguri sau care sunt complice cu ei, cum era acest comandant care spunea că el nu poate să intervină(…).” – a declarat Iliuță într-o ultima conferință de presă.
Acesta a dezvăluit că atunci când un ziarist a alertat Poliția la 112 despre tineri consumând droguri într-o scară de bloc, nu a existat nicio intervenție din partea Poliției. Astfel, Vasile Iliuță, în calitate de președinte al Consiliului Județean Călărași, a fost nevoit să contacteze personal comandantul Poliției, care a spus că acest caz nu intră în competența lor, sugerând că ar trebui să intervină Poliția Națională.
“Da, e un fenomen care la Călărași se întâmplă. Îmi aduc aminte că eram sesizat de ziarist, era la doamna Mitache, și mă suna pe mine ca președinte al Consiliului Județean că ea a sunat la 112 și nu interveneau în spatele unui bloc, unde vedeau că se injectau, se drogau și era un mare scandal. Atunci am sunat eu comandantul poliției și am primit răspuns care m-a șocat la momentul ăla. A zis că nu-i de competența poliției județene. Este o poliție națională cu un birou la Călărași care ar trebui să intervina. Am zis – oameni buni, 112 e un serviciu de urgență pentru toate situațiile care se întâmplă într-un județ. (…) Păi dacă mie îmi dați o situație la nivelul județului Călărași și eu nu pot să intervin, când legea îmi permite, înseamnă că eu nu-mi fac datoria față de județul Călărași și de cetățenii județului Călărași. Domnul Iorga cred că era unul din traficanții județului Călărași și el avea interesele lui cu grupurile de infracțiuni care sunt la județul nivelul Călărași.” – declară Vasile Iliuță în conferința de presă susținută la sediul PSD Călărași.
TESTAREA ANTIDROG ÎN ȘCOLI. DEZBATERI ÎN CĂLĂRAȘI
Cu privire la propunerea demnităților prin care elevii ar putea fi testați împotriva drogurilor în timpul orelor, Vasile Iliuță a adăugat că nu este de acord cu testarea antidrog în școli, exprimându-și îngrijorarea cu privire la efectele negative asupra copiilor. Acesta consideră că soluțiile mai potrivite ar trebui să implice ONG-urile care să sprijine activitățile elevilor după cursuri și să îi țină departe de tentații.
“Cu testarea eu nu sunt de acord. Hai să ne gândim foarte bine. Avem copii, avem nepoți, avem generații care urmează să ajungă oameni de bază în societate. Dacă noi în copilărie le punem o bilă neagră, că i-am testat și i-am găsit la școală, ce am făcut? I-am pus un cazier acelor copii. Nu, soluțiile sunt altele. Avem asociații, ONG-uri. După ore, să se implice mai multe ONG-uri. Și aici Consiliul Județean e cel care trebuie să vină și să sprijine înființarea mai multor ONG-uri – care să vină și să fie parteneri cu școlile, ca după ore să fie cei care să facă alte activități decât să-i lase în zona drogurilor. E o părere de rău. Asta e părerea mea. Nu facem viitoare generație generație de de infractori. Dumneavoastră, ca părinte și cu o familie cu resurse financiare importante, cum ați reușit să-i țineți pe copii departe de tentații? Dacă mă las pe mine ca exemplu, să știți, chiar dacă am avut o familie cu resurse, copiii mei au fost crescuți modest, au fost crescuți normal. Nu am vrut să-i duc la școli private, nu am vrut să-i duc la școli în afara țării. Am considerat un singur lucru – dacă trăiesc în lumea reală, am niște copii normali. I-am crescut în lumea reală și am niște copii normali. S-au și bătut, au făcut și greșeli la școală, au spart și tabla, geamuri. Am plătit ochelari la colegi… A trebuit să-mi fac datoria de părinte și să fac ce face oricare alt părinte normal în așa fel încât să-și salveze copiii pentru greșelile pe care le-au făcut. Nu am avut copiii în zona asta, pentru că am supravegheat cercurile în care se învârt și niciodată n-am permis să se depășească o anumită zonă, care să-i ducă într-o zonă cu risc și pentru ei, și pentru mine.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Furia” de Alex Michaelides
Lumina care a pictat lumea: Povestea lui Claude Monet
Semnificația istorică a zilei de 4 decembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
