Connect with us

Cultură

Expoziție de pictură în foaierul CJCC „O pânză de gânduri”

Published

on

În foaierul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași au avut loc expozițiile de pictură „O pânză de gânduri” – autor Anemona Dragomir și „Culorile inocenței” – autor Alessia Andreea Ciuciur, în cadrul evenimentului organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași cu prilejul Zilei Naționale a Culturii și 173 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu.

 

Totodată, în sala Barbu Știrbei s-a desfășurat un program cultural de excepție – Ziua Națională a Culturii și 173 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu.
– corul „Camerata Danubii”
– elevi ai Liceului „Mihai Eminescu”- Catinca Leu, Bianca Maxim, Sabin Ștefan Petre, Sabrina Ștefania Țuțuianu, Alexandra Sârbu, Miruna Teodora Culea
– Grupul „Flores Campi” al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași – Denisa Maria Ilie și Veronica Gabriela Neagu
– Palatul Copiilor nr. 1- Daria Ghiță, Luiza Tudor, Patricia Voinea și Daria Cîrlan.
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

CJCC. Ion Suruceanu, concert la Călărași “Sărut femeie, mâna ta!”

Published

on

ION SURUCEANU – „Sărut femeie mâna ta!”

Sala „Barbu Știrbei” / 4 Martie 2023 ora 19:00

“Sărut femeie, mâna ta!” îl va aduce la Călărași pe îndrăgitul cântăreţ Ion Suruceanu, cu minunatele sale melodii.

S-a născut pe 9 septembrie 1949, în localitatea Suruceni, Ialoveni. După absolvirea şcolii din sat, şi-a continuat studiile la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” (1964-1967), unde a studiat pianul şi fagotul. În acea perioadă, a fost invitat ca solist în formaţia „Noroc”, condusă de Mihai Dolgan. Ulterior, timp de zece ani, a activat în diferite formaţii muzicale: 1970-1973 – interpret în orchestra de muzică uşoară „Bucuria”, în 1974 – solist al formaţiei „Contemporanul”. A lansat albume, a înregistrat sute de piese și a cutreierat multe ţări. Este Artist al poporului (din 1990) şi Cavaler al Ordinului Republicii (din 2004).

Interpretul îşi selectează piesele îndrăgite cu multă pasiune, unele din ele sunt interpretate ani sau decenii la rând, devenind şlagăre îndrăgite, pentru altele îşi compune singur textele. Pe parcursul anilor, a colaborat cu mulţi profesionişti şi compozitori importanţi.

Între 1994 şi 1998, datorită popularităţii sale, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Într-un interviu, Ion Suruceanu mărturiseşte: „De 20 de ani, nu pot scăpa de porecla „Celentano din Moldova” ori „Celentano sovietic”. Am căpătat-o, nu cu ajutorul melodiei „Nezabudka”, ce are mai bine de douăzeci de ani, ci a compozitorilor cu care am colaborat. Când mi-a dat piesa „Nezabudka”, Veaceslav Dobrînin nu ştia că va deveni un hit”. Printre melodiile pe care tot românul le fredonează se numără „Ce seară minunată!”, „Cumpăraţi flori!”, „Ninge floarea de tei” sau „Sărut, femeie, mâna ta!”.

Biletele se pot achiziționa  de la sediul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași

Prețul unui bilet este de 70 lei.

Continue Reading

Cultură

VIDEO. Holocaustul. Lagărul de la Călărași. Unde au fost duși evreii cu primul tren plecat de la Iași

Published

on

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.

Într-un interviu acordat CanalSUD.ro, Bogdan Bogatu, profesor de istorie al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași a detaliat perioada evenimentului care a marcat întreaga omenire. Urmăriți interviul aici!

Călărașiul a avut un lagăr pentru evrei

Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. Așa cum se știe, în pogromul de la Iași, au fost uciși câteva mii de evrei, împușcați pe străzile orașului și în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în cele două „trenuri ale morții”.

Mai puțin cunoscută este povestea celor o mie și ceva de evrei care au supraviețuit și au fost ținuți captivi două luni în Călărași. Dacă locurile din Moldova legate de pogrom – clădirea fostei Chesturi din Iași, gările și gropile comune din Iași, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Roman – au intrat pe harta memoriei, Călărașiul a rămas un reper vag, cu multe necunoscute.

Fotografie din 6 iulie 1940, din momentul sosirii trenului morții la Călărași. Fototeca CSIER

Fotografie din 6 iulie 1940, din momentul sosirii trenului morții la Călărași. Fototeca CSIER

Ce însemna, de fapt, „lagărul de la Călărași”? Era un lagăr clasic? Care era regimul de detenție? Câți evrei au murit și din ce cauze? Știm numele victimelor? Unde au fost îngropate? Care a fost atitudinea autorităților locale? Supraviețuitorii au fost folosiți sau nu la muncă forțată? Acestea și multe alte întrebări au răspunsuri parțiale în istoriografie. Mai multe informații ies la iveală din documente de arhivă puse recent la dispoziția cercetătorilor, la Arhivele Naționale ale României sau la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, și din cercetarea de teren.

Clădirile lagărului

Locul principal de detenție pentru evreii deportați din Iași din ordinul lui Ion Antonescu a fost într-o clădire din cadrul cazărmii Regimentul 23 Infanterie din Călărași. Din ziua de 6 iulie 1941, când primul „tren al morții”, cu 1111 supraviețuitori dintr-un transport de 2500 de evrei, s-a oprit la Călărași, ni s-a păstrat o fotografie, aflată în arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, cu oamenii abia coborâți, aflați în stare jalnică (60% dintre ei, conform unei evaluări, erau complet dezbrăcați). Pe baza fotografiei se poate face identificarea clădirii. Locul a fost vizitat în 2015 de regizorul francez Romulus Balazs, regizorul unui film documentar despre pogromul de la Iași. Clădirile Regimentului 23 Infanterie se găsesc acum reabilitată parțial. A fost preluată de Societatea Drumuri și Poduri Călărași.

Clădirea în care au fost închiși evreii de către armata antonesciană este imensă și are forma unei cruci – mai precis, a crucii Sfântului Gheorghe, cu aripile, de mici dimensiuni, pe zona mediană. Acoperișul este prăbușit într-o bună măsură. Cimentul pe care au dormit evreii înfometați și dezbrăcați este acoperit acum cu lemn măcinat, zidărie și multă mizerie. Din acoperiș sunt gata să cadă noi bucăți de lemn și metal. Pe scurt, locul este neprimitor și periculos.

La sosirea în gara Călărași, în „trenul morții” se găseau și 69 de evrei mai mult morți decât vii. „Muribunzii”, după cum erau numiți în documentele vremii, au fost plasați de autoritățile locale într-o altă clădire – în școala din Măgureni, atunci un sat, astăzi cartier al Călărașiului. 40 dintre aceștia au murit la scurt timp, într-un ritm de 5-6 pe zi. Alți evrei aflați în stare precară, în jur de 35, au fost internați în spitalul din localitate. Și aici au fost câteva decese.

Școala Magureni. Prin amabilitatea dlui Nicolae Tiripan

Școala Magureni. Prin amabilitatea dlui Nicolae Tiripan

Victimele

„La operația debarcării au asistat domnul prefect Mihail Ștefănescu, domnul colonel Romano Victor din partea Garnizoanei Călărași, domnul maior Nicolescu Gheorghe, comandantul P.S. Regimentul 23 Infanterie, maior Ionescu Marin, comandantul Legiunii de Jandarmi Ialomița, domnul medic primar al județului Ialomița (Aurel Mihăilescu – n.ns. N.Ț.) și domnul șef al Poliției, Movilescu”. Evreii în viață și cei muribunzi au fost predați ofițerului de zi pe corp al Regimentului 23 Infanterie.

De menționat ar fi faptul că față de aceste cifre, pe care le considerăm oficiale, toate celelalte surse de care avem cunoștință, dau alte cifre decât cele consemnate în procesul-verbal mai sus menționat. Astfel, într-o declarație, dată în fața acuzatorului public D. Săracu, Ianu Naftule menționa că au fost debarcați „un număr de 25 morti și 38 grav bolnavi, iar vii au fost 1058”. Adam Simantov, martor ocular, din Călărași, nota că la deschiderea vagoanelor erau de față toți șefii instituțiilor locale ale regimului antonescian, în frunte cu prefectul, colonelul Nica, iar grupa de ostași a descărcat în total 1021 de „iudeo-comuniști” ieșeni, dintre care 21 cadavre și 69 muribunzi, iar Silviu Dragomir scria într-un articol în „”Cotidianul” că: „La destinație (gara Călărași) au ajuns 776 evrei din cei 1900”.

Diferența de la 1729, câți au plecat din Tg. Frumos, au murit, fiind debarcați pe traseu: 654 cadavre la Tg. Frumos; 327 cadavre în gara Mircești; 300 cadavre la Săbăoani; 47 cadavre la Roman; 10 cadavre la Mărășești și 40 cadavre la Inotești. Și referitor la comportamentul autorităților locale părerile sunt diferite, cele date la cald, la scurta vreme de la evenimente, fiind mult mai acide decât ale celor care și-au spus punctul de vedere peste ani de la producerea evenimentelor. Astfel, Ilie Ghenovici declara că Nicolae Pascu, președinte al Tribunalului Ialomița „a salvat de la moarte, în iulie 1941, sute de evrei din trenul morții, ajunși la Călărași, prin intervenția personală și făcând uz de autoritatea sa de președinte al Tribunalului”. (Dosar MAI nr. 39258).” – precizează Nicolae Țiripan, istoric al Călărașiului, într-un material publicat pe istoriaregasita.blogspot.com

Autoritățile din Călărași au întocmit mai multe situații ale victimelor, supraviețuitori și morți. Astfel, dintr-o împărțire pe vârste a deportaților aflăm că 688 aveau între 21 și 50 de ani. 163 erau minori, iar 110 aveau peste 50 de ani. În august 1941, când a fost făcută această statistică, din 1006 evrei, 45 erau grav bolnavi, de diferite vârste. Conform împărțirii pe profesii, cei mai mulți erau funcționari comerciali (242), comercianți (177), croitori (119), muncitori (106). 33 erau elevi, 12 studenți, 11 industriași, 4 rabini, 2 profesori, 1 fotograf. În lagăr mai erau: medici, farmaciști, dentiști, ingineri, brutari, tâmplari, cizmari, zidari, birjari, lăcătuși, mecanici, tinichigii, ceaprazari, frizeri etc.

Știm cu precizie cauza morții doar pentru 25 de victime. Sunt cei descărcați deja morți din vagoane la sosirea trenului la Călărași și care au fost examinați de un medic legist. La motivul decesului morții, cel mai frecvent apar: septicemia, ca urmare a unor leziuni prin violență care s-au infectat în condițiile mizerabile din vagoanele sigilate de jandarmii antonescieni; blocaje ale rinichilor și plămânilor – în condițiile în care deportații au fost deprivați de apă și aer; stop cardiac și hemoragie cerebrală – după un drum care a durat șapte zile. Până pe 28 iulie 1941, muriseră 80 de deportați, iar până la 23 august, totalul a urcat la 98 de morți, conform cifrelor oficiale. O parte dintre decese au fost raportate târziu, spre toamnă, când evreii fuseseră trimiși înpoi la Iași. În arhive s-a mai păstrat o listă de 153 de morți. Unii supraviețuitori au vorbit de 200 de morți la Călărași. În cazul câtorva zeci de evrei care au murit din cauza regimului de detenție de la Călărași, dizenteria a fost principalul motiv.

 

Continue Reading

Cultură

Buget redus în anul 2023 pentru Centru Județean de Cultură și Creație Călărași

Published

on

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a avut o activitate intensă în anul 2022, motiv pentru care, cea mai mare parte a călărășenilor au apreciat spectacolele și evenimentele cultural-artistice desfășurate anul trecut sub egida instituției subordonate Consiliului Județean Călărași.

Situația se schimbă puțin în anul 2023, dat fiind faptul că bugetul alocat acestei direcții din subordinea Consiliului Județean Călărași a fost diminuat.

Printre cele mai apreciate evenimente care au reușit să adune un public impresionant se numără: Festivalul “Flori de Mai”, Zilele Diasporei și Târgul de Crăciun. Pentru anul 2023, CJCC a pregătit o serie de activități, în ciuda bugetului diminuat considerabil. Se împlinesc trei ani de când, la Călărași, nu s-a mai organizat Festivalul „Hora Mare”, cauza fiind, evident, pandemia.

Într-un interviu acordat CanalSUD.ro, Georgiana Teodorescu, managera CJCC a declarat că dorește să reia Festivalul și să aducă la Călărași frumusețea tuturor țărilor participante.

 

 

Continue Reading

Cele mai accesate articole