Connect with us

Cultură

Exponatul lunii august la Muzeul Dunării de Jos Călărași: Un binoclu istoric din bronz. Care este istoria din spatele acestei piese

Published

on

Muzeul Dunării de Jos din Călărași, instituție de cultură aflată sub egida Consiliului Județean Călărași, aduce în prim-plan în luna august un exponat deosebit din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană: un binoclu realizat la începutul secolului XX. Această piesă remarcabilă, confecționată din bronz, nu este doar un instrument optic, ci și o mărturie a evoluției tehnologice în domeniul observării la distanță.

Binoclul este un instrument optic compus din două lunete paralele, alăturate și perfect aliniate pentru a permite observarea precisă a obiectelor aflate la distanță. Spre deosebire de telescop, care oferă o imagine bidimensională, binoclul permite utilizatorului să perceapă o imagine tridimensională, adăugând o adâncime unică experienței vizuale. Acest lucru îl face indispensabil în diverse domenii, de la astronomia amatorilor la turism și utilizări militare.

Binoclul a fost inventat în anul 1681 de Cherubin d’Orleans, un inovator care a avut ideea de a monta două telescoape în paralel, pentru a îmbunătăți observarea obiectelor aflate la distanță. Modelul său original, păstrat astăzi la Muzeul de Artă și Meșteșuguri din Paris, a fost folosit inițial de astronomii amatori. De-a lungul secolelor, binoclul a suferit numeroase îmbunătățiri tehnologice, devenind un instrument din ce în ce mai sofisticat.

Sursă: Facebook Muzeul Dunării de Jos Călărași

Unul dintre pașii importanți în evoluția binoclului a fost dezvoltarea opticii kepleriene, care a permis obținerea unor imagini mai clare și mai detaliate. În anul 1854, opticianul italian Ignazio Porro a patentat un sistem de prisme, cunoscut sub denumirea de binoclu „porro prism”, care a revoluționat designul acestui instrument. Acest sistem a fost ulterior perfecționat de companii precum Carl Zeiss, marcând astfel un nou standard în calitatea optică a binoclurilor.

În anii 1970, Achille Victor Emile Daubresse a introdus un model de binoclu care folosea prisme de tip acoperiș, o inovație ce a deschis calea către binoclurile moderne, compacte și extrem de performante. Aceste modele foloseau prisme „Abbe-Koenig” și „Schmidt-Pechan”, care au fost patentate la începutul secolului XX și continuă să fie utilizate și astăzi.

Sursă: Muzeul Dunării de Jos Călărași

Utilizarea binoclurilor în prezent

Astăzi, binoclurile sunt disponibile într-o varietate de mărimi și modele, oferind diferite puteri de mărire, de la 6-8 ori până la 20 de ori. Acestea sunt utilizate de astronomii amatori pentru explorarea cerului, de turiști pentru observarea peisajelor și a faunei sălbatice, dar și în scopuri militare, unde capacitatea lor de a oferi o imagine clară și detaliată la distanțe mari este esențială.

Binoclul expus în luna august la Muzeul Dunării de Jos reprezintă nu doar o piesă de colecție, ci și o incursiune în istoria fascinantă a evoluției tehnologice. Publicul este invitat să descopere acest exponat și să înțeleagă mai bine rolul pe care l-a jucat în istoria observației la distanță.

Sursă: Pexels

Muzeograful Ciprian Cuzeli subliniază importanța acestui instrument și îi invită pe toți cei interesați să exploreze această piesă unică din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană a muzeului. Vizitatorii vor avea ocazia să admire un binoclu care, deși aparent simplu, poartă cu sine o bogată istorie de inovație și explorare.

Cultură

Festivalul Internațional de Film Documentar One World Romania vine în premieră la Călărași, cu cinci proiecții gratuite! Programul evenimentului

Published

on

Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania vine pentru prima dată în Călărași, cu filme din selecția ediției a 17-a, sub tema ALEGE! Noua ediție din orașul nostru va avea loc în perioada 4-7 septembrie, la Centrul Cultural Poșta Veche, și se va desfășura cu sprijinul Primăriei Municipiului Călărași, prin Serviciul Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local și Muzeul Municipal Călărași. Călărășenii pot vedea cele cinci documentare ce vor rula în perioada menționată într-un context „în care să se vorbească și despre ce se tace”, conform organizatorilor. 

One World Romania reflectează anul acesta la rolul său într-o lume în care crizele și tragediile se succedă la nesfârșit, o lume în care echilibrul reprezintă mai degrabă o miză individuală sau scopul, izolat și fragil, al unei lupte de grup.

„În acest context, alegem să creăm un spațiu în care să se vorbească și despre ce se tace. Alegem solidaritatea în locul confortului, alegem să ascultăm mai mult decât să impunem credințe. Prin filmele acestei ediții vrem să privim dincolo de noi, să ne așezăm față în față cu celălalt și, finalmente, să ne privim pe noi înșine mai lucid”, precizează One World Romania. 

Proiecțiile vor fi urmate de discuții moderate de Andreea Lăcătuș, directoarea festivalului, și Simona Constantin, producătoare de film și evenimente culturale. 

Alte subiecte de abordat în cadrul festivalului sunt munca în contextul inteligenței artificiale, dilmele adolescenților sau conflictul israelo-palestinian. 

Programul festivalului: 

4 septembrie 2024, miercuri: Zâmbetul Georgiei (Luka Beradze), ora 20:00. Proiecție urmată de o discuție cu Florin Rădulescu, directorul Muzeului Municipal Călărași

5 septembrie 2024, joi: Trei Promisiuni (Yousef Srouji), ora 20:00

6 septembrie 2024, vineri: Incident (Bill Morrison) și Așteptând roboții (Natan Castay), ora 20:00

7 septembrie 2024, sâmbătă: Vis.Viață (Ruxandra Gubernat), ora 20:00. Proiecție urmată de o discuție cu regizoarea documentarului, Ruxandra Gubernat, și protagonista Una Toma. 

Advertisement

Printre documentarele din selecție se regăsesc câteva dintre succesele de public ale ediției din acest an din București, prezentate în proiecție unică în Călărași. Proiecțiile se desfășoară în aer liber, cu subtitrare în limba română și limba engleză, iar accesul este gratuit.

 

Continue Reading

Cultură

Catinca Leu a câștigat Premiul I la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2024

Published

on

Călărașiul are un nou motiv de mândrie! Catinca Leu, talentata tânără care a reprezentat județul la prestigiosul Festival Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2024, a reușit să cucerească inimile publicului și ale juriului, obținând Premiul I la secțiunea Interpretare.

Într-un mesaj emoționant postat pe rețelele de socializare, Catinca a împărtășit bucuria câștigării premiului, subliniind că această realizare nu ar fi fost posibilă fără susținerea celor care au votat-o și au crezut în talentul ei: „Din această magnifică colaborare a rezultat câștigarea Premiului I. Da, fiecare persoană care m-a susținut și votat este câștigătoarea acestui premiu. Acest prestigios premiu este al nostru, al tuturor.”

Pentru Catinca Leu, această victorie este cu adevărat o poveste cu final fericit. Festivalul de la Mamaia, care s-a desfășurat între 23 și 25 august 2024, a fost cadrul perfect pentru ca tânăra din Călărași să își arate talentul în fața unei audiențe naționale. Cu o interpretare care a emoționat profund atât juriul, cât și publicul, Catinca a demonstrat că este o artistă de urmărit, capabilă să transforme o simplă piesă într-o experiență memorabilă.

Călărașiul, în topul muzicii românești

Premiul I la secțiunea Interpretare nu este doar un triumf personal pentru Catinca, ci și o reușită colectivă pentru județul Călărași, care se poate mândri cu o nouă stea în ascensiune pe scena muzicală națională.

Catinca a încheiat mesajul său cu mulțumiri adresate tuturor celor care au susținut-o, exprimându-și recunoștința față de energia pozitivă care a însoțit-o pe tot parcursul competiției: „Mă bucur enorm și vă mulțumesc că împreună am făcut posibil acest lucru.” Cu această victorie, Catinca Leu devine un nume de referință în muzica ușoară românească și o sursă de inspirație pentru tinerii artiști din întreaga țară.

Felicitări, Catinca Leu, și la cât mai multe succese pe viitor!

Felicitări tuturor câștigătorilor la secțiunea interpretare la Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia 2024! 🌟🎤

Locul 1️⃣ : Catinca Leu ne-a emoționat profund cu „Rugă pentru părinți”.

Advertisement

Premiul 2️⃣ : Luana Mihaela Toader a cucerit inimile cu „Dulcea și Tandra mea Fiară”.

Premiul 3️⃣ : Melissa Antonesi a impresionat cu interpretarea sa remarcabilă a piesei „Lie Ciocârlie”.

A fost un weekend magic, plin de talent și emoții pe scena Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia 2024! 🌟🏆

Continue Reading

Cultură

Muzeul Dunării de Jos Călărași anunță debutul unei noi campanii de săpături arheologice la Măriuța, comuna Belciugatele. Ce au descoperit istoricii

Published

on

O nouă campanie de săpături arheologice a debutat în situl de la Măriuța, județul Călărași, sub coordonarea dr. Valentin Parnic de la Muzeul Dunării de Jos. Proiectul, desfășurat în colaborare cu specialiști de la Muzeul Dunării de Jos, Platforma ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București și Muzeul Municipiului București, marchează o continuare a cercetărilor începute în anii ’80 în această așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița.

Context istoric

La cercetările în tell-ul gumelnițean începute deja de peste 40 de ani, pof fi identificate câteva etape în cursul acestora, transmite Muzeul Dunării de Jos: 

Prima etapă este constituită din faza identificării sitului și a recuperării de materiale. Această etapă este reprezentată de cercetările de teren efectuate în anii ’60 de Eugen Comșa și continuate de Done Șerbănescu și George Trohani în anii ’70.

A doua etapă este reprezentată de săpăturile de salvare de la Măriuța – La Movilă, determinate de proiectul de amenajări funciare a cursului râului Mostiștea. Sub conducerea lui Mihai Șimon, cercetările din așezarea gumelnițeană s-au desfășurat în perioada 1984–1991. În urma acestor cercetări, au fost identificate două niveluri de locuire, cel superior fiind încadrat între sfârșitul fazei A2 și faza B1 a culturii Gumelnița, iar cel inferior în faza A2 a acestei culturi. S-a dovedit ulterior că ultimul nivel de locuire de la Măriuța aparține fazei B a culturii Gumelnița.

Cea de-a treia etapă a început în anul 2000, atunci când cercetările au fost reluate din inițiativa Muzeului Dunării de Jos Călărași și au continuat până în prezent. Această ultimă etapă se remarcă prin caracterul pluridisciplinar al cercetărilor. Până în prezent, au fost cercetate 8 locuințe abandonate, aparținând nivelului superior al așezării. Dintre acestea, reține atenția locuința SL 2, unde, foarte probabil, a funcționat un atelier de prelucrare a osului și cornului.

Ulterior, în anul 2004, s-a decis deschiderea unui nou sector pe terasa de lângă așezarea de tip tell, în vederea identificării necropolei aparținând așezării gumelnițene. Necropola de la Măriuța – La Movilă se află la aproximativ 200 m ENE de așezare. Situația identificată în acest sit este asemănătoare cu cea întâlnită în cazul altor tell-uri gumelnițene de la nord și sud de Dunăre. În majoritatea cazurilor cunoscute, cimitirele se aflau în apropierea așezărilor de tip tell, într-o zonă înaltă (de obicei pe terasă și pe pantele acesteia), neinundabilă și accesibilă.

Un proiect colaborativ

O cercetare arheologică modernă și competitivă trebuie să fie suma expertizei unei serii largi de specialiști. Materialele osteologice faunistice și antropologice sunt prelucrate și analizate de către echipa Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” București și Centrul Național de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Național de Istorie a României.

Diversele categorii de artefacte sunt în curs de studiu și analiză în laboratoarele Muzeului Dunării de Jos din Călărași, Muzeului Național de Istorie a României, Universității „Valahia” din Târgoviște și Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București. Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte și ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar și în laboratoare din străinătate, precizează Muzeul Dunării de Jos. 

De-a lungul anilor, pe șantierul arheologic de la Măriuța s-au format studenți de la Universitatea Ovidius Constanța și Universitatea din București. Cercetarea de la Măriuța beneficiază de finanțare din partea Consiliului Județean Călărași, dar și de sprijinul constant și necondiționat al Primăriei Comunei Belciugatele din județul Călărași.

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate