Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu!

Published

on

Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică.

Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice.

Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere.

Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.

Advertisement

Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet.

Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași:

  • Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari.
  • Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari.
  • Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași.
  • Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași.
  • Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari.
  • SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea).
  • STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă.

În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă.

Motivul schimbării

Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare.

Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Scandal uriaș la Batalionul din Satu Mare: MApN sesizează DNA după acuzații de concursuri trucate, misiuni inventate și defrișări ilegale

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Advertisement

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA l‑a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar pe cauțiune de 800.000 de lei

Published

on

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șeful Poliției Rutiere Ploiești, „tras pe dreapta” sub control judiciar pentru distrugerea arhivei

Published

on

Comisarul Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier Ploiești, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. El este acuzat de sustragere și distrugere de documente ori înscrisuri. Alături de un subaltern, a fost oprit din exercitarea funcției.

Ancheta a pornit după ce tone de documente din arhiva instituției au fost scoase ilegal și arse pe un câmp din incinta Școlii de Pompieri Boldești-Scăeni. Operațiunea s-a făcut fără aprobări legale, cu o autoutilitară privată.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Prahova a dispus suspendarea și anchetă internă. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești continuă cercetările.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading