Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Europarlamentarul Victor Negrescu: “479,4 milioane de euro în plus pentru sănătate, IMM-uri, turism, educație, social și mediu obținute de Parlamentul European în bugetul comun european pe anul 2022”

Published

on

Europarlamentarul Victor Negrescu: “479,4 milioane de euro în plus pentru sănătate, IMM-uri, turism, educație, social și mediu obținute de Parlamentul European în bugetul comun european pe anul 2022”

Eurodeputatul Victor Negrescu, membru în echipa de negociatori a Parlamentului European, din calitatea de raportor alternativ al Grupului S&D privind bugetul european pe anul 2022, a anunțat că legislativul european a obținut 479,4 milioane în plus în bugetul de anul viitor în negocierile purtate cu reprezentanții Consiliului și Comisiei Europene.

Aseară, cu câteva minute înainte de termenul final al negocierilor, echipa de negociatori a Parlamentului European, din care fac parte în calitate de raportor alternativ al Grupului S&D, privind bugetul european pe anul 2022, a obținut 479,4 milioane în plus pentru cetățeni în bugetul european, printre care:

  • 86 de milioane de euro pentru sănătate
  • 30 de milioane de euro pentru IMM-uri, din care 10 milioane de euro pentru turism
  • 8 milioane de euro pentru Anul European al Tinerilor
  • 35 de milioane de euro pentru educație
  • 47 de milioane de euro pentru mediu
  • 10 milioane de euro pentru Parteneriatul Estic, inclusiv Republica Moldova
  • 5,5 milioane de euro pentru cultură
  • 10 milioane de euro pentru politicile și drepturile sociale
  • 190 milioane de euro pentru solidaritatea internațională

La aceste sume se adaugă 211 milioane de euro în plus pentru Fondul de Solidaritate European”, a declarat Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Eurodeputatul român a reușit în cadrul negocierilor să obțină sprijinul instituțiilor europene pentru a crește pe viitor sumele alocate pentru Garanția Europeană pentru Copii și o monitorizare a modului în care aceasta urmează a fi implementată în toate statele membre, inclusiv în România.

Advertisement

Aceste sume se traduc în mai mulți bani europeni pentru medicamente și echipamente medicale, dotarea școlilor, protejarea mediului, reconstrucția zonelor afectate de inundații sau sprijinirea IMM-urilor, turismului și tinerilor. Acum rămâne ca România să profite de această oportunitate și să acceseze aceste sume disponibile la nivel european!”, a completat europarlamentarul Victor Negrescu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare

Published

on

Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.

Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Maratonul blestemat de la Olimpiada din 1904: o cursă cu otravă, mașini și haos total

Published

on

La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.

Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.

Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.

Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.

Advertisement

Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”

Published

on

Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.

Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.

Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.

Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”

Advertisement

Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.

Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.

Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading