Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 538

Știri

Elevii din Sohatu au filmat 10 lecții pe înțelesul colegilor

Published

on

11 copii de la Școala Gimnazială Nr. 1 din comuna Sohatu, Călărași, împreună cu un profesor de istorie și cu o regizoare de documentare din București au filmat, pe înțelesul tuturor, zece lecții de istorie pentru clasa a V-a, scrie Școala 9.

Sara e elevă în clasa a VII-a la Școala Gimnazială Nr. 1 din comuna Sohatu, Călărași, aflată la 46 de kilometri de București. Împreună cu alți zece elevi a realizat cele zece episoade ale proiectului video Copiii explică istoria. Ea și colegii din clasele V-VIII au prezentat, cu mici emoții, lecții din programa pentru primul semestru dintr-a V-a. Aceste materiale au scopul să îi ajute pe profesori în susținerea lecțiilor și pe elevi, să le priceapă mai ușor. „Cel mai mult mi-a plăcut lucrul în echipă”, spune ea pentru Școala 9. Cu ocazia asta, a văzut lecțiile învățate la istorie acum câțiva ani dintr-o altă perspectivă, și-a amintit anumite lucruri, iar pe altele le-a aprofundat. „Atunci nu puneam accent pe ce putem învăța de la strămoșii noștri”, precizează eleva. Crede că și la orele de istorie de când era ea într-a V-a ar fi fost de ajutor astfel de resurse, pentru că înțelegi mai repede „când îți explică cineva de aceeași vârstă, nu doar profesorii, care câteodată explică mai formal”.

„Într-un mediu în care nu există alternative, sunt șanse să nu știi la ce să visezi” Lecția despre Epopeea lui Ghilgameș, un erou mitic, a fost favorita ei. A descoperit ceva ce o să țină minte multă vreme: că nu poți să-ți depășești condiția de muritor, nu poți avea o viață nesfârșită și ar trebui să te bucuri de ea oricât ar fi de scurtă. Nici nu e de mirare că această învățătură i-a atras atenția. Sarei îi place să încropească poezii și povești și ar vrea să devină scriitoare. Ea e însă o excepție.

Copiii din Sohatu se numără printre numeroșii elevi ai României care nu știu la ce să spere. „În București și în alte orașe ai tot felul de informații despre unde să-ți găsești calea – poți merge la cinema, la teatru, la un curs de dans. Într-un mediu în care nu există alternative, sunt șanse să nu știi la ce să visezi”, spune Eliza Zdru, unul dintre inițiatorii proiectului. „Le-am deschis o ferestruică, să vadă că există multe posibilități. Faptul că și-au dat seama e unul dintre motivele pentru care s-au implicat așa mult în proiect”.

Nevoia de profesori pasionați

Un curs al copiilor care explică istoria durează aproape șapte minute, iar în dreptul fiecăruia există un buton pentru descărcarea unor materiale didactice: o fișă de lucru, o lecție, o prezentare Power Point, dar și o schiță a lecției, care cuprinde ani și cuvinte-cheie.

Advertisement

Copiii din această comună, precum cei mai mulți din mediul rural, merg de la școală acasă și înapoi. Dincolo de orele de la clasă, rar au acces la proiecte de educație alternativă care să le deschidă ușa spre diverse hobby-uri și lumi. Numai unde ajung profesorii pasionați de profesia lor se întâmpla asta. Iar la școala din Sohatu a ajuns un astfel de profesor de istorie și educație socială, Ionuț Pirneci. La ceva timp după ce a cunoscut-o pe Eliza, regizoare de film documentar, Ionuț i-a spus că i-ar plăcea să dezvolte cu elevii un proiect video în care cei mici să devină profesori pentru alți elevi, să vorbească pe înțelesul lor.

„Noi, profesorii de istorie, nu prea avem materiale didactice”

Ionuț, profesor Teach for Romania, locuiește în București, însă face naveta la Sohatu. „Noi, profesorii de istorie, nu prea avem materiale didactice”, argumentează el decizia de a porni filmările.

Elizei i-a plăcut ideea și și-a dorit să înceapă proiectul cât mai curând. „E o nevoie mare de materiale educaționale alternative. În ultimii ani, de când am copii, a început să mă intereseze problema educației”, spune ea. Când era elevă în Constanța, Eliza reținea materia chiar și la fizică și matematică, la care recunoaște că nu era iscusită, dacă profesorii o prezentau sub formă de poveste, își amintește ea. De asta a lucrat la scenariu cu Ionuț Pirneci, astfel încât lecțiile să curgă în primul rând ca niște istorisiri reale despre orașe și oameni de acum 3.000 de ani. Echipa formată, în total, din șapte persoane a aplicat în primăvara anului trecut la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), care finanțează asemenea proiecte, și s-a numărat printre câștigători.

Continuarea, pe Școala 9.
Sursa: libertatea.ro

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”

Published

on

Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.

Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.

„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”

Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.

„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.

Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru

Published

on

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.

„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.

Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.

„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.

Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.

„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.

O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri

Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.

„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.

Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”

Published

on

Vasile Iliuta Calarasi

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.

„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.

Neîmplinirile unui deceniu de mandat

Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:

1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.

Advertisement

2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.

Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.

Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare

În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.

„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading