Știri
Eduard Grama, dat în judecată de un călărășean pentru defăimare și prejudicii de imagine. Tribunalul Călărași a dat sentința
Situația clădirilor ridicate ilegal pe malul brațului Borcea, demolate de autorități în mai 2021, pentru realizarea proiectului Portului Turistic, a generat un val de reacții din partea populației. Cei mai nemulțumiți se pare că au fost chiar oamenii care au investit și ridicat clădiri și construcții fără forme legale.
https://youtu.be/qB3m5rVq1Qs
Acțiunea de demolare a tuturor construcțiilor a fost filmată și transmisă pe rețelele de socializare de către Eduard Grama, administrator public al Primăriei Municipiului Călărași la momentul respectiv. Este de notorietate că Eduard Grama preferă să transmită pe rețelele sociale toate mișcările pe care le face pentru a da dovadă de transparență în adminsitrație. Veleitățile de edil pe care le deține Grama l-au lansat de fiecare dată în centrul subiectelor sensibile din zona administrației, acolo unde a reușit să-și facă simțită prezența în propriu stil.
Se pare că cei care s-au simțit lezați l-au acționat în instanță pentru a-și face dreptate privind imaginile apărute în spațiul public. Este și cazul unui funcționar public din cadrul ANAF. Omul care lucrază într-o instuție de control, a construit o casă pe malul Borcei, fără forme legale. Există însă solicitări depuse prin 2014 prin care i se răspunde că zona nu apaține PMC.
Avram Ștefănel, un funcționar public din cadrul ANAF Călărași și-a construit o adevărată locuință pe terenul pe care nu-l deținea cu forme legale pe malul Borcei. Acesta susține că a încercat mai multe demersuri pentru a obține documente de proprietate asupra terenului, însă fără rezultate favorabile.
Supărat de prezența telefoanelor care transmiteau în direct activitatea de demolare pe care Eduard Grama o desfășura în zona Malibu, Avram l-a acționat în instanță solicitându-i despăgubiri pentru defăimare și prejudicii de imagine. Materialul video transmis pe pagina de Facebook a adunat mii de aprecieri și alte mii de comentarii. Impactul postării depășind 700.000 de interacțiuni în spațiul online, potrivit statisticilor și analizelor Facebook.
Dosarul cu nr. 955/116/2021 ce face obiectul procesului dintre Avram Ștefănel și Eduard Grama, cel din urmă fiind pârât, s-a derulat în mai multe înfățișări la Tribunalul Călărași. După 7 termene de judecată, pe data de 8 iunie 2022, instanța de fond – Tribunalul Călărași hotărăște că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Avram Ştefănel în contradictoriu cu pârâtul Grama Eduard este neîntemeiată.
Contactat pentru un punct de vedere privind soluția dată de instanță, Avram Ștefănel a precizat că nu poate oferi astfel de informații până nu primește pronunțarea.
- – Nu veți obține un punct de vedere de la mine cu privire la decizia instanței pronunțată astăzi. Comentariile le păstrez pentru mine și atât. De unde aveți numărul meu de telefon și de ce vă arătați interesat de această situație?
Pentru că ați avut un proces cu om care, la momentul respectiv, ocupa o funcție publică în cadrul Primăriei Municipiului Călărași, plus că ați apărut in mai multe materiale video ce privesc implementarea unui proiect de interes pentru Călărași
– Numărul meu de telefon nu este public. - Este mai puțin important cum l-am obținut. Vă deranjează că v-am sunat să vă cer un punct de vedere vis-a-vis de situația acestui proces?
– Asta a fost decizia instanței, o respectăm și asta e. - Cum comentați decizia?
– Nu pot să comentez deocamdată. Mai fac analize, nu pot comenta deocamdată… - Care a fost motivul acestui proces?
– Nu pot să vă dau un răspuns deocamdată … mai fac o analiză, aștept să văd motivația, apoi, dacă e, putem sta de vorbă. Cel pentru care mi-am dat acordul să se facă filmarea… eu am avut toată intenția să intru într-o formă de legalitate, dar primăria mi-a răspuns că nu le aparține terenul. - Dvs. în anul 2014, ați obținut o serie de documente din partea Primăriei Călărași.
– Exact! Sunt cele pe care le-am prezentat în filmări. Știți care este toată treaba? Situația aceasta ar presupune un conflict cu o autoritate fiind vorba de o primărie. Eu consider, totuși, că ceea ce s-a făcut a fost o nedreptate, dacă era, dădeam în judecată primăria. - Procesul pe care l-ați intentat a fost asupra unui om din primărie care exercita atribuții în interes de serviciu.
– Omul acela din primărie nu m-a anunțat că mă filmează și că mă dă în direct. Înțelegeți? Eu am considerat că acel om nu avea dreptul să mă filmeze. - Instanța a spus același lucru?
– Nu știu, aștept motivația. Nu vă pot prezenta un punct de vedere atâta timp cât nu văd motivația. - Înțeleg.
– Am înțeles că s-a dat pe portal, chiar nu am verificat acest aspect, dar pot să… bine… pe mine m-a înștiințat avocatul meu. A zis că trebuie să așteptăm motivația. - Dumneavoastră mai lucrați la ANAF?
– Bineînțeles! - Pe ce funcție lucrați?
– Funcționar public. - Am înțeles. Ce aveți de gând pentru viitor, să vă găsiți un nou spațiu pentru relaxare?
– E greu! După un șoc de genul ăsta, e greu. Pentru moment, nu am de gând, mi-a fost suficientă experiența asta. Evident, orice om vrea să găsească o locație, dar toate trebuie făcute sub o formă cât mai corectă. Eu am considerat-o corectă la momentul respectiv. Nu consider nimic ca fiind incorect din ce a întreprins primăria. - Instanța cum a apreciat aceste aspecte?
– Asta nu face obiectul procesului. Ce m-ați întrebat dvs. despre primărie, nu face obiectul procesului.
Deci, dvs. ați avut un proces cu persoana din primărie, nu cu autoritatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere
Palatul Sociocultural din Călărași nu va fi doar o clădire reabilitată, ci un spațiu viu, dedicat culturii și educației. Autoritățile au explicat că, după finalizarea recepției tehnice, imobilul va găzdui spații muzeale, o sală de muzică și zone destinate activităților educaționale, în special pentru elevi și tineri.
Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a subliniat că destinația clădirii este stabilită prin proiectul de finanțare, care a vizat componenta socio-culturală. Din acest motiv, spațiile nu pot fi folosite aleatoriu, ci trebuie să răspundă clar scopului pentru care a fost realizată investiția.
„Specificul proiectului este unul socio-cultural. Sala de muzică va rămâne sală de muzică, iar spațiile vor fi utilate și folosite conform destinației stabilite”, a explicat prefectul.
Senatorul PSD Daniela Mihai a detaliat modul în care Palatul Sociocultural va fi integrat în viața comunității. Potrivit acesteia, clădirea va include zone muzeale tematice, care vor pune în valoare istoria locală și patrimoniul județului Călărași, dar și spații dedicate evenimentelor culturale și artistice.
„Aici vor fi zone de muzeu, zone în care oamenii să vină să vadă un palat din Bărăgan, construit în jurul anului 1880, pe care îl redăm publicului”, a declarat Daniela Mihai.
Un accent important va fi pus pe componenta educațională. Autoritățile au în vedere colaborări cu Inspectoratul Școlar Județean și cu unitățile de învățământ, astfel încât Palatul Sociocultural să fie inclus în programele școlare și în activitățile desfășurate în cadrul „Săptămânii Altfel” sau al altor proiecte educaționale.
Sala de muzică este gândită ca un spațiu destinat concertelor, recitalurilor și manifestărilor artistice, inclusiv pentru elevii și tinerii talentați din județ. Reprezentanții autorităților au subliniat că aceste spații nu vor rămâne nefolosite, ci vor avea un calendar constant de activități.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Muzeu, sală de muzică și activități pentru elevi. Ce funcțiuni va avea Palatul Sociocultural după redeschidere
„Control Mind Delete”, un proiect cultural care dă voce adolescenților din Oltenița și Slănic. Două filme educaționale, prezentate publicului în luna decembrie
Bătut cu cheia de roți și lăsat inconștient! Victima este ajutorul șefului de post din Dragoș Vodă
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
