Știri
Eduard Grama, dat în judecată de un călărășean pentru defăimare și prejudicii de imagine. Tribunalul Călărași a dat sentința
Situația clădirilor ridicate ilegal pe malul brațului Borcea, demolate de autorități în mai 2021, pentru realizarea proiectului Portului Turistic, a generat un val de reacții din partea populației. Cei mai nemulțumiți se pare că au fost chiar oamenii care au investit și ridicat clădiri și construcții fără forme legale.
https://youtu.be/qB3m5rVq1Qs
Acțiunea de demolare a tuturor construcțiilor a fost filmată și transmisă pe rețelele de socializare de către Eduard Grama, administrator public al Primăriei Municipiului Călărași la momentul respectiv. Este de notorietate că Eduard Grama preferă să transmită pe rețelele sociale toate mișcările pe care le face pentru a da dovadă de transparență în adminsitrație. Veleitățile de edil pe care le deține Grama l-au lansat de fiecare dată în centrul subiectelor sensibile din zona administrației, acolo unde a reușit să-și facă simțită prezența în propriu stil.
Se pare că cei care s-au simțit lezați l-au acționat în instanță pentru a-și face dreptate privind imaginile apărute în spațiul public. Este și cazul unui funcționar public din cadrul ANAF. Omul care lucrază într-o instuție de control, a construit o casă pe malul Borcei, fără forme legale. Există însă solicitări depuse prin 2014 prin care i se răspunde că zona nu apaține PMC.
Avram Ștefănel, un funcționar public din cadrul ANAF Călărași și-a construit o adevărată locuință pe terenul pe care nu-l deținea cu forme legale pe malul Borcei. Acesta susține că a încercat mai multe demersuri pentru a obține documente de proprietate asupra terenului, însă fără rezultate favorabile.
Supărat de prezența telefoanelor care transmiteau în direct activitatea de demolare pe care Eduard Grama o desfășura în zona Malibu, Avram l-a acționat în instanță solicitându-i despăgubiri pentru defăimare și prejudicii de imagine. Materialul video transmis pe pagina de Facebook a adunat mii de aprecieri și alte mii de comentarii. Impactul postării depășind 700.000 de interacțiuni în spațiul online, potrivit statisticilor și analizelor Facebook.
Dosarul cu nr. 955/116/2021 ce face obiectul procesului dintre Avram Ștefănel și Eduard Grama, cel din urmă fiind pârât, s-a derulat în mai multe înfățișări la Tribunalul Călărași. După 7 termene de judecată, pe data de 8 iunie 2022, instanța de fond – Tribunalul Călărași hotărăște că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Avram Ştefănel în contradictoriu cu pârâtul Grama Eduard este neîntemeiată.
Contactat pentru un punct de vedere privind soluția dată de instanță, Avram Ștefănel a precizat că nu poate oferi astfel de informații până nu primește pronunțarea.
- – Nu veți obține un punct de vedere de la mine cu privire la decizia instanței pronunțată astăzi. Comentariile le păstrez pentru mine și atât. De unde aveți numărul meu de telefon și de ce vă arătați interesat de această situație?
Pentru că ați avut un proces cu om care, la momentul respectiv, ocupa o funcție publică în cadrul Primăriei Municipiului Călărași, plus că ați apărut in mai multe materiale video ce privesc implementarea unui proiect de interes pentru Călărași
– Numărul meu de telefon nu este public. - Este mai puțin important cum l-am obținut. Vă deranjează că v-am sunat să vă cer un punct de vedere vis-a-vis de situația acestui proces?
– Asta a fost decizia instanței, o respectăm și asta e. - Cum comentați decizia?
– Nu pot să comentez deocamdată. Mai fac analize, nu pot comenta deocamdată… - Care a fost motivul acestui proces?
– Nu pot să vă dau un răspuns deocamdată … mai fac o analiză, aștept să văd motivația, apoi, dacă e, putem sta de vorbă. Cel pentru care mi-am dat acordul să se facă filmarea… eu am avut toată intenția să intru într-o formă de legalitate, dar primăria mi-a răspuns că nu le aparține terenul. - Dvs. în anul 2014, ați obținut o serie de documente din partea Primăriei Călărași.
– Exact! Sunt cele pe care le-am prezentat în filmări. Știți care este toată treaba? Situația aceasta ar presupune un conflict cu o autoritate fiind vorba de o primărie. Eu consider, totuși, că ceea ce s-a făcut a fost o nedreptate, dacă era, dădeam în judecată primăria. - Procesul pe care l-ați intentat a fost asupra unui om din primărie care exercita atribuții în interes de serviciu.
– Omul acela din primărie nu m-a anunțat că mă filmează și că mă dă în direct. Înțelegeți? Eu am considerat că acel om nu avea dreptul să mă filmeze. - Instanța a spus același lucru?
– Nu știu, aștept motivația. Nu vă pot prezenta un punct de vedere atâta timp cât nu văd motivația. - Înțeleg.
– Am înțeles că s-a dat pe portal, chiar nu am verificat acest aspect, dar pot să… bine… pe mine m-a înștiințat avocatul meu. A zis că trebuie să așteptăm motivația. - Dumneavoastră mai lucrați la ANAF?
– Bineînțeles! - Pe ce funcție lucrați?
– Funcționar public. - Am înțeles. Ce aveți de gând pentru viitor, să vă găsiți un nou spațiu pentru relaxare?
– E greu! După un șoc de genul ăsta, e greu. Pentru moment, nu am de gând, mi-a fost suficientă experiența asta. Evident, orice om vrea să găsească o locație, dar toate trebuie făcute sub o formă cât mai corectă. Eu am considerat-o corectă la momentul respectiv. Nu consider nimic ca fiind incorect din ce a întreprins primăria. - Instanța cum a apreciat aceste aspecte?
– Asta nu face obiectul procesului. Ce m-ați întrebat dvs. despre primărie, nu face obiectul procesului.
Deci, dvs. ați avut un proces cu persoana din primărie, nu cu autoritatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”
Știri
Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă
Știri
iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”
Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.
„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.
Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.
„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.
Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.
Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.
„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.
Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.
Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați
Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.
„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.
În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O zi neplătită care zguduie sistemul: Dezbaterea fierbinte a concediilor medicale în România
De luni, 12 ianuarie, călărășenii pot începe plata taxelor și impozitelor locale pe 2026
Fermierii din Călărași, în pericol din cauza deciziilor de la Bruxelles. Senatorul Cristian Rusu susține moțiunea împotriva ministrului de Externe
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
