Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -7°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Eduard Grama, dat în judecată de un călărășean pentru defăimare și prejudicii de imagine. Tribunalul Călărași a dat sentința

Published

on

Situația clădirilor ridicate ilegal pe malul brațului Borcea, demolate de autorități în mai 2021, pentru realizarea proiectului Portului Turistic, a generat un val de reacții din partea populației. Cei mai nemulțumiți se pare că au fost chiar oamenii care au investit și ridicat clădiri și construcții fără forme legale.

https://youtu.be/qB3m5rVq1Qs

Acțiunea de demolare a tuturor construcțiilor a fost filmată și transmisă pe rețelele de socializare de către Eduard Grama, administrator public al Primăriei Municipiului Călărași la momentul respectiv. Este de notorietate că Eduard Grama preferă să transmită pe rețelele sociale toate mișcările pe care le face pentru a da dovadă de transparență în adminsitrație. Veleitățile de edil pe care le deține Grama l-au lansat de fiecare dată în centrul subiectelor sensibile din zona administrației, acolo unde a reușit să-și facă simțită prezența în propriu stil.

Se pare că cei care s-au simțit lezați l-au acționat în instanță pentru a-și face dreptate privind imaginile apărute în spațiul public.  Este și cazul unui funcționar public din cadrul ANAF. Omul care lucrază într-o instuție de control, a construit o casă pe malul Borcei, fără forme legale. Există însă solicitări depuse prin 2014 prin care i se răspunde că zona nu apaține PMC.

Advertisement

Avram Ștefănel, un funcționar public din cadrul ANAF Călărași și-a construit o adevărată locuință pe terenul pe care nu-l deținea cu forme legale pe malul Borcei. Acesta susține că a încercat mai multe demersuri pentru a obține documente de proprietate asupra terenului, însă fără rezultate favorabile.

Supărat de prezența telefoanelor care transmiteau în direct activitatea de demolare pe care Eduard Grama o desfășura în zona Malibu, Avram l-a acționat în instanță solicitându-i despăgubiri pentru defăimare și prejudicii de imagine. Materialul video transmis pe pagina de Facebook a adunat mii de aprecieri și alte mii de comentarii. Impactul postării depășind 700.000 de interacțiuni în spațiul online, potrivit statisticilor și analizelor Facebook.

Dosarul cu nr. 955/116/2021 ce face obiectul procesului dintre Avram Ștefănel și Eduard Grama, cel din urmă fiind pârât, s-a derulat în mai multe înfățișări la Tribunalul Călărași. După 7 termene  de judecată, pe data de 8 iunie 2022, instanța de fond – Tribunalul Călărași hotărăște că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Avram Ştefănel în contradictoriu cu pârâtul Grama Eduard este neîntemeiată.

Contactat pentru un punct de vedere privind soluția dată de instanță, Avram Ștefănel a precizat că nu poate oferi astfel de informații până nu primește pronunțarea.

  • – Nu veți obține un punct de vedere de la mine cu privire la decizia instanței pronunțată astăzi. Comentariile le păstrez pentru mine și atât. De unde aveți numărul meu de telefon și de ce vă arătați interesat de această situație?
    Pentru că ați avut un proces cu om care, la momentul respectiv, ocupa o funcție publică în cadrul Primăriei Municipiului Călărași, plus că ați apărut in mai multe materiale video ce privesc implementarea unui proiect de interes pentru Călărași
    – Numărul meu de telefon nu este public.
  • Este mai puțin important cum l-am obținut. Vă deranjează că v-am sunat să vă cer un punct de vedere vis-a-vis de situația acestui proces?
    – Asta a fost decizia instanței, o respectăm și asta e.
  • Cum comentați decizia?
    – Nu pot să comentez deocamdată. Mai fac analize, nu pot comenta deocamdată…
  • Care a fost motivul acestui proces?
    – Nu pot să vă dau un răspuns deocamdată … mai fac o analiză, aștept să văd motivația, apoi, dacă e, putem sta de vorbă. Cel pentru care mi-am dat acordul să se facă filmarea… eu am avut toată intenția să intru într-o formă de legalitate, dar primăria mi-a răspuns că nu le aparține terenul.
  • Dvs. în anul 2014, ați obținut o serie de documente din partea Primăriei Călărași.
    – Exact! Sunt cele pe care le-am prezentat în filmări. Știți care este toată treaba? Situația aceasta ar presupune un conflict cu o autoritate fiind vorba de o primărie. Eu consider, totuși, că ceea ce s-a făcut a fost o nedreptate, dacă era, dădeam în judecată primăria.
  • Procesul pe care l-ați intentat a fost asupra unui om din primărie care exercita atribuții în interes de serviciu.
    – Omul acela din primărie nu m-a anunțat că mă filmează și că mă dă în direct. Înțelegeți? Eu am considerat că acel om nu avea dreptul să mă filmeze.
  • Instanța a spus același lucru?
    – Nu știu, aștept motivația. Nu vă pot prezenta un punct de vedere atâta timp cât nu văd motivația.
  • Înțeleg.
    – Am înțeles că s-a dat pe portal, chiar nu am verificat acest aspect, dar pot să… bine… pe mine m-a înștiințat avocatul meu. A zis că trebuie să așteptăm motivația.
  • Dumneavoastră mai lucrați la ANAF?
    – Bineînțeles!
  • Pe ce funcție lucrați?
    – Funcționar public.
  • Am înțeles. Ce aveți de gând pentru viitor, să vă găsiți un nou spațiu pentru relaxare?
    – E greu! După un șoc de genul ăsta, e greu. Pentru moment, nu am de gând, mi-a fost suficientă experiența asta. Evident, orice om vrea să găsească o locație, dar toate trebuie făcute sub o formă cât mai corectă. Eu am considerat-o corectă la momentul respectiv. Nu consider nimic ca fiind incorect din ce a întreprins primăria.
  • Instanța cum a apreciat aceste aspecte?
    – Asta nu face obiectul procesului. Ce m-ați întrebat dvs. despre primărie, nu face obiectul procesului.
    Deci, dvs. ați avut un proces cu persoana din primărie, nu cu autoritatea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading