Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 11°C | Anul XI Nr. 539

Știri

Eduard Grama, dat în judecată de un călărășean pentru defăimare și prejudicii de imagine. Tribunalul Călărași a dat sentința

Published

on

Situația clădirilor ridicate ilegal pe malul brațului Borcea, demolate de autorități în mai 2021, pentru realizarea proiectului Portului Turistic, a generat un val de reacții din partea populației. Cei mai nemulțumiți se pare că au fost chiar oamenii care au investit și ridicat clădiri și construcții fără forme legale.

https://youtu.be/qB3m5rVq1Qs

Acțiunea de demolare a tuturor construcțiilor a fost filmată și transmisă pe rețelele de socializare de către Eduard Grama, administrator public al Primăriei Municipiului Călărași la momentul respectiv. Este de notorietate că Eduard Grama preferă să transmită pe rețelele sociale toate mișcările pe care le face pentru a da dovadă de transparență în adminsitrație. Veleitățile de edil pe care le deține Grama l-au lansat de fiecare dată în centrul subiectelor sensibile din zona administrației, acolo unde a reușit să-și facă simțită prezența în propriu stil.

Se pare că cei care s-au simțit lezați l-au acționat în instanță pentru a-și face dreptate privind imaginile apărute în spațiul public.  Este și cazul unui funcționar public din cadrul ANAF. Omul care lucrază într-o instuție de control, a construit o casă pe malul Borcei, fără forme legale. Există însă solicitări depuse prin 2014 prin care i se răspunde că zona nu apaține PMC.

Advertisement

Avram Ștefănel, un funcționar public din cadrul ANAF Călărași și-a construit o adevărată locuință pe terenul pe care nu-l deținea cu forme legale pe malul Borcei. Acesta susține că a încercat mai multe demersuri pentru a obține documente de proprietate asupra terenului, însă fără rezultate favorabile.

Supărat de prezența telefoanelor care transmiteau în direct activitatea de demolare pe care Eduard Grama o desfășura în zona Malibu, Avram l-a acționat în instanță solicitându-i despăgubiri pentru defăimare și prejudicii de imagine. Materialul video transmis pe pagina de Facebook a adunat mii de aprecieri și alte mii de comentarii. Impactul postării depășind 700.000 de interacțiuni în spațiul online, potrivit statisticilor și analizelor Facebook.

Dosarul cu nr. 955/116/2021 ce face obiectul procesului dintre Avram Ștefănel și Eduard Grama, cel din urmă fiind pârât, s-a derulat în mai multe înfățișări la Tribunalul Călărași. După 7 termene  de judecată, pe data de 8 iunie 2022, instanța de fond – Tribunalul Călărași hotărăște că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Avram Ştefănel în contradictoriu cu pârâtul Grama Eduard este neîntemeiată.

Contactat pentru un punct de vedere privind soluția dată de instanță, Avram Ștefănel a precizat că nu poate oferi astfel de informații până nu primește pronunțarea.

  • – Nu veți obține un punct de vedere de la mine cu privire la decizia instanței pronunțată astăzi. Comentariile le păstrez pentru mine și atât. De unde aveți numărul meu de telefon și de ce vă arătați interesat de această situație?
    Pentru că ați avut un proces cu om care, la momentul respectiv, ocupa o funcție publică în cadrul Primăriei Municipiului Călărași, plus că ați apărut in mai multe materiale video ce privesc implementarea unui proiect de interes pentru Călărași
    – Numărul meu de telefon nu este public.
  • Este mai puțin important cum l-am obținut. Vă deranjează că v-am sunat să vă cer un punct de vedere vis-a-vis de situația acestui proces?
    – Asta a fost decizia instanței, o respectăm și asta e.
  • Cum comentați decizia?
    – Nu pot să comentez deocamdată. Mai fac analize, nu pot comenta deocamdată…
  • Care a fost motivul acestui proces?
    – Nu pot să vă dau un răspuns deocamdată … mai fac o analiză, aștept să văd motivația, apoi, dacă e, putem sta de vorbă. Cel pentru care mi-am dat acordul să se facă filmarea… eu am avut toată intenția să intru într-o formă de legalitate, dar primăria mi-a răspuns că nu le aparține terenul.
  • Dvs. în anul 2014, ați obținut o serie de documente din partea Primăriei Călărași.
    – Exact! Sunt cele pe care le-am prezentat în filmări. Știți care este toată treaba? Situația aceasta ar presupune un conflict cu o autoritate fiind vorba de o primărie. Eu consider, totuși, că ceea ce s-a făcut a fost o nedreptate, dacă era, dădeam în judecată primăria.
  • Procesul pe care l-ați intentat a fost asupra unui om din primărie care exercita atribuții în interes de serviciu.
    – Omul acela din primărie nu m-a anunțat că mă filmează și că mă dă în direct. Înțelegeți? Eu am considerat că acel om nu avea dreptul să mă filmeze.
  • Instanța a spus același lucru?
    – Nu știu, aștept motivația. Nu vă pot prezenta un punct de vedere atâta timp cât nu văd motivația.
  • Înțeleg.
    – Am înțeles că s-a dat pe portal, chiar nu am verificat acest aspect, dar pot să… bine… pe mine m-a înștiințat avocatul meu. A zis că trebuie să așteptăm motivația.
  • Dumneavoastră mai lucrați la ANAF?
    – Bineînțeles!
  • Pe ce funcție lucrați?
    – Funcționar public.
  • Am înțeles. Ce aveți de gând pentru viitor, să vă găsiți un nou spațiu pentru relaxare?
    – E greu! După un șoc de genul ăsta, e greu. Pentru moment, nu am de gând, mi-a fost suficientă experiența asta. Evident, orice om vrea să găsească o locație, dar toate trebuie făcute sub o formă cât mai corectă. Eu am considerat-o corectă la momentul respectiv. Nu consider nimic ca fiind incorect din ce a întreprins primăria.
  • Instanța cum a apreciat aceste aspecte?
    – Asta nu face obiectul procesului. Ce m-ați întrebat dvs. despre primărie, nu face obiectul procesului.
    Deci, dvs. ați avut un proces cu persoana din primărie, nu cu autoritatea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”

Published

on

Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.

Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.

Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.

Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”

Advertisement

Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.

Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.

Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Lumina care a pictat lumea: Povestea lui Claude Monet

Published

on

Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.

Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.

În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.

Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.

Advertisement

Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.

În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.

Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.

În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.

După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.

Advertisement

Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.

Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.

La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.

A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ

Published

on

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.

În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).

Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată

În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.

Advertisement

Printre cele mai dese abateri constatate:

  • contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
  • neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
  • lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
  • neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
  • neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
  • necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
  • neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
  • nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.

Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.

SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor

În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.

Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:

  • rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
  • fișe de instruire incomplete;
  • lipsa echipamentelor individuale de protecție;
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
  • personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
  • neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.

Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.

ITM Călărași: controalele vor continua

Advertisement

Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading