Știri
Eduard Grama, dat în judecată de un călărășean pentru defăimare și prejudicii de imagine. Tribunalul Călărași a dat sentința
Situația clădirilor ridicate ilegal pe malul brațului Borcea, demolate de autorități în mai 2021, pentru realizarea proiectului Portului Turistic, a generat un val de reacții din partea populației. Cei mai nemulțumiți se pare că au fost chiar oamenii care au investit și ridicat clădiri și construcții fără forme legale.
https://youtu.be/qB3m5rVq1Qs
Acțiunea de demolare a tuturor construcțiilor a fost filmată și transmisă pe rețelele de socializare de către Eduard Grama, administrator public al Primăriei Municipiului Călărași la momentul respectiv. Este de notorietate că Eduard Grama preferă să transmită pe rețelele sociale toate mișcările pe care le face pentru a da dovadă de transparență în adminsitrație. Veleitățile de edil pe care le deține Grama l-au lansat de fiecare dată în centrul subiectelor sensibile din zona administrației, acolo unde a reușit să-și facă simțită prezența în propriu stil.
Se pare că cei care s-au simțit lezați l-au acționat în instanță pentru a-și face dreptate privind imaginile apărute în spațiul public. Este și cazul unui funcționar public din cadrul ANAF. Omul care lucrază într-o instuție de control, a construit o casă pe malul Borcei, fără forme legale. Există însă solicitări depuse prin 2014 prin care i se răspunde că zona nu apaține PMC.
Avram Ștefănel, un funcționar public din cadrul ANAF Călărași și-a construit o adevărată locuință pe terenul pe care nu-l deținea cu forme legale pe malul Borcei. Acesta susține că a încercat mai multe demersuri pentru a obține documente de proprietate asupra terenului, însă fără rezultate favorabile.
Supărat de prezența telefoanelor care transmiteau în direct activitatea de demolare pe care Eduard Grama o desfășura în zona Malibu, Avram l-a acționat în instanță solicitându-i despăgubiri pentru defăimare și prejudicii de imagine. Materialul video transmis pe pagina de Facebook a adunat mii de aprecieri și alte mii de comentarii. Impactul postării depășind 700.000 de interacțiuni în spațiul online, potrivit statisticilor și analizelor Facebook.
Dosarul cu nr. 955/116/2021 ce face obiectul procesului dintre Avram Ștefănel și Eduard Grama, cel din urmă fiind pârât, s-a derulat în mai multe înfățișări la Tribunalul Călărași. După 7 termene de judecată, pe data de 8 iunie 2022, instanța de fond – Tribunalul Călărași hotărăște că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Avram Ştefănel în contradictoriu cu pârâtul Grama Eduard este neîntemeiată.
Contactat pentru un punct de vedere privind soluția dată de instanță, Avram Ștefănel a precizat că nu poate oferi astfel de informații până nu primește pronunțarea.
- – Nu veți obține un punct de vedere de la mine cu privire la decizia instanței pronunțată astăzi. Comentariile le păstrez pentru mine și atât. De unde aveți numărul meu de telefon și de ce vă arătați interesat de această situație?
Pentru că ați avut un proces cu om care, la momentul respectiv, ocupa o funcție publică în cadrul Primăriei Municipiului Călărași, plus că ați apărut in mai multe materiale video ce privesc implementarea unui proiect de interes pentru Călărași
– Numărul meu de telefon nu este public. - Este mai puțin important cum l-am obținut. Vă deranjează că v-am sunat să vă cer un punct de vedere vis-a-vis de situația acestui proces?
– Asta a fost decizia instanței, o respectăm și asta e. - Cum comentați decizia?
– Nu pot să comentez deocamdată. Mai fac analize, nu pot comenta deocamdată… - Care a fost motivul acestui proces?
– Nu pot să vă dau un răspuns deocamdată … mai fac o analiză, aștept să văd motivația, apoi, dacă e, putem sta de vorbă. Cel pentru care mi-am dat acordul să se facă filmarea… eu am avut toată intenția să intru într-o formă de legalitate, dar primăria mi-a răspuns că nu le aparține terenul. - Dvs. în anul 2014, ați obținut o serie de documente din partea Primăriei Călărași.
– Exact! Sunt cele pe care le-am prezentat în filmări. Știți care este toată treaba? Situația aceasta ar presupune un conflict cu o autoritate fiind vorba de o primărie. Eu consider, totuși, că ceea ce s-a făcut a fost o nedreptate, dacă era, dădeam în judecată primăria. - Procesul pe care l-ați intentat a fost asupra unui om din primărie care exercita atribuții în interes de serviciu.
– Omul acela din primărie nu m-a anunțat că mă filmează și că mă dă în direct. Înțelegeți? Eu am considerat că acel om nu avea dreptul să mă filmeze. - Instanța a spus același lucru?
– Nu știu, aștept motivația. Nu vă pot prezenta un punct de vedere atâta timp cât nu văd motivația. - Înțeleg.
– Am înțeles că s-a dat pe portal, chiar nu am verificat acest aspect, dar pot să… bine… pe mine m-a înștiințat avocatul meu. A zis că trebuie să așteptăm motivația. - Dumneavoastră mai lucrați la ANAF?
– Bineînțeles! - Pe ce funcție lucrați?
– Funcționar public. - Am înțeles. Ce aveți de gând pentru viitor, să vă găsiți un nou spațiu pentru relaxare?
– E greu! După un șoc de genul ăsta, e greu. Pentru moment, nu am de gând, mi-a fost suficientă experiența asta. Evident, orice om vrea să găsească o locație, dar toate trebuie făcute sub o formă cât mai corectă. Eu am considerat-o corectă la momentul respectiv. Nu consider nimic ca fiind incorect din ce a întreprins primăria. - Instanța cum a apreciat aceste aspecte?
– Asta nu face obiectul procesului. Ce m-ați întrebat dvs. despre primărie, nu face obiectul procesului.
Deci, dvs. ați avut un proces cu persoana din primărie, nu cu autoritatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.
Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.
„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”
Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.
„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.
Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.
„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.
Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.
„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.
Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.
„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.
O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri
Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.
„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.
Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.
„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.
Neîmplinirile unui deceniu de mandat
Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:
1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.
2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.
Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.
Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare
În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.
„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lipsa specialiștilor blochează funcționarea mamografului. Bogdan Mihai: „Problema nu este aparatura, ci imposibilitatea medicilor de a se reloca”
CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”
Criză în sistemul de salubritate din județ: Iliuță explică decizia de a trece infrastructura la Consiliul Județean pentru a evita creșterea tarifelor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
