Ciocănitoarea de castan, cunoscută științific sub numele Celeus elegans, este una dintre cele mai frumoase și mai elegante ciocănitori din lume. Penajul său strălucitor, de un roșu-castaniu intens cu nuanțe aurii și creasta lungă, ondulată, o face imediat recognoscibilă. Masculii au o dungă roșie vie pe obraz, în timp ce femelele poartă o dungă neagră.

Trăiește în pădurile tropicale umede din Bazinul Amazonian și din regiunile învecinate ale Americii de Sud: Brazilia, Peru, Bolivia, Columbia, Ecuador și nordul Paraguayului. Preferă pădurile primare și secundare înalte, dar poate fi întâlnită și la marginea pădurilor sau în zonele cu arbori răzleți, până la altitudini de 1 000 de metri.

Are o lungime de 26–32 cm și cântărește între 95 și 165 g, fiind astfel una dintre ciocănitorile mai mari din genul Celeus. Ciocul ei puternic, de culoare gălbui-pal, este perfect adaptat pentru a ciocăni în scoarța moale a arborilor în putrezire, unde își caută principala hrană: furnici și termite. Uneori consumă și fructe, mai ales pe cele din genul Cecropia.

Spre deosebire de multe alte ciocănitori, ciocănitoarea de castan rar își sapă singură scorbura. De cele mai multe ori ocupă cuiburi părăsite de alte ciocănitori sau găuri naturale formate în lemnul mort. Depune 2–4 ouă albe, iar atât masculul, cât și femela participă la clocit și la hrănirea puilor.

Advertisement

Zborul ei este ondulat, tipic ciocănitorilor, iar sunetul caracteristic este o serie rapidă și râzătoare de note „klee-klee-klee“ sau un „wick-wick-wick“ mai aspru. Când este deranjată, scoate un țipăt puternic și ascuțit.

Deși nu este considerată specie amenințată, populațiile locale pot fi afectate de despăduririle masive din Amazon. Frumusețea și comportamentul său curios o fac una dintre cele mai căutate păsări de observatorii din junglele Americii de Sud.

Pe 11 decembrie 2003, la Bruxelles, România a primit invitația oficială și data precisă pentru aderarea la NATO (2 aprilie 2004). Acest eveniment a marcat sfârșitul definitiv al apartenenței la sfera de influență sovietică și începutul integrării depline în structurile de securitate occidentale, fiind unul dintre cele mai importante succese ale politicii externe românești post-decembriste.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1282 – A decedat împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul; (n. 1225). A domnit intre anii 1259-1282 si a fost fondatorul dinastiei Paleologilor care au condus Imperiul Bizantin până la căderea Constantinopoluluiîn 1453. La 25 iulie 1261, trupele sale conduse de generalul Alexios Stratigopoulos au recucerit Constantinopolul lichidând Imperiul latin si restaurând imperiul Bizantin. S-a încoronat împărat în ziua de 15 august a aceluiași an.

1686 – A murit Ludovic al II-lea de Bourbon, le Grand Condé (n. 1621)

Advertisement

1803 – S-a născut Hector Louis Berlioz, compozitor și dirijor și teoretician muzical (simfonia “Romeo și Julieta”, „Simfonia fantastică”); (m. 8 martie 1869).

1810 – S-a născut Alfred de Musset, poet, prozator și dramaturg francez, unul dintre primii reprezentanți ai romantismului in literatura franceza (ciclul poemelor lirice “Nopțile” și “Amintiri”; (m. 2 mai 1857).

1816 – Indiana a devenit cel de-al 19-lea stat al SUA.

1835 – S-a jucat pe scena “Teatrului Momulo” din București primul vodevil românesc – “Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann. Vodevil (din fr. vaudeville) e o comedie ușoară a cărei intrigă, bogată în răsturnări, se bazează în general pe qui pro quo-uri (“unul luat drept altul” = confuzie).

1843 – S-a născut savantul Robert Koch, medicul care a descoperit bacilul tuberculozei, laureat al Premiului Nobel în 1905.

Advertisement

1861 – A fost rostită Proclamația domnitorului Alexandru Ioan I Cuza privind îndeplinirea unirii și înființarea națiunii române. Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor si a Camerelor celor doua Principate. La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu; Parlamentul unic își va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, in care Al. I. Cuza proclama Unirea definitiva a Principatelor iar orașul București devenea capitala acestora. Comisia Centrala de la Focșani își va înceta activitatea.

1876 – A avut loc la Constantinopol, Conferința reprezentanților puterilor europene, cu scopul de a determina Poarta otomană să acorde unele libertăți popoarelor supuse. Poarta proclamă la 11 decembrie o Constituție în care România era desemnată “provincie privilegiată” a Imperiului otoman.

1882 – S-a născut savantul Max Born, fizician, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1954; a adus contribuții importante în mecanica cuantică; (m. 5 ianuarie 1970).

1901 – A fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland.

1913 – A încetat din viață juristul, publicistul și colecționarul de artă, Ion Kalinderu, fost președinte al Academiei Române; (n. 28 decembrie 1840).

Advertisement

1913 – S-a născut actorul Jean Marais (pe numele adevărat Jean Marais-Villain), vedetă a cinematografului francez (filmele “Nopți albe”, seria “Fantomas”, “Șapte băieți și-o ștrengărită”); (m. 8 noiembrie 1998).

1916 – În urma înfrângerilor militare suferite de România in toamna anului 1916, se formează la Iași guvernul de concentrare națională Ionel I.C.Brătianu – Take Ionescu.

 1918 – S-a născut scriitorul Aleksandr Soljeniţîn, cunoscut disident sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970 (“Arhipelagul Gulag”, “Pavilionul canceroșilor”);(d. 03.08.2008).

1918 – Partidul Social-Democrat din România îşi schimbă denumirea în Partidul Socialist din România.

1918 – A fost aleasă o nouă conducere a Partidului Țărănesc Basarabean: Pantelimon Halippa – președinte, Ștefan Ciobanu şi V.Bîrcă – vicepreședinți, T.Ioncu – secretar. Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5 septembrie 1918 la Chișinău.

Advertisement

1935 – S-a născut Ferdinand Alexander Porsche, designer auto german și proprietarul firmei Porsche.

1936 – Edward al VIII–lea, regele Marii Britanii din 20 ianuarie 1936, își anunță printr-un comunicat radiofonic abdicarea în favoarea fratelui său și opțiunea sa pentru o viață normala alături de femeia pe care o iubește, americana Wallis Simpson.

1941 – Al doilea război mondial – Germania și Italia au declarat război SUA.

1941 – S-a născut Petre Mihai Băcanu, ziarist, director executiv al cotidianului “România liberă”.

1946 – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis înființarea UNICEF cu scopul inițial de a oferi ajutoare de hrană și asistență medicală copiilor din țările devastate de al Doilea Război Mondial.

Advertisement

1958 – Filozoful Constantin Noica a fost arestat de autoritățile comuniste, sub acuzația de “uneltire contra orânduirii sociale”, pentru organizarea întrunirilor de discuții filosofice de la Câmpulung, precum și pentru tipărirea și difuzarea în afara granițelor a volumului „Povestiri despre om”. La 1 martie 1960, a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.

1972 – Sonda americană Apollo 17 ajunge pe Lună, devenind al șaselea și ultima sondă din misiunea spațială Apollo care va ateriza pe Lună.

11-15 decembrie 1986 – A fost demolată biserica, iar în 1987 întreaga Mănăstire Văcărești.

1992 – La Bursa Romană de Mărfuri a avut loc prima tranzacționare bursieră, după înlăturarea regimului comunist.

1994 – Trupele rusești invadează teritoriul Republicii Cecenia, care își proclamase independenta. Potrivit estimărilor internaționale conflictul s-a soldat cu aproximativ 100 000 de victime dintre care aproximativ 80% din rândul populației civile.

Advertisement

1997 – A murit Eddie Chapman, celebru spion britanic din cel de-al doilea război mondial; (n. 1914).

2000 – Ion Iliescu (PDSR) a ieșit învingător în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, devenind, pentru a doua oară, președintele României. A depus jurământul pentru această funcție la 20 dec. 2000.

2004 – A fost inaugurată, la Focșani, prima eurogară din România.

Advertisement

În toiul nopților tropicale din America de Sud și Centrală, acolo unde lumina lunii abia pătrunde prin frunzișul des, își face simțită prezența o umbră uriașă și tăcută: bufnița Stygiană (Asio stygius). Cu o anvergură a aripilor ce poate depăși un metru și jumătate, această pasăre impunătoare este una dintre cele mai mari bufnițe din lume și poartă un nume inspirat direct din mitologia greacă – Styx, râul care despărțea lumea viilor de tărâmul morților.

Penajul său este o capodoperă a camuflajului: negru-cenușiu profund, striat cu dungi fine ca scoarța copacilor bătrâni, iar discul facial întunecat încadrat de sprâncene albe care îi dă o expresie severă, aproape demonică. Ochii săi galben-portocalii ard ca două cărbuni în bezna nopții, oferindu-i o privire pătrunzătoare care a speriat generații de oameni.

Deși pare un spectru al întunericului, bufnița Stygiană este un vânător extrem de eficient. Zborul său complet silențios îi permite să se apropie de pradă fără cel mai mic sunet – șoareci, lilieci, broaște și chiar alte păsări mai mici cad victime penelor sale moi și a ghearelor puternice. Preferă să vâneze în păduri primare mature, în special în regiunile muntoase umede din Brazilia, Bolivia, Ecuador sau Mexic, dar a fost observată și în plantații de cafea sau păduri secundare, dovadă a unei remarcabile adaptabilități.

Cea mai mare amenințare pentru această specie magnifică este defrișarea masivă a habitatului său. Considerată „aproape amenințată” de specialiști, populația sa scade constant odată cu dispariția pădurilor tropicale. Cuibărește în scorburi vechi sau profită de cuiburile abandonate ale altor rapitoare, depunând de obicei doar două ouă albe, rotunde.

Advertisement

În cultura locală, bufnița Stygiană este adesea asociată cu spirite ale nopții și superstiții, dar în realitate este un indicator prețios al sănătății ecosistemelor forestiere. Când glasul său grav și răgușit răsună în noapte, nu este un semn al răului, ci o chemare a sălbăticiei care încă mai rezistă în fața progresului distrugător.

Într-o lume care își pierde încet umbrele, bufnița Stygiană rămâne una dintre ultimele păzitoare ale întunericului adevărat – acolo unde misterul încă mai are loc să respire.