Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Deși în mai multe regiuni din România au fost înregistrate ploi abundente în luna iulie, nivelul fluviului continuă să scadă, iar debitul la intrarea în țară se apropie de valorile minime istorice.
Explicația nu trebuie căutată doar în precipitațiile căzute pe teritoriul României, ci în situația meteorologică din întregul bazin hidrografic al Dunării.
Fluviul izvorăște din Munții Pădurea Neagră, din sud-vestul Germaniei, și parcurge aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră. Pe traseul său, Dunărea traversează sau delimitează teritoriile a zece state și colectează apele unui bazin hidrografic de aproape 820.000 de kilometri pătrați.
Nivelul fluviului depinde în mare măsură de cantitatea de apă adusă de afluenții săi din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia. Printre cei mai importanți se numără Inn, Drava, Sava, Tisa și Morava.
În ultimele luni, însă, o mare parte din bazinul superior și mijlociu al Dunării a fost afectată de secetă, temperaturi ridicate și perioade lungi fără precipitații semnificative. În aceste condiții, afluenții au transportat cantități tot mai mici de apă către cursul principal al fluviului.
Ploile din România nu pot compensa seceta din amonte
Situația pare paradoxală, în condițiile în care luna iulie a adus cantități importante de precipitații în România. În mai multe zone din sudul țării au fost înregistrate acumulări de peste 100–150 de litri pe metru pătrat.
Aceste ploi au alimentat râurile locale și au crescut temporar debitele unor afluenți românești, însă nu pot compensa deficitul uriaș de apă acumulat în întregul bazin european al Dunării.
Debitului înregistrat la Baziaș, acolo unde fluviul intră în România, îi revine în principal apa venită din amonte. Atunci când în Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia plouă puțin, Dunărea ajunge în țara noastră cu un debit redus, indiferent de precipitațiile căzute ulterior pe teritoriul românesc.
Debitul ar putea coborî la 1.450 de metri cubi pe secundă
Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru intervalul 31 iulie – 6 august, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, va continua să scadă ușor, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă.
Valoarea este de peste trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, estimată la aproximativ 4.750 de metri cubi pe secundă.
Mai mult, debitul prognozat se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când Dunărea a ajuns la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă.
Specialiștii estimează că debitul ar putea rămâne în jurul valorii de 1.450 de metri cubi pe secundă până în intervalul 10–12 august. După această dată este posibilă o creștere treptată, însă amplitudinea acesteia va depinde de precipitațiile care vor cădea în Austria și în celelalte regiuni aflate în bazinul superior al fluviului.
O revenire mai vizibilă este considerată posibilă abia după 24 august.
Navigația și producția de energie, afectate
Nivelul extrem de scăzut al Dunării produce deja efecte în mai multe domenii. Navigația este îngreunată, iar în unele sectoare au apărut bancuri de nisip care reduc adâncimea șenalului navigabil.
Navele pot fi obligate să transporte încărcături mai mici pentru a evita împotmolirea, ceea ce crește costurile de transport și poate produce întârzieri.
Debitul redus afectează și producția de energie hidroenergetică, dar și ecosistemele acvatice. Temperaturile ridicate și cantitatea mică de apă pot reduce nivelul de oxigen din fluviu și pot crea probleme pentru mai multe specii de pești.
Fotografiile realizate în apropiere de Cernavodă arată întinderi mari de mal și nisip rămase la suprafață, în zone care, în mod normal, ar fi trebuit să fie acoperite de apă.
Situația demonstrează că Dunărea nu depinde exclusiv de vremea din România. Fluviul reprezintă un sistem hidrologic european, alimentat de precipitațiile și râurile din aproape întregul continent.
Astfel, chiar dacă în România plouă abundent, nivelul Dunării poate continua să scadă atunci când țările aflate în amonte se confruntă cu secetă prelungită.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
