Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Dumitru Coarnă: “E UN GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT. LUCRURILE SUNT ÎN ZONA DE MAFIE”

Published

on

27 ianuarie 2022

Deputatul PSD Călărași, Dumitru Coarnă, și-a început activitatea parlamentară, din acest an, cu ascultarea doleanțelor cetățenilor, prin intermediul audiențelor organizate la cabinetele din municipiile Călărași și Oltenița, în perioada 20-21 ianuarie 2022. Potrivit declarațiilor sale, printre problemele prezentate de oameni se numără cele legate de pensii și plata facturilor la energia electrică. Demnitarul susține că se implică în rezolvarea nemulțumirilor din rândul cetățenilor.

“Cred că s-au prezentat, în audiență, 15 oameni la biroul parlamentar de la Călărași și vreo 20 la cel din Oltenița, în perioada 20-21 ianuarie. Problemele erau extrem de diverse, de la pensii, plata facturilor la energie, până la discuții punctuale pe anumite dosare judiciare, penale ori civile. Oameni neîndreptățiți, abuzați de instanțe de judecată, de poliție, de procurori, vin la mine cu decizii pe care ei le contestă, spunând că poliția, parchetul, instanța i-au fraudat. Am două cazuri la Radovanu, în sensul acesta, alte dosare care sunt în lucru acum. Am discutat cu avocații, ne-am pus de acord să îi ajut (n.r. pe cetățeni) din perspectivă juridică, în măsura în care îmi permite legea, prin consultanță juridică. Au fost discuții despre pensii, aici am o legătură foarte bună cu domna Tatiana Zaharia, directoarea Casei de Pensii Călărași. În mod direct, țin legătura cu dumneaei și rezolvăm, am rezolvat foarte multe probleme. În audiențe, au mai fost alte discuții punctuale, politice”, ne-a declarat Dumitru Coarnă.

„Guvernul a făcut o analiză ipocrită, din punctul meu de vedere: majorări și plafonări la prețul majorat”

Sursa citată a afirmat că oamenii din județul Călărași sunt îngrijorați, din cauza facturilor la energia electrică și gaze. Coarnă spune că plafonarea la gaze este o capcană.

Advertisement

Toată lumea este extrem de îngrijorată cu privire la energia electrică și plafonarea la gaze, pentru că plafonarea este o capcană, în opinia mea. Adică, practic, am majorat prețul și îl plafonăm majorat. Nu e în regulă. Eu cred că trebuie să se revizuiască cu prioritate această abordare, pentru că prețurile sunt extrem de mari, exagerat de mari. Practic, Guvernul a făcut o analiză ipocrită, din punctul meu de vedere: majorări și plafonări la prețul majorat. Mai ales că, vedem facturile cât de mari vin acum. Și nu este în regulă. Trebuia să vină pe un preț de referință fix, trebuia o reglementare fixă. În decembrie 2020, prețul la gaze era de 15 euro/ MWh, iar la energie electrică, 25 euro/MWh. Acum, prețurile sunt de 10 ori poate mai mari, în anumite zone, la gaze și la energie, a subliniat Dumitru Coarnă.

Liberalizarea a fost o greșeală, dar o greșeală bine gândită și în defavoarea consumatorului”

Parlamentarul social-democrat afirmă că, în prezent, consumatorii sunt jefuiți. Problema de fond, spune el, este la Ministerul Energiei.

Consumatorii sunt jefuiți, în opinia mea, în condițiile în care România produce cam 80% din tot ce înseamnă piață de curent și gaze, care este cu capital de stat, adică nu prea vorbim de o piață concurențială, care ar fi trebuit liberalizată. Liberalizarea a fost o greșeală, dar o greșeală bine gândită și în defavoarea consumatorului. Oamenii vor fi puși în situații limită, poate unii dintre ei nu vor avea bani să își plătească facturile. (…) Problema de fond este la Ministerul Energiei, la domnul Virgil Popescu, care are continuitate din 2019. M-am uitat pe declarațiile de avere, a avut și niște acțiuni pe la OMV, deci are o legătură directă cu niște firme care, practic, îl susțin în această calitate de ministru. L-au pus acolo tocmai să gestioneze, din perspectivă economică, situația financiară a acelor firme. E vorba de declarația de avere din decembrie 2020. Eu cred că este și o incompatibilitate aici, dar cine să mai cerceteze în țara asta, a adăugat polticianul.

“E un grup infracțional organizat. Lucrurile sunt fix în zona de mafie”

Advertisement

Pentru anul acesta, deputatul PSD are drept obiectiv rezolvarea problemelor semnalate de cetățenii județului Călărași. Scopul principal este închiderea bombei ecologice de pe raza localităților Ulmeni și Oltenița, unde tone de deșeuri menajere sunt aduse și depozitate de la primăriile de sector ale municipiului București.

“Pentru 2022, am foarte multe planuri din perspectiva cetățeanului și a alegătorului, pentru că, până la urmă, eu sunt un reprezentant al oamenilor care m-au votat și trebuie să merg acolo (n.r. în Parlamentul României) cu problemele lor, să încerc să rezolv problemele altora. Am abordarea din perspectivă energetică, să reglementăm piața, la nivel de decembrie 2020, adică de la producător până la consumatorul final, persoane fizice și juridice. O să încerc o reglementare, în sensul acesta, să modificăm Ordonanța de Urgență pe care Guvernul a emis-o și urmează să o văd și publicată în Monitorul Oficial. Asta ar fi prioritatea principală. După care, sunt și lucruri de altă natură, cu privire la județul Călărași, punctuale: proiecte europene, discuții cu comunitățile din județul Călărași, cu primarii PSD. Am foarte multe obiective pentru 2022. Și sper să se îndeplinească măcar jumătate dintre acestea. Și mai am un obiectiv la care țin extrem de mult: închiderea acelei nenorociri de gropi de gunoi de la Ulmeni-Oltenița. E cea mai mare bombă ecologică din Sud-Estul Europei. Tot țin legătura cu Ministerul Economiei, cu secretarul de stat de la Economie, cu Poliția județului Călărași, cu Primăria Municipiului Oltenița. Nimeni nu vrea să facă absolut nimic. Le dau eu imagini cu gunoaie venite acum, cu cantități cărate noaptea și e clar că aici vorbim de o conjuctură infracțională. Debandada depozitării gunoiului continuă. Acum e iarnă, în primăvară și în vară o să vedeți ce se întâmplă acolo. Am ținut legătura cu toți factorii de decizie de la Ministerul Mediului, Primăria Oltenița, poliție, Garda de Mediu Călărași, dar nimeni nu face nimic. Se pare că e un grup infracțional organizat la nivelul acela. Lucrurile sunt fix în zona de mafie. (…) Pentru 2022, îmi doresc să închid acea bombă ecologică de la Oltenița-Ulmeni. Sunt sute de mii de tone de gunoi îngropate în pământ, este afectată pânza freatică. Toată lumea stă într-o letargie și nu înțelege pericolul pe care îl reprezintă această bombă ecologică”, a conchis deputatul social-democrat, Dumitru Coarnă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul

Published

on

Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.

Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.

În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).

Situația a fost extrem de grea:

Advertisement
  • Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
  • Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
  • Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.

După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).

Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”

Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading