Știri
Dumitru Coarnă: “E UN GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT. LUCRURILE SUNT ÎN ZONA DE MAFIE”
Deputatul PSD Călărași, Dumitru Coarnă, și-a început activitatea parlamentară, din acest an, cu ascultarea doleanțelor cetățenilor, prin intermediul audiențelor organizate la cabinetele din municipiile Călărași și Oltenița, în perioada 20-21 ianuarie 2022. Potrivit declarațiilor sale, printre problemele prezentate de oameni se numără cele legate de pensii și plata facturilor la energia electrică. Demnitarul susține că se implică în rezolvarea nemulțumirilor din rândul cetățenilor.
“Cred că s-au prezentat, în audiență, 15 oameni la biroul parlamentar de la Călărași și vreo 20 la cel din Oltenița, în perioada 20-21 ianuarie. Problemele erau extrem de diverse, de la pensii, plata facturilor la energie, până la discuții punctuale pe anumite dosare judiciare, penale ori civile. Oameni neîndreptățiți, abuzați de instanțe de judecată, de poliție, de procurori, vin la mine cu decizii pe care ei le contestă, spunând că poliția, parchetul, instanța i-au fraudat. Am două cazuri la Radovanu, în sensul acesta, alte dosare care sunt în lucru acum. Am discutat cu avocații, ne-am pus de acord să îi ajut (n.r. pe cetățeni) din perspectivă juridică, în măsura în care îmi permite legea, prin consultanță juridică. Au fost discuții despre pensii, aici am o legătură foarte bună cu domna Tatiana Zaharia, directoarea Casei de Pensii Călărași. În mod direct, țin legătura cu dumneaei și rezolvăm, am rezolvat foarte multe probleme. În audiențe, au mai fost alte discuții punctuale, politice”, ne-a declarat Dumitru Coarnă.
„Guvernul a făcut o analiză ipocrită, din punctul meu de vedere: majorări și plafonări la prețul majorat”
Sursa citată a afirmat că oamenii din județul Călărași sunt îngrijorați, din cauza facturilor la energia electrică și gaze. Coarnă spune că plafonarea la gaze este o capcană. “Toată lumea este extrem de îngrijorată cu privire la energia electrică și plafonarea la gaze, pentru că plafonarea este o capcană, în opinia mea. Adică, practic, am majorat prețul și îl plafonăm majorat. Nu e în regulă. Eu cred că trebuie să se revizuiască cu prioritate această abordare, pentru că prețurile sunt extrem de mari, exagerat de mari. Practic, Guvernul a făcut o analiză ipocrită, din punctul meu de vedere: majorări și plafonări la prețul majorat. Mai ales că, vedem facturile cât de mari vin acum. Și nu este în regulă. Trebuia să vină pe un preț de referință fix, trebuia o reglementare fixă. În decembrie 2020, prețul la gaze era de 15 euro/ MWh, iar la energie electrică, 25 euro/MWh. Acum, prețurile sunt de 10 ori poate mai mari, în anumite zone, la gaze și la energie”, a subliniat Dumitru Coarnă.
“Liberalizarea a fost o greșeală, dar o greșeală bine gândită și în defavoarea consumatorului”
Parlamentarul social-democrat afirmă că, în prezent, consumatorii sunt jefuiți. Problema de fond, spune el, este la Ministerul Energiei.
“Consumatorii sunt jefuiți, în opinia mea, în condițiile în care România produce cam 80% din tot ce înseamnă piață de curent și gaze, care este cu capital de stat, adică nu prea vorbim de o piață concurențială, care ar fi trebuit liberalizată. Liberalizarea a fost o greșeală, dar o greșeală bine gândită și în defavoarea consumatorului. Oamenii vor fi puși în situații limită, poate unii dintre ei nu vor avea bani să își plătească facturile. (…) Problema de fond este la Ministerul Energiei, la domnul Virgil Popescu, care are continuitate din 2019. M-am uitat pe declarațiile de avere, a avut și niște acțiuni pe la OMV, deci are o legătură directă cu niște firme care, practic, îl susțin în această calitate de ministru. L-au pus acolo tocmai să gestioneze, din perspectivă economică, situația financiară a acelor firme. E vorba de declarația de avere din decembrie 2020. Eu cred că este și o incompatibilitate aici, dar cine să mai cerceteze în țara asta”, a adăugat polticianul.
“E un grup infracțional organizat. Lucrurile sunt fix în zona de mafie” Pentru anul acesta, deputatul PSD are drept obiectiv rezolvarea problemelor semnalate de cetățenii județului Călărași. Scopul principal este închiderea bombei ecologice de pe raza localităților Ulmeni și Oltenița, unde tone de deșeuri menajere sunt aduse și depozitate de la primăriile de sector ale municipiului București.
“Pentru 2022, am foarte multe planuri din perspectiva cetățeanului și a alegătorului, pentru că, până la urmă, eu sunt un reprezentant al oamenilor care m-au votat și trebuie să merg acolo (n.r. în Parlamentul României) cu problemele lor, să încerc să rezolv problemele altora. Am abordarea din perspectivă energetică, să reglementăm piața, la nivel de decembrie 2020, adică de la producător până la consumatorul final, persoane fizice și juridice. O să încerc o reglementare, în sensul acesta, să modificăm Ordonanța de Urgență pe care Guvernul a emis-o și urmează să o văd și publicată în Monitorul Oficial. Asta ar fi prioritatea principală. După care, sunt și lucruri de altă natură, cu privire la județul Călărași, punctuale: proiecte europene, discuții cu comunitățile din județul Călărași, cu primarii PSD. Am foarte multe obiective pentru 2022. Și sper să se îndeplinească măcar jumătate dintre acestea. Și mai am un obiectiv la care țin extrem de mult: închiderea acelei nenorociri de gropi de gunoi de la Ulmeni-Oltenița. E cea mai mare bombă ecologică din Sud-Estul Europei. Tot țin legătura cu Ministerul Economiei, cu secretarul de stat de la Economie, cu Poliția județului Călărași, cu Primăria Municipiului Oltenița. Nimeni nu vrea să facă absolut nimic. Le dau eu imagini cu gunoaie venite acum, cu cantități cărate noaptea și e clar că aici vorbim de o conjuctură infracțională. Debandada depozitării gunoiului continuă. Acum e iarnă, în primăvară și în vară o să vedeți ce se întâmplă acolo. Am ținut legătura cu toți factorii de decizie de la Ministerul Mediului, Primăria Oltenița, poliție, Garda de Mediu Călărași, dar nimeni nu face nimic. Se pare că e un grup infracțional organizat la nivelul acela. Lucrurile sunt fix în zona de mafie. (…) Pentru 2022, îmi doresc să închid acea bombă ecologică de la Oltenița-Ulmeni. Sunt sute de mii de tone de gunoi îngropate în pământ, este afectată pânza freatică. Toată lumea stă într-o letargie și nu înțelege pericolul pe care îl reprezintă această bombă ecologică”, a conchis deputatul social-democrat, Dumitru Coarnă.
27 ianuarie 2022
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Remedii naturiste eficiente pentru curățarea arterelor de colesterol
Ciocârlia roșie – Maestra pădurilor de conifere
Recomandare de carte – „Tasmania” de Paolo Giordano
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
