La zi
Drone “vânătoare de poluatori”: Cum va revoluționa Diana Buzoianu lupta împotriva mafiei deșeurilor

La zi
Iarna 2025/2026: Europa se pregătește pentru un sezon rece și ninsori abundente

O iarnă cu accente clasice în Europa
Prognozele meteorologice bazate pe comparații cu ani similari din trecut indică o posibilă revenire a iernilor tradiționale, cu temperaturi sub medie și episoade mai dese de zăpadă, conform Severe Weather Europe. Factori precum La Niña, o fază negativă a Oscilației Cvasi-Bienale (QBO), un vortex polar slăbit și extinderea timpurie a zăpezii în Siberia sugerează un sezon rece, diferit de iernile blânde din ultimii ani.
Deși previziunile sezoniere nu pot detalia intensitatea sau durata episoadelor reci, scenariul general indică o iarnă variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și valuri de aer polar, oferind pasionaților de zăpadă motive de optimism.
De ce am putea avea o iarnă mai rece?
O combinație rară de factori oceanici și atmosferici conturează o iarnă 2025/2026 cu un caracter mai rece. Aceștia includ:
-
La Niña: Faza rece a fenomenului ENSO, caracterizată prin scăderea temperaturii apelor din Pacificul ecuatorial, influențează circulația atmosferică globală. Conform NOAA, o La Niña slabă s-a format deja și va persista în iarnă, favorizând curenți de aer rece către latitudinile medii din Europa și America de Nord.
-
Oscilația Cvasi-Bienală (QBO): În prezent în fază estică (negativă), QBO contribuie la destabilizarea vortexului polar, permițând „scurgeri” de aer arctic spre sud. Aceasta crește șansele unor episoade de frig intens.
-
Vortexul polar slab: Vortexul polar, o masă de aer rece ce înconjoară Polul Nord, prezintă semne de instabilitate. În iernile trecute, precum 1983/1984 sau 2009/2010, un vortex polar slăbit a adus valuri de frig în Europa și America de Nord.
-
Zăpada siberiană: Extinderea stratului de zăpadă în Siberia în luna octombrie poate amplifica presiunea atmosferică, perturbând vortexul polar și facilitând pătrunderea aerului rece în Europa.
Cum va arăta iarna în Europa?
Iarna 2025/2026 se anunță variabilă, cu episoade reci mai frecvente, în special în nordul, centrul și estul continentului.
Nordul și centrul Europei
Țări precum Norvegia, Suedia, Germania, Polonia și Marea Britanie ar putea înregistra temperaturi apropiate sau sub media multianuală, cu ninsori abundente, mai ales în zonele montane (Alpi, Carpați, Tatra). A doua jumătate a iernii ar putea aduce straturi consistente de zăpadă.
Sudul Europei
În Italia, Spania, Grecia și Balcani, iarna va alterna între perioade blânde, umede, influențate de curenți mediteraneeni, și episoade reci, cu posibile inversiuni termice și nopți geroase în zonele joase.
Semnalul general
Modelele climatice indică un anticiclon nordic peste Scandinavia și Groenlanda, care ar putea devia curenții atlantici, aducând aer rece din est sau nord-est. Dacă vortexul polar se destabilizează în ianuarie sau februarie, Europa ar putea experimenta episoade de frig extrem, similare iernilor din 2010 sau 2018.
Impactul vremii severe: măsuri în școli
În contextul vremii extreme, autoritățile din România iau în considerare măsuri pentru a gestiona situațiile dificile. Prefectul Capitalei analizează implementarea unui sistem hibrid pentru școli în zilele cu cod roșu de ploi, în timp ce în județul Giurgiu școlile se vor închide în astfel de condiții.
Iarna 2025/2026 promite să fie una dinamică, cu un potențial crescut de episoade reci și ninsori, mai ales în nordul și centrul Europei. Combinația dintre La Niña, QBO negativ, un vortex polar instabil și zăpada siberiană timpurie creează premisele pentru un sezon care ar putea reaminti de iernile clasice. Rămâne de văzut cât de intense vor fi aceste fenomene, dar semnalele actuale sugerează un sezon mai activ decât în anii precedenți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Ana Birchall – Controverse și clarificări în viața publică – suspectată că a colaborat cu CIA

În toamna anului 2008, în plină campanie electorală pentru Parlamentul României, Ana Birchall, pe atunci șefa Departamentului pentru Educație al PSD și o tânără speranță a partidului, se trezește brusc în centrul unui uragan mediatic. Un videoclip obscen de doar 34 de secunde, postat pe internet de jurnalistul Iosif Buble de la Antena 1, o arăta pe o femeie asemănătoare ei în ipostaze intime cu un bărbat necunoscut. Imaginile, difuzate cu mare tam-tam pe bloguri și în presă, au declanșat un val de speculații și atacuri murdare, insinuând legături chiar și cu figuri proeminente ale politicii, precum Mircea Geoană. Birchall, mamă și soție, a retras imediat candidatura în circumscripția Vaslui pentru a proteja partidul de aceste “mizerii”, după cum le-a numit ea. A negat vehement orice implicare, invocând o expertiză criminalistică realizată de un specialist cu peste 33 de ani de experiență, care a demonstrat clar că femeia din film nu era ea – diferențe fizice evidente, de la cicatrici la trăsături faciale. Procesul intentat lui Buble a fost câștigat în 2012: jurnalistul a retras materialul, a plătit despăgubiri și a fost obligat să recunoască defăimarea. Mai multe publicații de scandal au cerut scuze public, dar tăcerea lui Geoană – care știa adevărul – a rămas o rană deschisă, Birchall cerându-i ani mai târziu scuze publice pentru umilirea suferită de ea și de familie.
Fast-forward la 2024-2025, iar istoria se repetă, dar la un nivel geopolitic exploziv. Ana Birchall, acum fost ministru al Justiției, vicepremier și consilier prezidențial sub Ilie Bolojan (numită în aprilie 2025 pentru relații externe și parteneriate strategice), devine ținta unor acuzații care o plasează direct în umbra CIA. Pe 11 septembrie 2025, Roniel Aledo, un fost contractor CIA și consultant al administrației Obama, depune un document la Departamentul de Justiție al SUA. În el, Aledo susține că Birchall l-a contactat în martie 2025, oferindu-se să devină “sursă/agent CIA” în schimbul unei poziții ministeriale în România. Detaliile sunt suculente: întâlniri cu reprezentanți CIA, apeluri la ofițeri DIA, promovări ca “potențială sursă a Guvernului SUA”. Niciun acord formal, nicio plată, dar suficient cât să declanșeze un cutremur în presa românească. Titluri ca “Birchall voia să spioneze pentru americani” inundă site-urile, iar PSD-ul, prin interimarul Sorin Grindeanu, comentează sec că “nu e prima, nu e ultima care arată disponibilitate pentru astfel de… lucruri”.
Reacția Birchall? Un contraatac ferm și legal. Pe Facebook, ea califică totul drept “o minciună construită pe un formular depus de o persoană privată”, subliniind că nu a cerut, negociat sau autorizat nicio recrutare. “Chiar documentul contrazice povestea: nu există acord, nicio plată, niciun beneficiu”, scrie ea, sesizând autoritățile americane pentru “rectificare” și demarând procese în România împotriva difuzatorilor de “calomnii”. Reafirmă loialitatea față de parteneriatul strategic România-SUA, acuzând atacurile de a fi motivate politic – mai ales că e candidată independentă la prezidențiale. Printre replici, iese la iveală și episodul cu Geoană: un alt clip din 2008, unde el primește bani (zvonuri de 5.000 de euro “șpagă” pentru campanie), pe care Geoană îl atribuie acum ei, deși donația oficială a fost de 90.000 de lei (circa 24.000 euro), înregistrată legal. Birchall ripostează: “Minte cum respiră”, cerând scuze pentru anii de tăcere care au lăsat-o “umilită ca femeie în viața publică”.
Aceste scandaluri, țesute din video-uri false, documente dubioase și ambiții politice, ilustrează vulnerabilitatea femeilor în politica românească: de la atacuri la adresa intimității la etichetări de trădare. Birchall, absolventă Yale cu doctorat în drept comparat, a urcat treptele puterii – de la reprezentant pentru parteneriatul cu SUA în guvernele Ponta și Grindeanu, la interimar la Justiție post-proteste anti-corupție, apoi vicepremier în 2019. Expulzată din PSD în noiembrie 2019, ea a ales calea independentă, dar umbrele trecutului o urmăresc. Oare sunt doar “mizerii” electorale, sau ascund ceva mai adânc? Timpul și tribunalele vor decide, dar un lucru e clar: Ana Birchall nu tace.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Sturzul cântător – Simfonia naturii care vestește primăvara

Sturzul cântător
În inima pădurilor din Europa, acolo unde lumina soarelui se strecoară timid printre frunze, răsună un tril vesel și cristalin. Este cântecul sturzului cântător (Turdus philomelos), o pasăre mică, dar plină de viață, care încântă cu melodia sa complexă și armonioasă. Cu penajul său modest, de un căprui cald pe spate și cu pete cafenii pe pieptul albicios, sturzul cântător nu impresionează la prima vedere, dar glasul său este o adevărată simfonie a naturii.
Un artist al dimineților
Sturzul cântător este renumit pentru cântecul său bogat, care variază de la note fluierate, dulci, la triluri rapide și repetitive. Masculii sunt cei care cântă cel mai des, mai ales în timpul sezonului de împerechere, primăvara, pentru a atrage femelele și a-și marca teritoriul. Fiecare sturz are un repertoriu unic, combinând fraze melodioase cu imitații ale altor păsări sau chiar sunete din mediu. De la răsărit până la apus, dar mai ales în zorii zilei, pădurile prind viață datorită acestui mic virtuoz.
Habitat și răspândire
Sturzii cântători preferă pădurile de foioase, marginile acestora sau grădinile cu copaci înalți, unde pot găsi hrană și adăpost. Îi întâlnim în toată Europa, din Scandinavia până în sudul Spaniei, dar și în părți din Asia și nordul Africii. În România, sturzul cântător este o prezență obișnuită, mai ales în zonele împădurite din Carpați sau în parcurile mai sălbatice din orașe. Iarna, multe populații migrează spre sud, în zone mai calde, deși unii indivizi rămân în regiunile temperate dacă hrana este abundentă.
Hrana și comportamentul
Dieta sturzului cântător este variată: primăvara și vara se hrănește cu insecte, larve și păianjeni, iar toamna și iarna preferă fructele de pădure, merele căzute sau alte fructe moi. Este o pasăre agilă, care poate fi văzută săltând pe sol în căutarea hranei, cu capul ușor aplecat și urechea atentă la orice mișcare.
Sturzii sunt păsări solitare sau trăiesc în perechi în timpul sezonului de reproducere, dar iarna se pot aduna în grupuri mici pentru a căuta hrană. Cuiburile lor, bine ascunse în tufișuri sau ramuri joase, sunt adevărate opere de artă, construite din iarbă, crenguțe și noroi, cu un interior moale căptușit cu fibre fine.
Simbolism și importanță
În multe culturi europene, sturzul cântător este asociat cu speranța și renașterea, datorită cântecului său care vestește primăvara. În literatură, de la poezii clasice la basme, sturzul apare ca un mesager al naturii, un simbol al armoniei și al frumuseții simple. În plus, sturzii joacă un rol ecologic important, contribuind la dispersarea semințelor și la controlul populațiilor de insecte.
Amenințări și conservare
Deși sturzul cântător nu este o specie pe cale de dispariție, pierderea habitatului din cauza defrișărilor și schimbările climatice pot afecta populațiile locale. În zonele rurale, utilizarea pesticidelor reduce sursele de hrană, iar urbanizarea limitează spațiile în care sturzii pot cuibări. Protejarea pădurilor și crearea de grădini prietenoase cu păsările sunt măsuri care ajută la conservarea acestei specii.
Cum să atragi un sturz cântător în grădina ta
Dacă vrei să te bucuri de cântecul unui sturz cântător, plantează arbuști cu fructe, precum socul sau măceșul, și evită folosirea pesticidelor. O grădină cu colțuri sălbatice, cu tufișuri dese și copaci, este un refugiu ideal pentru acești cântăreți. Oferă-le și o sursă de apă, cum ar fi un vas mic, și vei avea șansa să-i observi de aproape.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.