Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

La zi

Drept la replică. Reacția Primăriei Budești după acuzațiile aduse din partea cetățeanului care susține că a fost jignit de reprezentanții primăriei

Published

on

În vederea unei corecte informări a opiniei publice, dar și în virtutea dreptului la replică, legat de articolul apărut în spațiul public în data de 26.03.2024, având ca titlu ” Primarul Ilie Mihai din Budești, acuzat că a jignit un localnic din satul Gruiu. Momentul surprins de o filmare ”Băgați-aș……”, ținem să precizăm următoarele:

Miercuri, 27.03.2024, Primăria Budești, jud. Călărași a luat act de aspectele total nerealiste, scoase din context, cu privire la așa-zisul incident din localitatea Gruiu, jud. Călărași, publicate pe pagina de web ”calarasipress.ro.”

Înainte de toate, calificarea unei discuții în spațiul public, purtate pe fondul edificării unor construcții ca fiind abuz verbal și fizic, este de natură să aducă atingeri grave reputației conducerii Primăriei Budești. Amintim că articolul 257 din Codul civil protejează și reputația persoanei juridice în mod similar cu cea a persoanei fizice.

Elemente de genul veridicitate, acuratețe, obiectivitate, imparțialitate, corectitudine și responsabilitate publică ar trebui să guverneze și modul de lucru al spațiului public virtual în cauză, evitând astfel lezarea gravă a imaginii Primăriei Budești, precum și a reprezentanților acestora, Primarul și viceprimarul orașului Budești.

Advertisement

În al doilea rând, este regretabil faptul că articolul conține o serie de erori care puteau fi evitate în condițiile în care s-ar fi dat eficiență principiului audiatur et altera pars, (a se asculta și cealaltă parte) valabil și în activitatea jurnalistică.

Este evident că prezentarea articolului mai sus enunțat evidențiază o lipsă flagrantă de informare obiectivă, conturând astfel o situație de fapt ieșită din context.

Articolul pleacă de la o ipoteză gresită (limbaj trivial al Primarului orașului Budești, abuzuri verbale, etc), care distorsionează adevărul privind realitatea de fapt.

Astfel, facem precizarea că, reprezentanții Primăriei Budești, aflați în împreună cu Serviciul Control Disciplina în Construcții din cadrul aceleiași instituții se aflau în timpul serviciului, respectiv îndeplineau activitate de prevenție și combatere aflate sub incidența Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

Dat fiind că, în timpul deplasării de lucru, se observase edificarea unui gard, aparent înafara legii, reprezentanții Primăriei Budești au solicitat informații referitoare la respectiva construcție, moment în care o persoană aflată în acel loc a început să aducă injurii Primarului orașului Budești. Un cetățean, aflat în apropiere, străin de conflict, a început să înjure persoana care filma și care folosea un limbaj trivial la adresa reprezentanților Primăriei Budești. Așadar, în fundalul filmării postate pe site-ul calarasipress.ro, se poate evidenția cu ușurință că, nu Primarul orașului Budești este cel care folosește cuvinte jignitoare, ci altă persoană aflată în apropiere și care a apreciat că acesta ar fi modul de combatere potrivit pentru incidentul în cauză.

Advertisement

Facem precizarea că Primăria orașului Budești dezavuează un astfel de comportament și îndeamnă pe toți cei care folosesc un astfel de limbaj, la calm și maturitate.

De asemenea, Primăria orașului Budești se delimitează categoric de acest tip de comportament, Primarul orașului Budești condamnând ferm orice act de violenţă verbală, indiferent de persoană. Orice gest reprobabil în societate trebuie sancționat potrivit legislației în materie.

În egală măsură, conducerea Primăriei Budești nu acceptă fie asociată cu violenţa de orice tip, cu atât mai puţin cu cea îndreptată împotriva concetățenilor orașului Budești, în condițiile în care Primarul orașului Budești este cunoscut ca fiind o persoană apropiată acestora.

În concluzie, având în vedere aceste erori de înțelegere a conflictului generat subiectiv, (probabil din considerente politice) de persoane rău voitoare, Primăria Budești vă solicită retragerea din mediul online a articolului tendențios, de natură a creea grave prejudicii acestei instituții și, nu în ultimul rând, cetățenilor orașului Budești.

De asemenea, invităm reprezentanții redacției calarasipress.ro la un dialog deschis pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de acest neplăcut incident scos eminamente din context, care a  dus la creearea unei imagini negative a instituției, în mod nejustificat.

Advertisement

Cu stimă,                                                                                                       27.03.2024

Primăria orașului Budești

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 m

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, cu impact direct asupra traficului rutier.

Avertizarea este valabilă miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 07:30 – 09:00, și vizează următoarele localități: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Jegălia, Cuza Vodă, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă și Dichiseni.

Autoritățile recomandă șoferilor reducerea vitezei, folosirea luminilor de ceață, păstrarea distanței de siguranță și evitarea manevrelor riscante. Pietonii sunt sfătuiți să traverseze cu atenție sporită, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi

Published

on

Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.

Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.

Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.

În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.

Advertisement

Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.

Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.

Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.

Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”

Published

on

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.

„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.

El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.

Sprijin masiv din Europa

Advertisement

Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.

Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.

Concluzie europeană categorică:

„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”

Advertisement

Context istoric pe scurt

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.

Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading