La zi
Drept la replică. Reacția Primăriei Budești după acuzațiile aduse din partea cetățeanului care susține că a fost jignit de reprezentanții primăriei
În vederea unei corecte informări a opiniei publice, dar și în virtutea dreptului la replică, legat de articolul apărut în spațiul public în data de 26.03.2024, având ca titlu ” Primarul Ilie Mihai din Budești, acuzat că a jignit un localnic din satul Gruiu. Momentul surprins de o filmare ”Băgați-aș……”, ținem să precizăm următoarele:
Miercuri, 27.03.2024, Primăria Budești, jud. Călărași a luat act de aspectele total nerealiste, scoase din context, cu privire la așa-zisul incident din localitatea Gruiu, jud. Călărași, publicate pe pagina de web ”calarasipress.ro.”
Înainte de toate, calificarea unei discuții în spațiul public, purtate pe fondul edificării unor construcții ca fiind abuz verbal și fizic, este de natură să aducă atingeri grave reputației conducerii Primăriei Budești. Amintim că articolul 257 din Codul civil protejează și reputația persoanei juridice în mod similar cu cea a persoanei fizice.
Elemente de genul veridicitate, acuratețe, obiectivitate, imparțialitate, corectitudine și responsabilitate publică ar trebui să guverneze și modul de lucru al spațiului public virtual în cauză, evitând astfel lezarea gravă a imaginii Primăriei Budești, precum și a reprezentanților acestora, Primarul și viceprimarul orașului Budești.
În al doilea rând, este regretabil faptul că articolul conține o serie de erori care puteau fi evitate în condițiile în care s-ar fi dat eficiență principiului audiatur et altera pars, (a se asculta și cealaltă parte) valabil și în activitatea jurnalistică.
Este evident că prezentarea articolului mai sus enunțat evidențiază o lipsă flagrantă de informare obiectivă, conturând astfel o situație de fapt ieșită din context.
Articolul pleacă de la o ipoteză gresită (limbaj trivial al Primarului orașului Budești, abuzuri verbale, etc), care distorsionează adevărul privind realitatea de fapt.
Astfel, facem precizarea că, reprezentanții Primăriei Budești, aflați în împreună cu Serviciul Control Disciplina în Construcții din cadrul aceleiași instituții se aflau în timpul serviciului, respectiv îndeplineau activitate de prevenție și combatere aflate sub incidența Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.
Dat fiind că, în timpul deplasării de lucru, se observase edificarea unui gard, aparent înafara legii, reprezentanții Primăriei Budești au solicitat informații referitoare la respectiva construcție, moment în care o persoană aflată în acel loc a început să aducă injurii Primarului orașului Budești. Un cetățean, aflat în apropiere, străin de conflict, a început să înjure persoana care filma și care folosea un limbaj trivial la adresa reprezentanților Primăriei Budești. Așadar, în fundalul filmării postate pe site-ul calarasipress.ro, se poate evidenția cu ușurință că, nu Primarul orașului Budești este cel care folosește cuvinte jignitoare, ci altă persoană aflată în apropiere și care a apreciat că acesta ar fi modul de combatere potrivit pentru incidentul în cauză.
Facem precizarea că Primăria orașului Budești dezavuează un astfel de comportament și îndeamnă pe toți cei care folosesc un astfel de limbaj, la calm și maturitate.
De asemenea, Primăria orașului Budești se delimitează categoric de acest tip de comportament, Primarul orașului Budești condamnând ferm orice act de violenţă verbală, indiferent de persoană. Orice gest reprobabil în societate trebuie sancționat potrivit legislației în materie.
În egală măsură, conducerea Primăriei Budești nu acceptă fie asociată cu violenţa de orice tip, cu atât mai puţin cu cea îndreptată împotriva concetățenilor orașului Budești, în condițiile în care Primarul orașului Budești este cunoscut ca fiind o persoană apropiată acestora.
În concluzie, având în vedere aceste erori de înțelegere a conflictului generat subiectiv, (probabil din considerente politice) de persoane rău voitoare, Primăria Budești vă solicită retragerea din mediul online a articolului tendențios, de natură a creea grave prejudicii acestei instituții și, nu în ultimul rând, cetățenilor orașului Budești.
De asemenea, invităm reprezentanții redacției calarasipress.ro la un dialog deschis pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de acest neplăcut incident scos eminamente din context, care a dus la creearea unei imagini negative a instituției, în mod nejustificat.
Cu stimă, 27.03.2024
Primăria orașului Budești
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alocațiile pentru copii rămân un sprijin esențial pentru milioane de familii din România, iar începutul anului 2026 vine cu informații clare privind calendarul de plată. Autoritățile au stabilit data virării sumelor în funcție de zilele lucrătoare și de sărbătorile legale, astfel încât beneficiarii să știe exact la ce să se aștepte.
În luna ianuarie 2026, alocațiile vor fi virate pe card joi, 8 ianuarie. De regulă, banii intră în conturile bancare în jurul orei 14:00, însă momentul exact poate varia de la o bancă la alta, în funcție de procesarea internă a plăților. Experiența ultimilor ani arată că, pentru majoritatea beneficiarilor care au ales plata pe card, sumele ajung în aceeași zi.
Cuantumul alocațiilor rămâne neschimbat. Copiii cu vârsta de până la doi ani, precum și copiii cu dizabilități cu vârste între 3 și 18 ani, primesc 719 lei lunar. Pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale, alocația este de 292 de lei pe lună.
În cazul plății prin mandat poștal, alocațiile nu ajung în aceeași zi cu virarea pe card. Distribuția prin Poșta Română începe după data de 8 ianuarie 2026 și se face treptat, în următoarele zile lucrătoare, în funcție de localitate și de programul oficiilor poștale. Nu există o dată fixă de livrare, regula generală fiind că banii sunt distribuiți după ce sumele au fost virate în sistemul bancar.
Chiar dacă pot apărea mici întârzieri, autoritățile dau asigurări că toți beneficiarii își vor primi alocațiile integral.
În ceea ce privește anul 2026, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că, până în prezent, nu există o decizie oficială privind înghețarea alocațiilor. Acesta a subliniat că susține indexarea alocațiilor cu rata inflației, în contextul creșterii costului vieții și al nivelului ridicat al sărăciei în rândul copiilor din România. Ministrul a precizat că nu are cunoștință despre existența unor hotărâri sau discuții formale în coaliția de guvernare care să vizeze blocarea acestor drepturi începând cu 1 ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.
Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.
„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.
Ce spune legea
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.
Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”
Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”
Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.
Contextul reformei și miza legii
Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:
- Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
- Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
- Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).
Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.
ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.
Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe ce dată intră alocațiile pe card în luna ianuarie 2026
Călărași: Cum va fi vremea în noaptea de Revelion. Prognoză bună pentru petrecerile în aer liber
REVELION ÎN AER LIBER LA CĂLĂRAȘI. MUZICĂ LIVE, DJ, LASERE ȘI DISTRACȚIE PÂNĂ DUPĂ MIEZUL NOPȚII
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
