Știri
DPC Călărași a asfaltat peste 250 de km de drumuri de pământ. Alte lucrări sunt în desfășurare
În ultimii 7 ani, peste 250 de km de drumuri de pământ din județul Călărași au fost asfaltați, conform informațiilor furnizate de Societatea Drumuri și Poduri S.A. Călărași și Consiliul Județean Călărași. În anul 2016, mai mult de jumătate din cele 26 de drumuri județene din zonă erau drumuri de pământ sau piatră, cu o lungime totală de aproximativ 700 km.
Prin intermediul proiectelor de investiții ale Consiliului Județean și a lucrărilor de reparații și întreținere efectuate de Societatea Drumuri și Poduri S.A. Călărași, majoritatea drumurilor județene au fost aduse la starea de asfalt și sunt acum într-o stare bună.
Cu privire la investițiile Consiliului Județean Călărași în reabilitarea și modernizarea drumurilor județene amintim aici:
- Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 402: Curcani – Luica – Nana – Solacu – Fundulea – (DN3) – Tămădău – Dărvari – Gostilele – Măriuța – limită jud. Ialomița în lungime de 50 km;
- Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 302: Belciugatele – (DN 3) – Măriuța – limită jud. Ialomița în lungime de 13 km;
- Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 411: Chirnogi – (DN 41) – Valea Popii – Radovanu – Crivăț – limită jud. Giurgiu în lungime de 18 km;
- Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 211D: Dichiseni – DN 21 în lungime de 25 km.
În anul 2023 lucrările de reparare, de către Societatea Drumuri și Poduri, a drumurilor județene de pământ și transformarea acestora în drumuri cu îmbrăcăminte bituminoasă a continuat, în trimestrul I realizându-se Drumul Județean 100 pe tronsonul Fundeni – Frumușani cu o lungime de 1,3 km. De asemenea a fost efectuate lucrări de reparații a drumurilor cu îmbrăcăminte bituminoasă degradată prin așternere de covor asfaltic nou pe o suprafață totală de 4,4 km (DJ 307A V. Țepeș 1,4km; DJ 304 Făurei – Zimbru 2 km; DJ 306 Cuza Vodă – Floroaica 1 km).
În cursul anului 2023 (trimestrul II – IV) vor fi efectuate, prin intermediul Societății de Drumuri și Poduri, în principal lucrări de așternere covor asfaltic și lucrării de reparație și întreținere curentă.
Programul de investiții ce va fi efectuat de către Consiliul Județean Călărași, în privința drumurilor județene ce vor intra în reabilitare și modernizarea sunt următoarele:
- DJ 311 Arțari – N. Bălcescu
- DJ 211 D Cuza – Vodă – Ștefan – Vodă – DN21
Pentru acestea există finanțare aprobată prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny
- DJ201 B Ulmeni – Valea Argovei – Lehliu Gară- limita județului Ialomița
- DJ 309 Dănești – Făurei
- DJ 307 A Independența – Vlad Țepeș – Vâlcelele
- DJ 306 Cuza Vodă – Dragoș Vodă – limita județ Ialomița
- DJ 303 Mănăstirea – Valea Argovei – Sărulești – Tămădău
Pentru aceste drumuri județene la acest moment sunt depuse cereri de finanțare.
Întreținerea drumurilor județene pe timp de iarnă a fost o prioritate pentru Consiliul Județean Călărași și Societatea Drumuri și Poduri SA.
Dacă în anul 2016 Societatea Drumuri și Poduri deținea doar un număr de 19 utilaje (5 auto freze, 8 autocamioane dotate cu lamă și sărăriță și 6 utilaje dotate cu lamă sau cupă), restul de utilaje necesare deszăpezirii fiind contractate de la terți, azi Societatea Drumuri și Poduri deține 31 utilaje, autocamioane și autospeciale pentru deszăpezire (7 auto freze, din care 2 de mare capacitate, 15 utilaje și autocamioane dotate cu lamă și sărăriță, 8 utilaje dotate cu lamă sau cupă, un camion pentru intervenții transport persoane în situații de urgență), numărul de utilaje închiriate de la terți scăzând semnificativ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.
Iată principalele beneficii raportate:
- Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
- Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
- Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
- Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
- Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
- Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
- Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
- Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
- Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
- Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.
Cum prepari acest remediu:
Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Chirurgul” de Leslie Wolfe
Dansatoarea cu guler (Myioborus torquatus)
Nicu Gogoașă – Românul salvat de soartă de pe Titanic
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
