Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Două puncte de prim-ajutor amenajate de Primăria Călărași pe perioada caniculei

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare de cod portocaliu de caniculă, în Călărași, pentru zilele de luni și marți, respectiv 28-29 august 2023. Potrivit meteorologilor, temperaturile se vor situa între 37 și 39 de grade Celsius, disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele de temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
Din acest motiv, punem la dispoziția călărășenilor două puncte de prim ajutor, pe perioada caniculei, amplasate în incinta Pieței Big și în Piața Centrală (lângă Colegiul Economic), acestea fiind deschise între orele 11:00 și 18:00.
De asemenea, se pun la dispoziția cetățenilor și spațiile climatizate ale sediilor Primăriei Municipiului Călărași, situate pe strada București, nr. 140 A și strada Progresul, nr. 23, unde se poate servi și un pahar cu apă rece.
Punctele de prim ajutor sunt deservite de asistenți medicali comunitari și sunt dotate cu aparate de aer condiționat, dozatoare de apă plată cu pahare de unică folosință, mese, scaune și paturi.

Recomandări generale pentru populaţie:

•evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare, între orele 11:00-18:00;
•dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul, astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală;
•ventilatoarele nu trebuie folosite, dacă temperatura aerului depăşeşte 32 de grade Celsius;
•dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă sau la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore, zilnic, în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (spaţii publice, magazine);
•purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;
•pe parcursul zilei, faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă;
•beţi, zilnic, între 1,5 și 2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia), la fiecare 15-20 de minute;
•nu consumaţi alcool ,deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
•evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase), deoarece acestea sunt diuretice;
•consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii), deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă;
•o doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă;
•evitaţi activităţile în exterior, care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, etc);
•aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi), oferindu-le, în mod regulat, lichide, chiar dacă nu vi le solicită;
•păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.

Cum puteți să limitați creşterea temperaturii în locuinţe:

Advertisement

•închideţi ferestrele expuse la soare, trageţi jaluzelele şi/sau draperiile;
•țineţi ferestrele închise, pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă;
•deschideţi ferestrele, seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă;
•stingeţi sau scădeţi intensitatea luminii artificiale;
•închideţi orice aparat electrocasnic de care nu aveţi nevoie.

Recomandări pentru prevenirea apariţiei de îmbolnăviri, în rândul copiilor:

•realizarea unui ambient cât mai normal, ferit de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer;
•sistemul de alimentaţie, avut până în acel moment, nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi, în această perioadă;
•se va realiza hidratarea corespunzătoare, iar pentru sugari mama va alăpta ori de câte ori bebelușul solicită;
•copilul va fi îmbrăcat lejer, cu hăinuţe din materiale din fibre naturale și comode;
•nu va fi scos din casă decât în afara perioadelor caniculare din zi şi, obligatoriu, cu căciuliţa pe cap;
•copiii vor primi apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit, fructe proaspete si foarte bine spălate;
•mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe, făcute în casă, fără adaos de conservanţi. Se va evita, în acelaşi timp, consumul de cafea sau alcool;
•la cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau mamei, aceştia se vor prezenta la medicul de familie, care va decide conduita terapeutică;
•atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de igienă, atât pentru copil, cât și pentru mamă. Copilul va fi ţinut cu hăinuţe sau scutece curate şi uscate;
•copiilor preşcolari li se vor face duşuri cu apă la temperatura camerei.

Recomandări pentru persoanele vârstnice şi cu afecţiuni cronice:

•crearea unui ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului;
•hidratarea corespunzătoare cu apă plată sau apă cu proprietăți organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe, făcute în casă, fără adaos de conservanţi;
•alimentaţia va fi, predominat, din legume şi fructe proaspete;
•se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalații frigorifice funcționale de păstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uşor perisabile;
•este interzis consumul de alcool şi cafea, în timpul caniculei;
•se va evita circulaţia în perioadele de vârf ale caniculei sau dacă este absolut necesar se va folosi îmbrăcăminte uşoară, din fibre naturale, precum şi pălării de protecţie pe cap;
•persoanele care suferă de anumite afecţiuni îşi vor continua tratamentul, conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca, în aceste perioade, persoanele cu afecţiuni cronice, cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulație, mentale sau cu hipertensiune, să consulte medicul curant, în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente;
•menţinerea cu rigurozitate a igienei personale, efectuarea a câte 3-4 duşuri pe zi.

Advertisement

Recomandări pentru persoanele care, prin natura activităților lor, depun un efort fizic deosebit:

•aceștia trebuie să încerce să evite excesul de efort, în vârfurile de caniculă. Dacă valorile de căldură sunt foarte mari, se va proceda la stoparea activității;
•se va asigura hidratarea corespunzătoare, cu apă minerală, apă plată sau apă cu proprietăți organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe, făcute în casă, fără adaos de conservanți;
•este total contraindicat consumul de cafea și alcool, în această perioadă;
•utilizarea unui echipament corespunzător, din fibre naturale și a unui echipament pentru protejarea capului de efectele căldurii excesive.

Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Călărași

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

Știri

18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul

Published

on

Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.

Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.

În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).

Situația a fost extrem de grea:

Advertisement
  • Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
  • Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
  • Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.

După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).

Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”

Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading