Știri
Donalam Călărași a finalizat o investiție de 4 milioane euro într-un echipament special de tratare a barelor de oțel
București, 18.05.2020: Combinatul siderurgic Donalam din Călărași, unul dintre principalii jucători din industria barelor de oţel laminate la cald din Europa, parte a grupului Italian Beltrame, a realizat o investiție de aproape 4 milioane de euro într-un echipament special de tratare a barelor de oțel. Această investiție va permite companiei să ofere produse din oțel cu o valoare adaugată mai mare (prin tratare și finisare) și să se orienteze spre nevoile clientului final prin posibilitatea customizării comenzilor. Noul echipament a fost finanțat din fluxul de numerar al companiei.
„Industria în care activăm este una foarte competitivă, prin urmare, nu poți să evoluezi fără să investești în echipamente de lucru performante, pentru creșterea standardelor tehnice și de producție. Acest lucru conduce la îmbunătățirea procesului de fabricație din punct de vedere al calității și la obținerea încrederii clienților. Bazându-ne pe optimizarea investițiilor în finisarea și tratarea termică a oțelurilor, obiectivul nostru este să dezvoltăm produse cu valoare adăugată și personalizate, pentru a satisface cererea din ce în ce mai mare de calitate, flexibilitate și durabilitate. Am prevăzut și alte investiții ambițioase pentru anii următori, care ne vor ajuta să ne dezvoltăm în continuare și să ne menținem la un nivel relevant pe piață”, a declarat Carlo Beltrame, CEO Donalam Călărași.
Noua strategie de business, rezultat al unui joint-venture cu grupul german GMH, este de a importa materia primă din Germania și de a realiza apoi laminarea și finisarea în Călărași, România. Aceasta va permite dezvoltarea unor produse de calitate superioară chiar și pentru sectoarele de activitate cu cele mai ridicate standarde. Pe termen mediu, cele două companii au ca obiectiv certificarea pe standardul IATF16949 din industria automotive şi, în consecință, dezvoltarea pe această piață.
Donalam a atins o cifră de afaceri de 78 milioane euro și un nivel de vânzări de 106,000 tone în 2019. Având în vedere ciclicitatea pieței metalurgice la nivel internațional, precum și faptul că cea mai mare parte a produselor este direcționată către export, obiectivul pentru 2020 este menținerea cotei de piață în Europa prin identificarea de noi nișe de business. Societatea are în momentul de față aproximativ 270 de salariați.
Compania este dedicată unei dezvoltări durabile, obiectiv pentru care și-a bugetat în 2020 un amplu plan de investiții care să asigure reducerea emisiilor și producția cu o amprentă de carbon minimă.
Donalam produce și comercializează profile rotunde de oțel laminate la cald, cu diametre cuprinse între 80-320 mm, fiind astfel singurul combinat din țară cu acest tip de produse. Accestea sunt utilizate în industrii precum petrol&gaz, maşini şi echipamente agricole, echipamente mecanice mari şi echipamente hidraulice. Prin parteneriate comerciale create cu firme de top din Germania (GMH) și Austria (Voestalpine), produsele Donalam sunt distribuite în cea mai mare parte a Europei.
Despre Donalam:
Donalam, cu sediul în Călărași, este unul dintre principalii jucători din industria barelor din oţel laminate la cald din Europa. Compania a fost înfiinţată în 2006, iar în 2007 a achiziționat un laminor pe platforma fostului combinat siderurgic Siderca, de la Tenaris. Donalam face parte din grupul italian Beltrame, înființat în 1896, unul dintre cei mai mari producători de bare comerciale din oțel şi oţeluri speciale, care deţine fabrici în Italia, Franţa, Elveţia şi România, cu un total de peste 2.000 de angajați. Grupul a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 1,24 miliarde de euro în 2018.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.
Iată principalele beneficii raportate:
- Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
- Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
- Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
- Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
- Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
- Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
- Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
- Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
- Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
- Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.
Cum prepari acest remediu:
Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Chirurgul” de Leslie Wolfe
Dansatoarea cu guler (Myioborus torquatus)
Nicu Gogoașă – Românul salvat de soartă de pe Titanic
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
