La zi
DNA a descoperit un tun de milioane în Giurgiu: Drum asfaltat doar pe hârtie în comuna Bucșani
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au demarat o anchetă de amploare într-un caz de fraudă care implică Primăria Bucșani din județul Giurgiu, acuzată că a decontat milioane de lei pentru un drum asfaltat care, în realitate, nu există. Scandalul a ieșit la iveală în urma unor sesizări din partea cetățenilor, care au semnalat că proiectul de infrastructură, finanțat din fonduri publice, este o pură ficțiune.
Detaliile cazului
Conform informațiilor preliminare, Primăria Bucșani ar fi raportat finalizarea lucrărilor pentru un drum de aproximativ 5 kilometri, care ar fi trebuit să conecteze două localități din comună. Contractul, în valoare de peste 3 milioane de lei, ar fi fost atribuit unei firme apropiate administrației locale. Documentele oficiale prezentate de primărie arătau că drumul a fost asfaltat, completat cu marcaje rutiere și sisteme de drenaj, iar banii au fost decontați integral din bugetul local și fonduri europene.
Cu toate acestea, ancheta DNA a scos la iveală că drumul menționat în acte nu există fizic. În locul unei șosele moderne, anchetatorii au găsit doar un teren viran, fără urme de lucrări de construcție. Localnicii au confirmat că nicio lucrare nu a fost realizată în zonă, iar drumul a rămas la stadiul de proiect doar pe hârtie.
Primarul implicat a decedat
Complicațiile cazului sunt amplificate de faptul că primarul care a aprobat plățile pentru acest proiect a murit între timp, ceea ce îngreunează ancheta. Procurorii investighează acum dacă alte persoane din primărie sau din anturajul fostului primar au fost implicate în schema frauduloasă.
Reacții și consecințe
Cazul a stârnit indignare în comuna Bucșani, cetățenii acuzând primăria de deturnare de fonduri și lipsă de transparență. „Am auzit că s-au cheltuit milioane pentru un drum, dar noi mergem tot pe noroi. Unde sunt banii noștri?”, a declarat un localnic pentru presă.
Procurorii DNA au dispus audierea mai multor persoane, inclusiv funcționari din primărie și reprezentanți ai firmei care a câștigat contractul. De asemenea, au fost ridicate documente și au fost efectuate percheziții la sediul primăriei și la domiciliile suspecților. Ancheta vizează infracțiuni de corupție, abuz în serviciu și fals în acte publice.
Un caz care ridică semne de întrebare
Acest scandal nu este singular, ci se înscrie într-o serie de cazuri investigate de DNA privind gestionarea frauduloasă a fondurilor publice. Experții atrag atenția că lipsa unui control riguros asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici, mai ales în proiecte de infrastructură, facilitează astfel de practici.
Până la finalizarea anchetei, Primăria Bucșani riscă nu doar sancțiuni penale, ci și pierderea încrederii cetățenilor. DNA a promis că va face lumină în acest caz și că vinovații vor fi trași la răspundere, indiferent de poziția lor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Țăranii, obligați să raporteze la ANAF tot ce vând. Opoziția acuză Guvernul că „îngroapă gospodăria de familie”
Zilele Europene ale Patrimoniului, marcate la Călărași prin proiectul „Vizitator în orașul meu”
Deputatul PSD Ion Samoilă, inițiative pentru corectarea inechităților fiscale și susținerea categoriilor vulnerabile
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
