Potrivit unui comunicat USR, actualul Cod Civil complică inutil viața după divorț: pentru a-ți păstra numele dobândit în căsătorie, ai nevoie de acordul fostului soț sau trebuie să mergi în instanță cu probe și motive temeinice. Asta înseamnă timp pierdut, bani cheltuiți și stres suplimentar. Mai mult, divorțul rapid la notar sau ofițerul de stare civilă e blocat dacă nu există consens pe nume.
Un proiect de lege co-inițiat de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, împreună cu Alina Gorghiu (PNL), rezolvă problema: elimină complet nevoia de acord sau proces pentru păstrarea numelui – mai ales pentru femei.
Mai puțină birocrație, mai multă libertate
Pentru soții (în special mame), păstrarea numelui înseamnă să nu mai schimbi buletinul, pașaportul, permisul, semnătura electronică sau abonamentele. Cu copii în ecuație, scapi de dovada rudeniei la școală, spital sau vamă – totul devine mai simplu și mai rapid.
„E o schimbare nu doar administrativă, ci și emoțională. Fiecare mamă își va putea dedica timpul familiei, nu hârtiilor și aprobărilor absurde. Le oferim femeilor dreptul să-și păstreze identitatea care le leagă de copii și de viață”, spune deputata Pollyanna Hangan.
Divorț rapid, fără instanță
Odată eliminat acordul obligatoriu, divorțul la notar sau stare civilă devine posibil fără obstacole. Românii nu mai sunt forțați să bată pragul tribunalelor pentru un simplu „da” sau „nu”.
Ajutor uriaș pentru diaspora
Românii care divorțează în străinătate (unde numele se păstrează automat) se lovesc acum de refuzul autorităților române, care cer acordul fostului partener. Rezultat? Întârzieri, costuri și nervi întinși la maximum. Proiectul rezolvă asta definitiv.
„Vrem să scoatem o regulă învechită care chinuie cetățenii, mai ales pe cei din afară. Ore întregi pierdute pentru un drept elementar – să-ți păstrezi numele”, declară deputatul Iulian Lorincz.
Stop șantajului emoțional
USR subliniază: fără acord obligatoriu, fostul soț nu mai poate folosi numele ca armă de presiune, șantaj financiar sau emoțional. O victorie pentru demnitate și echilibru în familii.
Proiectul înseamnă respect, simplitate și modernizare – exact ce merită românii în 2025!
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.