Medicii care răspândesc în spațiul public informații false sau contrare dovezilor științifice ar putea fi sancționați disciplinar, potrivit unei inițiative legislative depuse de parlamentarii USR Remus Negoi și Adrian Wiener. Proiectul are scopul de a proteja sănătatea publică și de a întări răspunderea profesională în rândul cadrelor medicale.

„În ultimii ani, s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor în care unii medici, beneficiind de autoritatea și credibilitatea conferite de statutul lor profesional, au răspândit informații false sau înșelătoare pe rețelele sociale, dar și în întâlniri ori conferințe organizate. Această conduită a avut efecte negative importante asupra sănătății publice, manifestate prin scăderea ratei vaccinării, adoptarea unor tratamente ineficiente sau chiar periculoase, precum și prin diminuarea încrederii cetățenilor în actul medical și în recomandările profesioniștilor din domeniu”, declară senatorul USR Remus Negoi.

Potrivit inițiativei, medicii pot fi sancționați cu interdicția de a exercita profesia între o lună și un an, la prima abatere, respectiv cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere.

„Respectul pentru știință și adevăr salvează vieți. Medicul are o datorie nu doar față de pacientul din fața sa, ci și față de întreaga societate. Când un medic răspândește informații false, consecințele pot fi devastatoare. Acest proiect nu este o pedeapsă, ci un scut pentru sănătatea publică”, a declarat deputatul USR Adrian Wiener, medic și secretar al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților.

Advertisement

Inițiativa modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce un nou alineat:

„Răspândirea, de către un medic, în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică, se va sancționa cu interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an, la prima abatere, conform prevederilor alin. (1) litera e) ale art. 455, și cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere, conform prevederilor alin. (1) litera d) ale art. 455”.

ING Bank România a lansat cea de-a doua ediție națională a programului „Ora de Banometrie”, dedicat educației financiare în rândul elevilor de liceu. În acest an, proiectul ajunge la peste 11.000 de elevi din 56 de licee din 23 de orașe, printre care se află și Călărași, Pitești, Târgoviște, Mangalia, Craiova, Oradea sau Bistrița.

Programul include cursuri interactive de o oră, susținute de voluntari ING cu experiență în domeniul financiar, care îi ajută pe tineri să înțeleagă noțiuni de bază despre economisire, buget personal și investiții. Elevii primesc și o broșură cu materiale educative, menită să consolideze cunoștințele dobândite la clasă.

În paralel, se desfășoară și un concurs de idei de business, destinat elevilor de clasa a zecea, unde cei mai buni pot câștiga premii totale de 12.500 de euro, cu aproape 50% mai mari față de prima ediție.

Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, subliniază importanța proiectului: „Formarea unor obiceiuri sănătoase de gestionare a banilor trebuie să înceapă devreme. Prin educație, le oferim tinerilor încrederea și cunoștințele necesare pentru a lua decizii financiare responsabile.”

Advertisement

Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților FNaP ProEdu, consideră că această ediție confirmă nevoia reală de astfel de inițiative: „Educația financiară a adolescenților este o investiție directă în creșterea nivelului de trai al viitoarelor generații.”

Proiectul este sprijinit și de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), al cărei președinte, Alexandru Petrescu, afirmă că „un cetățean informat financiar este un cetățean mai protejat și mai responsabil”.

„Ora de Banometrie” este una dintre cele mai ample inițiative private de educație financiară din România, având ca scop dezvoltarea unei generații de tineri capabili să își administreze resursele cu echilibru și încredere.

Advertisement

Guvernul României a aprobat un memorandum care permite Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) să preia și să finanțeze proiectele de infrastructură de apă, canalizare și deșeuri rămase fără finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Măsura este aplicată în baza OUG nr. 41/2025.

Potrivit unui comunicat al AFM, valoarea totală a proiectelor preluate depășește 3,7 miliarde de lei. Fondurile provin din bugetul Fondului pentru Mediu și vor fi alocate conform anexelor 2a și 2b din Bugetul de Venituri și Cheltuieli al instituției.

Proiecte prioritare
Printre investițiile care vor primi finanțare se află:

• Extinderea sistemelor de apă și canalizare în localități cu peste 2.000 de locuitori echivalenți, prin 81 de contracte, în valoare de peste 1,5 miliarde lei.

• Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori, inclusiv în zone protejate, cu 25 de contracte de peste 270 milioane lei.

• Conectarea populației vulnerabile la rețelele de apă și canalizare, prin 14 contracte, de peste 106 milioane lei.

• Dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea și reciclarea deșeurilor: centre de aport voluntar, insule ecologice digitalizate, centre urbane și instalații de reciclare, cu o valoare estimată la 2 miliarde lei.

Impact pentru comunități
Finanțarea acestor proiecte este esențială pentru finalizarea lucrărilor începute și pentru evitarea sancțiunilor europene privind calitatea apelor reziduale și reciclarea deșeurilor.

Advertisement

„Administrația Fondului pentru Mediu finanțează proiectele de mediu lăsate în așteptare. AFM este angajată să asigure continuitatea și finalizarea acestor investiții vitale pentru comunități. Deblocarea lor nu este doar o investiție, ci un pas concret în îndeplinirea obligațiilor României privind mediul. Protecția mediului și dezvoltarea durabilă nu pot fi amânate”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.

Prin aplicarea memorandumului, AFM devine principalul finanțator al proiectelor strategice de apă și deșeuri, contribuind la respectarea jaloanelor PNRR și la atingerea standardelor de mediu impuse la nivel european.