La zi
„Deșteaptă-te române!” a răsunat astăzi în Călărași, de Ziua imnului național al României. Omagiul adus de autoritățile publice și instituțiile statului
„Deșteaptă-te române!”, imnul României, a răsunat astăzi pe străzile municipiului Călărași, după ce autoritățile publice călărășene și celelalte instituții ale statului au marcat Ziua imnului național al României. Evenimentul a avut loc pe platoul din fața Consiliului Județean, unde au avut loc mai multe programe și manifestări culturale în spiritul tradițiilor poporului român, precum și ceremonii militare specifice. „Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în 1848, cu ocazia Revoluției Române din același an, iar Ziua imnului național al României a fost instituită prin lege în anul 1998.
Ziua imnului național al României a fost marcată la Călărași pe platoul din fața Consiliului Județean, unde mai multe nume importante din administrația publică locală, dar și alte autorități publice sau instituții ale statului, au fost prezente pentru a onora versurile lui Andrei Mureșanu, puse pe note muzicale de Anton Pann.
Mesajul instituțiilor publice
ISU Călărași: „Astăzi este momentul să onorăm Imnul Național și să îl intonăm cu mândrie! Atunci când versurile acestui simbol național răsună, inimile noastre vibrează la unison, reamintindu-ne de gloria, frumusețea și neprețuita moștenire a poporului român. Imnul Național vorbește despre patriotismul, curajul și determinarea dovedite de predecesorii noștri în lupta pentru redobândirea libertății și a unității naționale. Să-l purtăm mereu în suflet, cu mândrie și respect”.
Jandarmeria Călărași: „Pentru militari, Imnul Național este parte din viața lor, începând cu jurământul de credință față de Patrie și Popor. El se intonează în deschiderea oricărei ceremonii militare, îi însoțește în momentele de bucurie, oriunde în lume, în misiuni, exerciții, teatre de operații și îi însoțește pe ultimul drum pe ostașii căzuți la datorie. La mulți ani, Imnului Național al României!”.
La evenimentul din Călărași s-a alăturat și șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
„Deșteaptă-te, române! este un simbol al curajului, unității și identității noastre naționale. În acest spirit, polițiștii de frontieră își dedică misiunea protejării granițelor și asigurării securității țării, demonstrând zi de zi devotament și responsabilitate. Prin eforturile și sacrificiile lor, polițiștii de frontieră contribuie la menținerea ordinii și siguranței naționale, protejând valorile și tradițiile noastre. În această zi specială, le mulțumim pentru angajamentul lor neîntrerupt și pentru protejarea integrității teritoriale a României”, a transmis Inspectoratul Giurgiu.
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică, scrie Agerpres.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.
Legi adoptate la foc automat
✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.
✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.
✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.
✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate
Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:
-
Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.
-
Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.
Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hera, noul membru patruped al Jandarmeriei Călărași: un pui de 5 luni pregătit să devină câine de intervenție
Lansare de revistă la Biblioteca Județeană Călărași: MaST Education Magazine ajunge la numărul 5
A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
