Connect with us

Știri

Despre Sarbatorile Pascale

Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi.

La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea.

Scopul acestei sărbători creştine este amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură a Noului Testament spune că Iisus Hristos, înainte de a pătimi, a prezis de mai multe ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus soldaţi de pază la mormântul lui Iisus Hristos. Totuşi, minunea s-a întâmplat.

După intrarea solemnă în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar după trei zile a înviat din morţi. Duminică dis-de-dimineaţă, Iisus Hristos a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca să împlinească Scriptura şi cele hotărâte de iconomia divină pentru mântuirea neamului omenesc, explică părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Advertisement

La Cina cea de Taină, în noaptea când a fost trădat de unul dintre apostoli, Iuda Iscarioteanul, înainte de a fi prins şi arestat, Iisus a instituit sărbătoarea Paştelui nou testamental, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu.

Duminica – a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit mormântul Mântuitorului gol. Împotriva tuturor a celor care L-au acuzat şi batjocorit, numindu-l în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spini, rege al cărui tron era o Cruce, părăsit de ai săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, Hristos a izbândit cea mai strălucită biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţa asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti. Această biruinţă nu putut fi tăgăduită şi nu i-a putut fi smulsă niciodată, a spus părintele Stoica.

Împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. În conştiinţa Bisericii, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor. Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, praznic al praznicelor, este şi sărbătoare a sărbătorilor.

Paştele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o altă săptămână, a şaptea, cea a patimilor.

Un rol deosebit în determinarea şi fixarea duratei Postului Mare l-a avut, probabil, numărul 40 care apare în Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implică acest număr ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele patruzeci de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele patruzeci de zile în care iscoadele evreilor au cercetat pământul Canaanului, în care aveau să intre, cele patruzeci de zile parcurse de Sfântul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Hore, cele patruzeci de zile pe care Dumnezeu le pune înaintea poporului din Ninive, spre a se pocăi.

Advertisement

În Noul Testament există anumite pasaje-cheie unde se aminteşte de numărul de patruzeci de zile – cele patruzeci de zile petrecute de Mântuitor în pustiul Carantanie, cele patruzeci de zile de la Înviere şi până la Înălţare, timp în care Mântuitorul le dă Sfinţilor Apostoli ultimele învăţături.

Un ultim indiciu la fel de important ar fi cei patruzeci de ani petrecuţi de poporul lui Israel în pustiu. Simbolismul acestei perioade este unul forte şi reprezintă cu siguranţă timpul în care Dumnezeu încearcă lealitatea fiilor lui Israel, în vederea renaşterii unei noi generaţii fidele lui.

Săptămâna Sfintelor Pătimiri, cea care precede Învierea, are în cultul ortodox slujbe şi rânduieli speciale. Astfel, luni, marţi şi miercuri se săvârşeşte Liturghia darurilor mai înainte Sfinţite, iar joi şi sâmbătă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia.

La Liturghia Sfântului Vasile cel Mare din Sfânta şi Marea Joi se scoate, la Proscomidie, un Sfânt Agneţ special care este sfinţit şi va fi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, într-o rânduială specială, miridele rezultate fiind folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale. Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Tot joi, la sfârşitul Sfintei Liturghii, există rânduiala spălării picioarelor, în amintirea gestului făcut de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină, când a spălat picioarele celor 12 apostoli. Această rânduială se săvârşeşte în unele mănăstiri din Patriarhia Română şi este oficiată de stareţul mănăstirii, care spală picioarele a 12 dintre vieţuitorii mănăstirii pe care o conduce.

Advertisement

În Sfânta şi Marea Vineri, în Biserica Ortodoxă se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti, în cadrul cărora se citesc textele evanghelice legate de patimile Domnului Iisus Hristos. Aceste ceasuri se numesc împărăteşti deoarece în Bizanţ participa şi împăratul la ele.

Tot în Sfânta şi Marea Vineri, după ceasurile împărăteşti se săvârşeşte slujba Vecerniei Mari, în cadrul căreia se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, pe care este reprezentată punerea în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne în mijlocul bisericii până la sfârşitul slujbei Deniei Prohodului Domnului de vineri seară, când este dus de preoţi în Sfântul Altar după ce a fost purtat în procesiune în jurul bisericii.

În Sfântul Altar, Epitaful este aşezat pe Sfânta Masă, unde rămâne în toată perioada pascală până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când va fi aşezat la locul său în biserică.

Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mărită, îmbucurătoare şi solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.

Potrivit tradiţiei liturgice vechi a Bisericii, conservată în Tipicele de origine studită (constantinopolitană), anul liturgic începea, ca şi astăzi, în noaptea Paştilor. De data Paştilor erau legate succesiunea şi denumirea duminicilor şi a săptămânilor de peste an.

Advertisement

Paştele a fost sărbătorit încă de la început în toată lumea creştină, însă nu peste tot la fel. Izvoarele amintesc că în Biserica primară au existat mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi Paştelui. Creştinii din părţile Asiei Mici şi ale Siriei, care aveau ca temei practica veche moştenită de la Sfinţii Apostoli Ioan şi Filip, luau în calcul ziua anuală sau lunară şi sărbătoreau mai întâi moartea Domnului (“Paştile Crucii”) la 14 Nisan, apoi Învierea (“Paştile Învierii”) la 16 Nisan, indiferent de ziua din săptămână în care cădea această dată.

Partizanii acestei practici iudaizante mai erau numiţi şi “quartodecimani”, fiindcă sărbătoreau Paştile la 14 Nisan, adică în aceeaşi zi cu iudeii.

Iudaizanţii mai moderaţi (“protopashiţii”) sărbătoreau Paştile duminica, însă întotdeauna legau această duminică de Paştile iudaic, chiar dacă de multe ori sărbătoarea cădea înaintea datei reglementare.

Cea mai mare parte a creştinătăţii însă (Apusul, Egiptul, Grecia şi Palestina) lua drept normă ziua săptămânală. Ei sărbătoreau, aşadar, moartea Domnului întotdeauna în Vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, iar Învierea – în duminica următoare, care cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară.

Moartea Domnului sau “Paştile Crucii” era zi de întristare şi era sărbătorită cu post prelungit până în ziua Învierii. Învierea Domnului sau “Paştile Învierii” era zi a bucuriei şi se sărbătorea, ca şi astăzi, prin agape şi cine. Practica aceasta era fondată pe învăţătura Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

Advertisement

O parte dintre creştinii din Galia sărbătorea Paştile la o dată fixă: 25 martie sau chiar 27 martie.

Cele două denumiri originare ale Paştelui creştin (“Paştile Crucii” şi “Paştile Învierii”) au fost conservate de către Biserica Romano-Catolică, ce foloseşte doi termeni diferiţi pentru a indica atât “Paştile Crucii” (Pasqua di Passione), cât şi “Paştile Învierii” (Pasqua di Resurrezione).

Lumina Învierii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim se aprinde, însă, numai la Paştele ortodox.

Indiferent cum este serbată sau câte tentative de denigrare a celei mai importante sărbători a creştinilor au existat, Hristos a izbutit cea mai strălucită biruinţă ce nu i-a putut fi luată.

Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

Advertisement

Advertisement

Știri

Guvernul vrea ca primăriile să decidă unde pot funcționa jocurile de noroc. Ilie Bolojan: „Sunt invadate toate orașele noastre”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul conferinței de presă de vineri, că în cadrul reformei administrației locale, Guvernul va propune o măsură de descentralizare a autorizării jocurilor de noroc. Astfel, autorizațiile nu vor mai fi acordate la nivel central, ci fiecare primărie va putea decide, pe baza unei taxe speciale, dacă și unde vor funcționa aceste afaceri.

„E nevoie ca primăria să stabilească o zonă unde, pe baza unei taxe speciale, să stabilească intensitatea”, a declarat șeful Guvernului.

Ilie Bolojan a explicat că primăriile trebuie să poată delimita clar spațiile în care astfel de activități sunt permise. Zona poate fi întreg orașul, un cartier, o singură stradă sau deloc – exemplificând cu situația din municipiul Constanța sau stațiunea Mamaia. „Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară”, a subliniat Bolojan.

Acesta a explicat că în prezent orașele nu au niciun control asupra fenomenului și sunt „invadate de aceste puncte de lucru”. Noua măsură ar permite comunităților locale să decidă dacă au sau nu nevoie de jocuri de noroc în zonele lor și câte să accepte – fie unul, fie o sută.

Advertisement

Totodată, premierul a precizat că modificările propuse de Guvern au fost concepute pentru a reduce deficitul, fără a favoriza pe cineva sau a crea blocaje. El a răspuns și unei declarații recente a liderului interimar PSD, Sorin Grindeanu, care a calificat măsurile drept „dubioase”. Bolojan a replicat că schimbările au fost făcute „pur și simplu pentru a nu genera fenomene care ar fi însemnat blocaje în anumite activități”.

Continue Reading

Știri

Scandal într-un microbuz de transport persoane: Un bărbat din Lehliu Sat acuză că a fost bătut de șofer, însă firma are o altă versiune

Un bărbat din Lehliu Sat acuză că a fost bătut de șoferul unui microbuz de transport public: „M-a lovit cu pumnii și picioarele, în fața tuturor”

Un incident violent petrecut recent într-un microbuz de transport persoane a fost semnalat redacției noastre de Justinian Ciorăneanu, un bărbat în vârstă de 46 de ani, din localitatea Lehliu Sat, județul Călărași. Acesta susține că a fost agresat fizic de șoferul autovehiculului aparținând companiei C&I Internațional, imediat după ce a urcat pentru a se întoarce acasă.

Întreaga scenă s-a desfășurat sub privirile celorlalți pasageri, care, potrivit relatării bărbatului, au fost șocați de cele întâmplate, însă nu au intervenit de teamă.

Incidentul s-a derulat în după-amiaza zilei de 7 iulie 2025, în zona Brănești

Conform afirmațiilor lui Justinian Ciorăneanu, totul s-a întâmplat în jurul orei 17:00, la scurt timp după ce a urcat într-un microbuz operat de firma C&I International. Discuția cu șoferul ar fi degenerat rapid într-o altercație fizică.

„I-am spus că merg până în Lehliu. M-a luat direct la întrebări, mi-a cerut bani. Totul s-a întâmplat în câteva secunde. Nu am apucat nici să reacționez”, a declarat bărbatul.

Ulterior, Ciorăneanu a apelat numărul de urgență 112 pentru a reclama agresiunea. Conform declarațiilor sale, apelul a fost preluat inițial de Poliția Călărași, apoi redirecționat către Poliția Fundulea, care ar fi oprit microbuzul în trafic pentru identificarea părților implicate.

Advertisement

„Le-am spus exact ce s-a întâmplat, dar în final eu am fost cel dat jos din mașină. Mi-au spus că șoferul are dreptul să refuze pasageri. Dar nu mi se pare normal ca cineva care oferă servicii publice să se comporte violent, indiferent de situație.”

Scene de groază sub ochii călătorilor

În momentul incidentului, în microbuz se aflau mai mulți pasageri. Nimeni nu a intervenit pentru a aplana conflictul, însă reacțiile au fost de panică.

„Au țipat, s-au panicat, unii au coborât la următoarea stație. Erau multe femei, nu aveau cum să intervină. Șoferul era bine făcut, solid, și agresiv”, mai spune victima.

Deși are urme vizibile ale agresiunii, Justinian Ciorăneanu afirmă că nu a putut merge imediat la medicul legist pentru obținerea unui certificat medico-legal, din cauza serviciului.

„Lucrez într-un depozit de mașini. Patronul e străin și nu înțelege despre ce e vorba, nu am putut lipsi. Dar voi merge să-mi scot actele medicale și voi face plângere penală.”

Sesizări repetate și acuzații la adresa firmei de transport

Bărbatul susține că nu este la prima situație cu șoferii firmei C&I și că a formulat deja sesizări către mai multe instituții, inclusiv Autoritatea Rutieră Română, ANPC și Guvernul României.

„Toate instituțiile au răspuns, mai puțin ANPC. Problema este veche. Curse anulate fără explicații, comportamente abuzive, refuzuri la îmbarcare. Iar în autogări sunt indivizi care intervin și atrag oamenii în microbuze cu promisiuni mincinoase.”

Firma C&I respinge acuzațiile și oferă o altă versiune

Contactat de redacția noastră, Cristian Albu, reprezentant al companiei C&I Internațional, neagă toate acuzațiile formulate de pasager și afirmă că situația este, de fapt, alta.

„Pasagerul în cauză a fost cel recalcitrant. A refuzat categoric să achite contravaloarea biletului și a avut un comportament agresiv față de personalul nostru. Mirosea puternic a alcool, iar atitudinea lui a fost sfidătoare încă din momentul urcării în microbuz”, a declarat Albu.

Potrivit acestuia, conducătorul auto ar fi acționat conform regulamentului intern al firmei, refuzând îmbarcarea unui pasager aflat într-o stare improprie pentru călătorie.

Advertisement

„Nu a existat nicio agresiune fizică din partea șoferului. Mai mult, pasagerul se lăuda în fața celorlalți că ar avea legături cu persoane din medii interlope”, a mai adăugat Cristian Albu.

Reprezentantul firmei susține că soferul a depus plangere la poliție împotriva pasagerului din Lehliu Sat.

În ciuda faptului că pasagerul susține că a sunat la numărul de urgență 112 pe data de 7 iulie, la ora 17:20, nici Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, nici Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov nu reușesc, până în acest moment, să identifice apelul înregistrat în sistem, pentru a putea oferi un punct de vedere oficial.

Continue Reading

Știri

CSM Călărași, cu o delegație numeroasă la European Open School Combat Games 2025!

Sala Polivalentă din București găzduiește între 11 și 16 iulie 2025 unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate sporturilor de contact pentru tineri – European Open School Combat Games.

Clubul Sportiv Municipal Călărași participă cu mândrie la această competiție de amploare, trimițând o delegație impresionantă de sportivi talentați, care vor reprezenta România în fața a peste 1000 de participanți din peste 20 de țări.

🥊 Secția de Box este prezentă cu nu mai puțin de 10 sportivi: Ibram Selin, Anton Nicoleta, Cășu Cristi, Vasile Alexandru, Iuseim Birhan, Gelil Enis, Cântar Auraș, Bandrabur Mihai și Varan Thomas. Aceștia sunt antrenați de profesorii Anghel Georgian Daniel și Constandche Bogdan.

🤼‍♀️ Secția de Lupte vine la rândul ei cu sportivi valoroși: Agapie Andreea, Minea Cătălin și Tănase Florin, coordonați de antrenorii Chirilă Mihai și Hogea Dragoș.

Advertisement

Evenimentul nu este doar o competiție sportivă, ci și o celebrare a valorilor educației, culturii, prieteniei între națiuni și fair-play-ului autentic – principii în care CSM Călărași crede cu tărie și pe care le promovează prin fiecare participare.

📣 „Mult succes tuturor! Mândri de voi! Pentru Călărași, pentru România!” – este mesajul transmis de club înaintea competiției.

🇷🇴 Sportivii noștri sunt pregătiți să lupte cu ambiție, determinare și respect, oferind un exemplu de profesionalism și dedicare. Le urăm succes și le ținem pumnii!

Advertisement
Continue Reading