Connect with us

Știri

Despre Sarbatorile Pascale

Published

on

Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi.

La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea.

Scopul acestei sărbători creştine este amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură a Noului Testament spune că Iisus Hristos, înainte de a pătimi, a prezis de mai multe ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus soldaţi de pază la mormântul lui Iisus Hristos. Totuşi, minunea s-a întâmplat.

După intrarea solemnă în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar după trei zile a înviat din morţi. Duminică dis-de-dimineaţă, Iisus Hristos a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca să împlinească Scriptura şi cele hotărâte de iconomia divină pentru mântuirea neamului omenesc, explică părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

La Cina cea de Taină, în noaptea când a fost trădat de unul dintre apostoli, Iuda Iscarioteanul, înainte de a fi prins şi arestat, Iisus a instituit sărbătoarea Paştelui nou testamental, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu.

Duminica – a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit mormântul Mântuitorului gol. Împotriva tuturor a celor care L-au acuzat şi batjocorit, numindu-l în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spini, rege al cărui tron era o Cruce, părăsit de ai săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, Hristos a izbândit cea mai strălucită biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţa asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti. Această biruinţă nu putut fi tăgăduită şi nu i-a putut fi smulsă niciodată, a spus părintele Stoica.

Împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. În conştiinţa Bisericii, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor. Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, praznic al praznicelor, este şi sărbătoare a sărbătorilor.

Paştele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o altă săptămână, a şaptea, cea a patimilor.

Un rol deosebit în determinarea şi fixarea duratei Postului Mare l-a avut, probabil, numărul 40 care apare în Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implică acest număr ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele patruzeci de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele patruzeci de zile în care iscoadele evreilor au cercetat pământul Canaanului, în care aveau să intre, cele patruzeci de zile parcurse de Sfântul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Hore, cele patruzeci de zile pe care Dumnezeu le pune înaintea poporului din Ninive, spre a se pocăi.

În Noul Testament există anumite pasaje-cheie unde se aminteşte de numărul de patruzeci de zile – cele patruzeci de zile petrecute de Mântuitor în pustiul Carantanie, cele patruzeci de zile de la Înviere şi până la Înălţare, timp în care Mântuitorul le dă Sfinţilor Apostoli ultimele învăţături.

Un ultim indiciu la fel de important ar fi cei patruzeci de ani petrecuţi de poporul lui Israel în pustiu. Simbolismul acestei perioade este unul forte şi reprezintă cu siguranţă timpul în care Dumnezeu încearcă lealitatea fiilor lui Israel, în vederea renaşterii unei noi generaţii fidele lui.

Săptămâna Sfintelor Pătimiri, cea care precede Învierea, are în cultul ortodox slujbe şi rânduieli speciale. Astfel, luni, marţi şi miercuri se săvârşeşte Liturghia darurilor mai înainte Sfinţite, iar joi şi sâmbătă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia.

La Liturghia Sfântului Vasile cel Mare din Sfânta şi Marea Joi se scoate, la Proscomidie, un Sfânt Agneţ special care este sfinţit şi va fi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, într-o rânduială specială, miridele rezultate fiind folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale. Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Tot joi, la sfârşitul Sfintei Liturghii, există rânduiala spălării picioarelor, în amintirea gestului făcut de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină, când a spălat picioarele celor 12 apostoli. Această rânduială se săvârşeşte în unele mănăstiri din Patriarhia Română şi este oficiată de stareţul mănăstirii, care spală picioarele a 12 dintre vieţuitorii mănăstirii pe care o conduce.

În Sfânta şi Marea Vineri, în Biserica Ortodoxă se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti, în cadrul cărora se citesc textele evanghelice legate de patimile Domnului Iisus Hristos. Aceste ceasuri se numesc împărăteşti deoarece în Bizanţ participa şi împăratul la ele.

Tot în Sfânta şi Marea Vineri, după ceasurile împărăteşti se săvârşeşte slujba Vecerniei Mari, în cadrul căreia se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, pe care este reprezentată punerea în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne în mijlocul bisericii până la sfârşitul slujbei Deniei Prohodului Domnului de vineri seară, când este dus de preoţi în Sfântul Altar după ce a fost purtat în procesiune în jurul bisericii.

În Sfântul Altar, Epitaful este aşezat pe Sfânta Masă, unde rămâne în toată perioada pascală până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când va fi aşezat la locul său în biserică.

Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mărită, îmbucurătoare şi solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.

Potrivit tradiţiei liturgice vechi a Bisericii, conservată în Tipicele de origine studită (constantinopolitană), anul liturgic începea, ca şi astăzi, în noaptea Paştilor. De data Paştilor erau legate succesiunea şi denumirea duminicilor şi a săptămânilor de peste an.

Paştele a fost sărbătorit încă de la început în toată lumea creştină, însă nu peste tot la fel. Izvoarele amintesc că în Biserica primară au existat mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi Paştelui. Creştinii din părţile Asiei Mici şi ale Siriei, care aveau ca temei practica veche moştenită de la Sfinţii Apostoli Ioan şi Filip, luau în calcul ziua anuală sau lunară şi sărbătoreau mai întâi moartea Domnului („Paştile Crucii”) la 14 Nisan, apoi Învierea („Paştile Învierii”) la 16 Nisan, indiferent de ziua din săptămână în care cădea această dată.

Partizanii acestei practici iudaizante mai erau numiţi şi „quartodecimani”, fiindcă sărbătoreau Paştile la 14 Nisan, adică în aceeaşi zi cu iudeii.

Iudaizanţii mai moderaţi („protopashiţii”) sărbătoreau Paştile duminica, însă întotdeauna legau această duminică de Paştile iudaic, chiar dacă de multe ori sărbătoarea cădea înaintea datei reglementare.

Cea mai mare parte a creştinătăţii însă (Apusul, Egiptul, Grecia şi Palestina) lua drept normă ziua săptămânală. Ei sărbătoreau, aşadar, moartea Domnului întotdeauna în Vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, iar Învierea – în duminica următoare, care cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară.

Moartea Domnului sau „Paştile Crucii” era zi de întristare şi era sărbătorită cu post prelungit până în ziua Învierii. Învierea Domnului sau „Paştile Învierii” era zi a bucuriei şi se sărbătorea, ca şi astăzi, prin agape şi cine. Practica aceasta era fondată pe învăţătura Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

O parte dintre creştinii din Galia sărbătorea Paştile la o dată fixă: 25 martie sau chiar 27 martie.

Cele două denumiri originare ale Paştelui creştin („Paştile Crucii” şi „Paştile Învierii”) au fost conservate de către Biserica Romano-Catolică, ce foloseşte doi termeni diferiţi pentru a indica atât „Paştile Crucii” (Pasqua di Passione), cât şi „Paştile Învierii” (Pasqua di Resurrezione).

Lumina Învierii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim se aprinde, însă, numai la Paştele ortodox.

Indiferent cum este serbată sau câte tentative de denigrare a celei mai importante sărbători a creştinilor au existat, Hristos a izbutit cea mai strălucită biruinţă ce nu i-a putut fi luată.

Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri

Călărași: Noaptea Cercetătorilor Europeni 2023, la Muzeul Dunării de Jos

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, o instituție culturală sub autoritatea Consiliului Județean Călărași, vă invită să vă alăturați evenimentului: Noaptea Cercetătorilor Europeni 2023

Vă așteptăm vineri, 29 septembrie, la Secția Arheologie din strada 1 Decembrie 1918 (Demisolul Consiliului Județean Călărași), pentru a lua parte la acest eveniment. De la anul 2005, în ultima zi de vineri a lunii septembrie, Noaptea Cercetătorilor Europeni, un eveniment desfășurat în majoritatea țărilor Uniunii Europene, deschide ușile științei către toată lumea.

Scopul nostru este să dezvăluim publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și să arătăm cât de fascinantă poate fi lumea cercetării. Vă invităm să vă alăturați acestei călătorii în universul captivant al științei, unde veți avea ocazia să participați la experimente inedite, prezentări captivante și concursuri cu premii atractive. Cercetătorii vor împărtăși o parte din activitatea lor prin expuneri științifice și prin prezentarea unor instrumente, metode și tehnologii care au schimbat sau pot îmbunătăți percepția publicului despre muzee.

Printre activitățile propuse pentru cei interesați se numără un Atelier de modelaj în lut și un Atelier de Restaurare-Conservare ceramică. La primul atelier, participanții vor avea ocazia să exploreze olăritul, un meșteșug vechi, și să creeze propriul obiect manual. La cel de-al doilea atelier, vor primi informații despre restaurarea vaselor ceramice și vor putea urmări procesul în direct.

Pentru pasionații de astronomie, va fi disponibil un telescop oferit de Colegiul Național „Barbu Știrbei” din Călărași, cu ajutorul căruia vor putea explora universul.

În același timp, publicul se va bucura de proiecții de film, tombolă cu premii și o zonă dedicată științei interactive, cu instalații VR ce includ aplicația „Moștenirea civilizației Gumelnița într-o perspectivă 3D” și holograme prezentând obiecte arheologice. Acesta va fi locul unde participanții vor experimenta și își vor testa înclinațiile către știință, explorând activități captivante.

Vă așteptăm între orele 18:00 și 22:00 pentru a vă alătura acestei incursiuni captivante în lumea fascinantă a științei și cercetării, dezvăluindu-și „secretele” într-un mediu prietenos și relaxant.

 

Muzeul Dunării de Jos

Continue Reading

Știri

Accident rutier în Călărași: Pieton grav rănit după ce a traversat neregulamentar strada

Published

on

Un accident rutier grav a avut loc marți, la ora 16:20, pe strada Florilor din municipiul Călărași, în urma căruia o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani a suferit leziuni serioase după ce a fost acroșată de o conducătoare auto.

La fața locului, echipajele de prim-ajutor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei au intervenit de urgență pentru a acorda asistența medicală necesară victimei. Polițiștii prezenți la fața locului au început investigațiile pentru a stabili cu exactitate circumstanțele care au condus la producerea acestui tragic accident rutier.

În urma coliziunii, femeia a suferit răni grave și a fost transportată de urgență la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Călărași, unde primește îngrijiri medicale. Situația ei rămâne sub observație medicală, iar autoritățile continuă să cerceteze evenimentul pentru a stabili toate detaliile care au dus la producerea acestui incident regretabil.

 

Continue Reading

Știri

Consilierii județeni, convocați în ședință ordinară. Vezi lista proiectelor

Published

on

Se convoacă Consiliul Județean Călăraşi în ședință ordinară, la data de 28 Septembrie 2023, ora 1200, în sala de şedinţe a acestuia din municipiul Călărași, str.1 Decembrie 1918, nr.1, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Județului Călărași pe anul 2023;

2. Proiect de hotărâre privind încheierea unui Protocol de colaborare între Județul Călărași, prin Consiliul Județean Călărași, Centrul Județean de Cultură și Creație și Societatea Coslo Zinca SRL pentru instruirea personalului care va opera autovehiculul de tip amfibie achiziționat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea siguranței navigabilității pe Dunăre în regiunea transfrontalieră Călărași-Silistra”;

3. Proiect de hotărâre privind exprimarea interesului de inițiere a elaborării unei strategii de dezvoltare teritorială integrată pentru ZONA ITI DUNĂREA TELEORMAN-GIURGIU-CĂLĂRAȘI și asocierea Județului Giurgiu cu județele Teleorman și Călărași, precum și cu unitățile administrativ-teritoriale de pe raza celor trei județe, situate lângă Dunăre;

4. Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 84/2022 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru ”Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată pentru aria de operare a Operatorului Regional în județele Călărași și Ialomița, în perioada 2014-2020”, a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului și a indicatorilor tehnico – economici pentru Judetul Călărași;

5. Proiect de hotărâre privind asumarea responsabilităţii organizării şi derulării procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru pentru achiziţia produselor şi a contractelor/acordurilor-cadru de prestare a serviciilor pentru derularea măsurilor educative, aferente Programului pentru şcoli al României, în perioada anilor şcolari 2023-2027;

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al Județului Călărași – 2023;

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea completării contractului de închiriere a terenului înscris în Cartea Funciară nr. 30331 UAT Călărași, nr. 17333/15/2022, încheiat între Consiliul Judeţean Călăraşi şi JONNY PREST S.R.L.;

8. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Organigramei și a Statului de funcții ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi;

9. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 178/2022 privind desemnarea reprezentantului Consiliului Judeţean Călăraşi ca membru în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională (CLDPS) Călărași, precum şi desemnarea unui membru supleant.

10. Diverse.

Continue Reading

Cele mai vizualizate