Președintele organizației județene a Partidului Național Liberal Călărași, deputatul Emil Dumitru, a explicat în cadrul unei conferințe de presă care au fost motivele ce au stat la baza votului acordat în cadrul Comisiei de Agricultură ce a avut loc joi, 25 Februarie 2021, ce privea suplimentarea Bugetului Ministerului Agriculturii, fonduri destinate despăgubirilor în caz de secetă.

Deputatul PNL Emil Dumitru: Vreau să fac câteva clarificări și să explic votul pe care l-am exprimat ieri în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților, comisie decizională, referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu un miliard de lei pentru despăgubirile la secetă. Din păcate, resursele bugetare pe care le are la dispoziție Ministerul Agriculturii, astăzi, când discutăm, nu prevede și sumele necesare despăgubirii fermierilor care au înființat culturi agricole în primăvara anului 2020, și anume la culturile de porumb și floarea soarelui, motiv pentru care nu puteam să votez un amendament care nu avea și identificată suma de unde am putea să avem alocările respective. Asta nu înseamnă că eu, în calitatea mea de deputat din Călărași, nu voi încerca să găsim soluții, așa cum am găsit și anul 2020 când eram secretar de stat. Dacă vă aduceți aminte, la începutul anului 2020 am avut aceleași discuții legate de sumele nesatisfăcătoare aflate în bugetul Ministerului Agriculturii, și la sfârșitul anului, când ne uităm în execuția bugetară a Ministerului, am constatat că am plătit peste 2,5 miliarde de lei despăgubiri în cuantumul de 940 de milioane de lei la culturile de toamnă și alte forme de sprijin sectoarelor aflate în dificultate ca urmare a pandemiei COVID-19.

Din discuțiile tehnice pe care le-am purtat cu Ministrul Agriculturii, cât și cu Primul Ministru al României, se caută o soluție pentru a găsi sume de bani necesare pentru ca fermierii să fie despăgubiți, legat de calamitățile pe care le-au suferit în 2020.

Trebuie să vă spun ce le-am spus și colegilor din cadrul Comisiei de Agricultură. Din perspectiva altor state membre, acest mecanism de gestionare a riscurilor este cu totul diferit. Dacă în fiecare an vom sta să apelăm la bugetul de stat, cu siguranță nu vom avea sume necesare pentru despăgubiri. În Europa este un mecanism mult avansat prin care pe baza unui fond mutual, unde fermierii plătesc contribuții la acest fond mutual în raport cu culturile pe care le înființează, statele membre despăgubesc fermierii – la un Euro plătit, 60 de Euro cenți sunt plătiți din bugetul european. Asta este o soluție cu adevărat fezabilă pe care România ar fi trebuit să o adopte încă din 2014. Am avut un fond mutual și există legislație specifică pe fondul mutual. În data de 26 iulie 2018, fostul ministru al agriculturii a luat din sumele destinate fondului mutual care era bugetat la aproximativ 400 de milioane de euro și le-a alocat către alte măsuri. Adică, dacă astăzi am fi avut acest mecanism de gestionare a riscurilor viabil, practic sarcina administrativă a statului n-ar fi fost un miliard de lei, ar fi fost doar 40% din sume pe care o parte din ele le plăteau fermierii cu titlul de contribuție la fondul mutual, o parte asiguratorii, și o parte veneau din bugetul FEADR de la Uniunea Europeană.

Ca soluție de compromis pentru anul acesta avem două mecanisme pe le vom pune, unul, mai repede în aplicare, și anume sistemul Agri Invest destinat exclusiv fermierilor cu o garantare de un miliard de lei a creditelor pe care aceștia le contractează și vor avea prioritate acei fermierii care se află în dificultate și fac dovada că au procese verbale de calamitate, adică credite garantate 100%  de FGC, IMM, cu dobândă subvenționată și, pe de altă parte, un mecanism de eliberarea unor adeverințe din partea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru suprafețele pe care sunt procese verbale de calamitate pe credite de angajament, ulterior urmând ca printr-un acord tripartit – bănci, fond de garantare, Ministerul Agriculturii prin APIA să li se vireze băncilor sumele cu care au creditat fermierii. Practic, să găsim o soluție în care pe perioada anului când se întregesc resursele bugetare să fie alocate sumele pentru despăgubiri, dar pe un astfel de mecanism.

Am vrut să spun lucrurile astea pentru că în spațiul public au apărut foarte multe supoziții, eu sunt un om asumat, nu vreau să vând iluzii fermierilor, nu vreau să mă fac că nu votez. Să știți că și abținerea înseamnă tot un vot împotrivă, și nu cred că este sănătos dacă oameni tineri, sau noi în politică, doar fac niște calcule politicianiste ieftine din a ieși bine dintr-o situație conjuncturală care, sigur, mie nu-mi este comodă și trebuie să recunosc că aș fi votat cu două mâini să avem mai mulți bani la agricultură.

În acel comitet de monitorizare, din 26 iulie 2018, șeful agenției de finanțare a investițiilor rurale era chiar președintele Comisiei de Agricultură de la Camera Deputaților, domnul Chesnoiu. Dânsul a fost de acord la acel moment, și conducerea Ministerului de la acel moment, să ia banii de la fondul mutual și să-i ducă în altă direcție.

Cauza este lipsa de strategie, de investiții în infrastructura de irigații. Dacă noi am despăgubit în 2020 cu aproximativ 200 de milioane de Euro fermierii pentru culturile înființate în toamna anului 2019, și am avut alocări bugetare pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din acel vestit miliard de Euro de doar 50 de milioane de Euro, trageți dumneavoastră concluziile. Prima dată trebuie să ne asigurăm că vom putea să avem un sistem de irigații funcțional, să reabilităm infrastructura de irigații fiindcă oricâte despăgubiri vom avea din cauza repetabilității incidentelor climatice, lucrurile nu vor sta bine din perspectiva bugetară.

Am cerut la ANIF Călărași să-mi spună care sunt stațiile de pompare, altele față de cele pe care le-am repornit anul trecut, care pot fi repuse în funcțiune. E vorba de SRPA 1623 Dor Mărunt, e stație de repompare care va deservi aproximativ 22.238 de hectare; SRPA 1214 de la Șeinoiu, dinspre Fundulea, care va deservi 13.356 de hectare, și SRP Vlad Țepeș, de 74.000 de hectare.

Județul Călărași a avut o suprafață de calamitate la culturile de primăvară de 117.489 de hectare, o suprafață foarte mare. Călărași, Constanța, Ialomița, Galați, Brăila, sunt județele cele mai afectate. Eu nu puteam să mă prefac că mă abțin și să știu că de fapt resurse bugetare pe mecanismul propus de opoziție nu sunt și doar că dădeam bine în fața presei. N-am voie să vând iluzii fermierilor pentru că fermierii își fac niște calcule pentru reînceperea activității de însămânțare din primăvara acestui an.

Bugetul este un buget construit pe investiții, pe absorbție de fonduri europene, inclusiv bugetul Ministerului Agriculturii cunoaște o creștere de aproximativ 14% pe ce înseamnă rambursări și decontări, pentru că am ajuns la finalul de programare, pe fonduri europene. Pe perioada de tranziție sunt alocate 2,8 miliarde de Euro, adică în 2021 și 2021, pentru a se lansa sesiuni noi de proiecte de investiții în mediul rural, în activități agricole și în activități non-agricole.

Am simțit să spun toate lucrurile astea ca să nu simțiți că fug de răspunderea pe care o am în Parlament și că votul meu a fost un vot care a fost dictat de nu știu cine sau pur și simplu că sunt un politician doar în campanie promit lucruri pentru fermieri, după care uit de fermieri. Nici pe departe. Inclusiv eu am purtat numeroase discuții cu conducerea Ministerului să găsim o soluție și soluția cred că asta este, cea pe care v-am explicat-o.