Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 543

Știri

Deputatul Constatin Bîrcă, despre susținerea fermierului român

Published

on

Publicat la data de 15/08/2021

DECLARAȚIE DE PRESĂ

Susțin fermierul român!

În prag de toamnă când roadele muncii producătorilor agricoli ar trebui să fie un prilej de bucurie, sub conducerea actualilor guvernanți nemulțumirile agricultorilor se ridică la cote fără precedent.
Toate sectoarele agricole se confruntă cu incompetența și dezinteresul celor care ar trebui să-I ajute.
Declarația fermierilor care au protestat cu câteva zile în urmă în fața Guvernului este absolut cutremurătoare: ”Importurile masive de produse agroalimentare în special legume și fructe au sufocat producția internă. Lipsa de viziune și de programe pentru Micul fermier, nestimularea în mod real a asocierii în vederea integrării producției interne în lanțul scurt de aprovizionare a dus Ferma de Familie în pragul falimentului. Siguranța alimentară a consumatorului Român este expusă și pusă în pericol. Salvați Satul Românesc de la Faliment. Salvați Tradițiile obiceiurile și vatra Strămoșească ! Salvați Părinții, Bunicii, Copiii și nepoții Satului Românesc!”.
Același lucru se întâmplă și cu zootehnia.
Tinerii din mediul rural vor să ducă oieritul mai departe! Să nu se stingă tradiția creșterii oilor și a vacilor în România!
Ei refuză să părăsească România pentru a munci în alte țări. Tinerii crescători de animale spun că trebuie făcut ceva, altfel în 10 ani vor dispărea oile și vacile din România.
Partidul Social Democrat reușise să ridice agricultura la nivel competitiv prin programe, subvenții și sprijin direct. Astăzi totul este abandonat!
Încă de anul trecut am avansat Ministerului Agriculturii și Guvernului României o serie de măsuri de natură să sprijine micul producător, dar totul a fost tratat cu dispreț.
Producătorii agricoli nu cer subvenții mai mari, deși nu există termen de comparație cu statele europene, vor doar o piață concurențială corectă, înțelegere în ceea ce privește subvenționarea producătorilor și măsuri de sprijin acordate legumicultorilor.
Producătorii sunt nemulțumiți că trebuie să dea marfa la prețuri foarte mici comercianților, iar adaosul acestora în piețe este foarte mare.
În unele cazuri, în piețe prețurile sunt și de 15 ori mai mari, așa că, producătorii preferă să ducă legumele la groapa de gunoi. Producătorii de cartofi se plâng de prețul derizoriu pe care sunt nevoiți să își vândă marfa. Deși nu trebuie să existe cartofi de import, când România produce cartofi.
Fără o piață de desfacere bine pusă la punct, producătorii români ajung să muncească în zadar. Mai mult decât atât, banii investiți sunt aruncați pe apa sâmbetei, la gunoi, o dată cu tonele de fructe și legume.
Susținerea agriculturii românești este un punct esențial al Programului PSD și afirm cu toată convingerea Susțin fermierul român!

Advertisement

Deputat PSD Constantin Bîrcă
Circumscripţia electorală nr.12 – Călărăși

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer

Published

on

Prețurile alimentelor de bază diferă semnificativ de la o țară la alta, iar România se află, în multe cazuri, în zona mediană a clasamentului. O analiză comparativă realizată pe baza unui tabel publicat de Gândul.ro arată cât plătesc românii pentru produsele esențiale din coșul zilnic, raportat la alte state din Europa și din afara continentului.

În comparație au fost incluse produse precum pâinea, cartofii, carnea de pui și de porc, telemeaua de vacă, roșiile și castraveții. Datele vizează România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Anglia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Somalia, China și Australia.

Pâinea și cartofii, mai ieftini în est și în Africa

România se situează aproape de limita inferioară a prețurilor la pâine, cu 6 lei, însă cele mai mici tarife se regăsesc în Republica Moldova și Somalia – 5 lei. La polul opus se află SUA, unde pâinea ajunge la 12 lei.
Și cartofii sunt relativ accesibili în România (4 lei/kg), însă din nou Republica Moldova și Somalia oferă cele mai mici prețuri, de doar 3 lei/kg. Australia înregistrează cel mai ridicat tarif: 12 lei/kg.

Carnea: România, sub media occidentală

La carnea de pui, România se menține sub multe state din vest, cu un preț mediu de 22 de lei/kg, față de 34 de lei în Anglia sau 38 de lei în SUA. La carnea de porc, românii plătesc aproximativ 30 de lei/kg, în timp ce în Australia prețul urcă la 63 de lei/kg, iar în SUA la 55 de lei/kg.

Advertisement

Telemeaua, un lux în vest

Un kilogram de telemea de vacă costă în România aproximativ 40 de lei. În vestul Europei și peste ocean, prețurile cresc considerabil: 63 de lei în Anglia, 70 de lei în SUA și 78 de lei în Australia. Cel mai mic preț este raportat în Somalia – 23 de lei/kg.

Legumele proaspete, diferențe vizibile

Roșiile și castraveții sunt relativ accesibili în România (9 lei, respectiv 8 lei/kg), însă în țări precum Anglia, SUA sau Australia, prețurile depășesc frecvent 20 de lei/kg la roșii. Din nou, Republica Moldova și Somalia se remarcă prin cele mai mici costuri.

Concluzie

Deși România nu este cea mai ieftină țară din clasament, prețurile la alimentele de bază rămân sub nivelul celor din vestul Europei și din afara continentului. Diferențele devin însă relevante atunci când sunt raportate la venituri, iar comparația scoate în evidență presiunea reală asupra puterii de cumpărare a populației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Plătiți cu 11.000 de lei pe lună să nu scoată un cuvânt pe gură: zeci de parlamentari nu au spus nimic timp de un an de mandat

Published

on

Sursa: Facebook

Un raport recent privind activitatea din Parlamentul României arată un contrast semnificativ între nivelul de salarizare și implicarea efectivă a unor aleși. Deși indemnizațiile lunare ajung la aproximativ 11.000 de lei, zeci de senatori și deputați nu au avut nicio intervenție în plen pe parcursul primului an de mandat.

Conform datelor citate de Antena 3, 52 de parlamentari nu au luat cuvântul deloc, cu excepția momentului depunerii jurământului. Alți aleși au avut intervenții sporadice, limitate la două sau trei luări de cuvânt într-un an întreg de activitate parlamentară.

Situația este cu atât mai vizibilă cu cât, în aceeași perioadă, la Camera Deputaților s-au desfășurat 97 de ședințe de plen, iar la Senat 94. În tot acest timp, lipsa de implicare în dezbaterile publice nu a influențat în niciun fel plata indemnizațiilor.

Distribuția politică

Dintre cei 52 de parlamentari fără nicio intervenție:

Advertisement
  • 22 sunt membri PSD
  • 15 provin din PNL
  • 5 din AUR
  • 3 din USR
  • 2 din UDMR
  • restul aparțin grupului Minorităților, formațiunii PACE – Întâi România sau sunt neafiliați

În plus, alți 6 parlamentari au vorbit de doar două ori în plen, iar 31 au avut cel mult trei intervenții.

La polul opus se află membrii conducerii celor două Camere ale Parlamentului, care se regăsesc în topul celor mai activi aleși, cu peste 200 sau chiar 300 de intervenții fiecare, potrivit stiripesurse.ro.

Diferențele ridică semne de întrebare privind eficiența și responsabilitatea reprezentării parlamentare, în condițiile în care remunerația rămâne identică, indiferent de nivelul de implicare în dezbaterile legislative.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00

Published

on

Publicul din Oltenița este invitat, în această seară, de la ora 20:00, la Cinema Oltenița, pentru vizionarea filmului Nuremberg, o dramă istorică intensă, inspirată din fapte reale și plasată în contextul imediat de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Proiecția are loc la sediul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, situat pe strada Argeșului, nr. 6A. Prețul unui bilet este de 25 de lei.

Filmul spune povestea psihologului american Douglas Kelley, interpretat de Rami Malek, trimis să evalueze starea mentală a liderilor naziști de rang înalt înaintea celebrului Proces de la Nürnberg. În centrul narațiunii se află confruntarea tensionată dintre Kelley și Hermann Göring, rol jucat magistral de Russell Crowe, una dintre cele mai controversate figuri ale regimului nazist.

Pe măsură ce interogatoriile avansează, filmul depășește simpla relatare istorică și aduce în prim-plan teme profunde precum natura răului, responsabilitatea individuală și mecanismele manipulării psihologice.

Advertisement

„Nuremberg” este un film puternic, dens și provocator, recomandat iubitorilor de drame istorice și producții cinematografice care pun accent pe profunzimea personajelor și pe adevărurile incomode ale istoriei recente.

Evenimentul este organizat de Rocines Film, în parteneriat cu Cinema Oltenița și Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading