Știri
Deputatul Coarnă vorbește despre plafonarea prețurilor la energie și gaze, moțiunea de cenzură și probeleme județului Călărași
Deputatul Partidului Social Democrat, Dumitru Coarnă, transmite și în conferința de astăzi că inițiativa de plafonare a prețurilor la energie și gaze este obligatorie în această perioadă. Parlamentarul PSD susține că grupul politic a gândit o inițiativă legislativă pe această zonă de plafonare, motiv pentru care a fost demarată și procedura de strângere de semnături necesară în Parlament.
Totodată, deputatul Coarnă a expus public o altă situație incredibilă descoperită la nivelul localității Ștefan cel Mare din Călărași. În perioada 2016 – 2017, sub conducerea inspectorului șef Marian Iorga, în localitatea mai sus amintită s-au inregistat fraude de milioane de euro realizate prin falsificarea unor înscrisuri și obținerea de fonduri europene prin Agenția de Plăți APIA.
Deputatul Dumitru Coarnă: Voi aborda conferința de presă de astăzi în patru perspective – vorbim de această inițiativă privind plafonarea prețurilor la energie și gaze care este obligatorie în această perioadă. Am văzut zilele trecute facturi de 1000-1200 de lei pentru oameni în vârstă care primesc pensie de 800-900 de lei. Facturile au venit cu 10-20-30% față de cuantumul pensiei pe care îl au în plată, deci obligatorie plafonarea prețului la nivel de ianuarie 2021, nu oriunde, pentru că altfel intrăm în faliment. Nu doar persoanele în vârstă, pensionarii sau angajații cu salarii de bază minim brut au probleme, ci întreaga economie. Această măsură este una de falimentare a economiei, pentru că agenții economici de care tip or fi, vor trebui să închidă.
Noi avem o inițiativă legislativă pe această zonă de plafonare, de aceea am și declanșat acea procedură de strângere de semnături pe care vrem să le folosim în Parlament în momentul în care această inițiativă legislativă va fi discutată în Plen. Încă suntem în minoritate în Parlament, deși avem cel mai mare grup parlamentar. Coaliția actuală au majoritate și atunci trebuie să venim și cu acest argument suprem, acela că un număr de câțiva milioane de oameni au semnat această inițiativă.
MOȚIUNEA DE CENZURĂ, CITITĂ ÎN PLENUL PARLAMENTULUI
Moţiunea de cenzură iniţiată de Partidul Social Democrat a fost citită joi în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor. Moţiunea, intitulată “Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”, este semnată de 157 de parlamentari de la PSD. Şedinţa a fost condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 209 parlamentari. Mare parte din parlamentarii USR PLUS au lipsit din sală, conectându-se pe tablete la şedinţa comună, după cum a anunţat liderul deputaţilor, Ionuţ Moşteanu, care a fost prezent. Şi din partea PNL a fost prezent doar liderul grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor, Gabriel Andronache. De asemenea, au lipsit şi parlamentari ai UDMR şi ai minorităţilor naţionale. Premierul Florin Cîţu nu a participat la şedinţa plenului reunit al Parlamentului. Moţiunea a fost citită de liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.
Dumitru Coarnă: Ieri a fost citită în Plen moțiunea de cenzură, tocmai unul din capitole a fost această majorare excesivă a prețului la energie și gaze și atunci PSD a depus moțiunea de cenzură, a fost înregistrată, a fost înaintată Guvernului, conform regulamentului intern. A fost citită ieri, am fost prezent la citirea moțiunii de cenzură. Marți, la ora 12:00, va fi vot final și eu sunt convins că Marți la ora 13:00, dacă USR își respectă cuvântul dat, o să avem încă un Guvern în istorie, poate cel mai slab Guvern din ultimii 200 de ani, Guvernul Cîțu.
GROAPA DE GUNOI DIN OLTENIȚIA – SUB ATENȚIA PRESEI SI A AUTORITĂȚILOR
Deputatul PSD Dumitru Coarnă a apreciat implicarea unui jurnalist local care a abordat subiectul gropii de gunoi din Ulmeni din mun. Olteniția, pe care a reușit să-l mediatizeze, astfel autoritățile au început verificările.
Dumitru Coarnă: Discutam data trecută de acea groapă de gunoi de la Oltenița. Spre bucuria mea am văzut într-un ziar local, o să-i pronunț și numele celui care a abordat subiectul, a abordat subiectul de la Ulmeni, asta înseamnă că și în presă avem oameni cărora le pasă. Este vorba de domnul Cătălin Nițu de la Ediția de Călărași, am văzut abordarea subiectului foarte pragmatică și în regulă. Ieri în ședința de Consiliu Local din municipiul Oltenița la care am participat, am reușit să blocăm această inițiativă legislativă de extindere a platformei de gunoi. Am creat o majoritate din consilieri PSD, USR, PRO România și Partidul Mișcarea Populară – 13 din 19 și atunci am blocat această inițiativă a primarului din municipiul Oltenița de extindere a acelei gropi de gunoi. Totodată, am depus și un proiect de consiliu local prin care să fie interzisă depozitarea de gunoi în acea zonă, proiect pe care, la fel, l-au însușit partidele enunțate. Am făcut pași mici, dar decisivi.
FOSTUL INSPECTOR AL IPJ CĂLĂRAȘI – DIN NOU ÎN ATENȚIA DEPUTATULUI PSD
În 2016-2017, tot în mandatul domnului Iorga Marian, avem prejudicii de milioane de euro, cum spune Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură Călărași în comuna Ștefan cel Mare, unde islazul comunal este folosit altfel decât obligă legea. Acolo sunt niște dosare penale deschise, eu o să verific să văd ce s-a întâmplat cu acele dosare. Primarul, prin abuz în opinia mea, a falsificat niște înscrisuri și a obținut fonduri europene prin Agenția de Plăți APIA. Sunt milioane de euro prejudiciu, sunt mai multe persoane fizice și juridice care au profitat de acest tratament ilegal. Din ce știu eu, cred că sunt în jur de 100 de hectare. Subiectul o să-l las aici, o să-l aprofundez și cred că săptămâna viitoare o să-l dezvoltăm.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
