Știri
Deputatul Coarnă vorbește despre plafonarea prețurilor la energie și gaze, moțiunea de cenzură și probeleme județului Călărași
Deputatul Partidului Social Democrat, Dumitru Coarnă, transmite și în conferința de astăzi că inițiativa de plafonare a prețurilor la energie și gaze este obligatorie în această perioadă. Parlamentarul PSD susține că grupul politic a gândit o inițiativă legislativă pe această zonă de plafonare, motiv pentru care a fost demarată și procedura de strângere de semnături necesară în Parlament.
Totodată, deputatul Coarnă a expus public o altă situație incredibilă descoperită la nivelul localității Ștefan cel Mare din Călărași. În perioada 2016 – 2017, sub conducerea inspectorului șef Marian Iorga, în localitatea mai sus amintită s-au inregistat fraude de milioane de euro realizate prin falsificarea unor înscrisuri și obținerea de fonduri europene prin Agenția de Plăți APIA.
Deputatul Dumitru Coarnă: Voi aborda conferința de presă de astăzi în patru perspective – vorbim de această inițiativă privind plafonarea prețurilor la energie și gaze care este obligatorie în această perioadă. Am văzut zilele trecute facturi de 1000-1200 de lei pentru oameni în vârstă care primesc pensie de 800-900 de lei. Facturile au venit cu 10-20-30% față de cuantumul pensiei pe care îl au în plată, deci obligatorie plafonarea prețului la nivel de ianuarie 2021, nu oriunde, pentru că altfel intrăm în faliment. Nu doar persoanele în vârstă, pensionarii sau angajații cu salarii de bază minim brut au probleme, ci întreaga economie. Această măsură este una de falimentare a economiei, pentru că agenții economici de care tip or fi, vor trebui să închidă.
Noi avem o inițiativă legislativă pe această zonă de plafonare, de aceea am și declanșat acea procedură de strângere de semnături pe care vrem să le folosim în Parlament în momentul în care această inițiativă legislativă va fi discutată în Plen. Încă suntem în minoritate în Parlament, deși avem cel mai mare grup parlamentar. Coaliția actuală au majoritate și atunci trebuie să venim și cu acest argument suprem, acela că un număr de câțiva milioane de oameni au semnat această inițiativă.
MOȚIUNEA DE CENZURĂ, CITITĂ ÎN PLENUL PARLAMENTULUI
Moţiunea de cenzură iniţiată de Partidul Social Democrat a fost citită joi în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor. Moţiunea, intitulată “Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”, este semnată de 157 de parlamentari de la PSD. Şedinţa a fost condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 209 parlamentari. Mare parte din parlamentarii USR PLUS au lipsit din sală, conectându-se pe tablete la şedinţa comună, după cum a anunţat liderul deputaţilor, Ionuţ Moşteanu, care a fost prezent. Şi din partea PNL a fost prezent doar liderul grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor, Gabriel Andronache. De asemenea, au lipsit şi parlamentari ai UDMR şi ai minorităţilor naţionale. Premierul Florin Cîţu nu a participat la şedinţa plenului reunit al Parlamentului. Moţiunea a fost citită de liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.
Dumitru Coarnă: Ieri a fost citită în Plen moțiunea de cenzură, tocmai unul din capitole a fost această majorare excesivă a prețului la energie și gaze și atunci PSD a depus moțiunea de cenzură, a fost înregistrată, a fost înaintată Guvernului, conform regulamentului intern. A fost citită ieri, am fost prezent la citirea moțiunii de cenzură. Marți, la ora 12:00, va fi vot final și eu sunt convins că Marți la ora 13:00, dacă USR își respectă cuvântul dat, o să avem încă un Guvern în istorie, poate cel mai slab Guvern din ultimii 200 de ani, Guvernul Cîțu.
GROAPA DE GUNOI DIN OLTENIȚIA – SUB ATENȚIA PRESEI SI A AUTORITĂȚILOR
Deputatul PSD Dumitru Coarnă a apreciat implicarea unui jurnalist local care a abordat subiectul gropii de gunoi din Ulmeni din mun. Olteniția, pe care a reușit să-l mediatizeze, astfel autoritățile au început verificările.
Dumitru Coarnă: Discutam data trecută de acea groapă de gunoi de la Oltenița. Spre bucuria mea am văzut într-un ziar local, o să-i pronunț și numele celui care a abordat subiectul, a abordat subiectul de la Ulmeni, asta înseamnă că și în presă avem oameni cărora le pasă. Este vorba de domnul Cătălin Nițu de la Ediția de Călărași, am văzut abordarea subiectului foarte pragmatică și în regulă. Ieri în ședința de Consiliu Local din municipiul Oltenița la care am participat, am reușit să blocăm această inițiativă legislativă de extindere a platformei de gunoi. Am creat o majoritate din consilieri PSD, USR, PRO România și Partidul Mișcarea Populară – 13 din 19 și atunci am blocat această inițiativă a primarului din municipiul Oltenița de extindere a acelei gropi de gunoi. Totodată, am depus și un proiect de consiliu local prin care să fie interzisă depozitarea de gunoi în acea zonă, proiect pe care, la fel, l-au însușit partidele enunțate. Am făcut pași mici, dar decisivi.
FOSTUL INSPECTOR AL IPJ CĂLĂRAȘI – DIN NOU ÎN ATENȚIA DEPUTATULUI PSD
În 2016-2017, tot în mandatul domnului Iorga Marian, avem prejudicii de milioane de euro, cum spune Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură Călărași în comuna Ștefan cel Mare, unde islazul comunal este folosit altfel decât obligă legea. Acolo sunt niște dosare penale deschise, eu o să verific să văd ce s-a întâmplat cu acele dosare. Primarul, prin abuz în opinia mea, a falsificat niște înscrisuri și a obținut fonduri europene prin Agenția de Plăți APIA. Sunt milioane de euro prejudiciu, sunt mai multe persoane fizice și juridice care au profitat de acest tratament ilegal. Din ce știu eu, cred că sunt în jur de 100 de hectare. Subiectul o să-l las aici, o să-l aprofundez și cred că săptămâna viitoare o să-l dezvoltăm.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Laptele cu usturoi este un remediu naturist tradițional, foarte apreciat în medicina ayurvedică și populară, folosit de secole pentru susținerea sănătății. Combină proprietățile antibacteriene și antiinflamatoare ale usturoiului cu nutrienții din lapte, oferind un sprijin natural pentru diverse afecțiuni. Deși multe beneficii sunt susținute de tradiție și studii preliminare pe usturoi, nu înlocuiește tratamentele medicale – consultă întotdeauna un medic înainte de utilizare.
Iată principalele beneficii raportate:
- Elimină paraziții intestinali – Usturoiul are proprietăți antiparazitare tradiționale, eficient împotriva unor viermi intestinali.
- Combate insomnia – Consumată caldă, băutura ajută la relaxare și inducerea somnului, datorită efectului calmant.
- Ameliorează tusea uscată – Mai eficientă dacă laptele este încălzit și adăugată o linguriță de miere; acționează ca expectorant natural.
- Susține în caz de astm – Poate reduce simptomele respiratorii, datorită compușilor antiinflamatori din usturoi.
- Îmbunătățește starea în tuberculoză – Tradițional folosit pentru afecțiuni pulmonare, dar fără dovezi științifice solide pentru vindecare.
- Menține sănătatea tractului digestiv – Stimulează digestia, reduce balonarea și susține flora intestinală.
- Ajută în pneumonie – Proprietăți antibacteriene pot oferi sprijin, dar nu tratează boala.
- Reduce durerile articulare din artrită – Efect antiinflamator poate ameliora inflamația și durerea.
- Scade colesterolul – Usturoiul contribuie semnificativ la reducerea LDL-ului (“colesterolul rău”), susținut de unele studii.
- Susține sănătatea cardiacă – Poate îmbunătăți circulația și reduce riscurile cardiovasculare.
Cum prepari acest remediu:
Ai nevoie de un cățel de usturoi românesc (preferabil, pentru proprietăți mai intense) și 500 ml lapte proaspăt de vacă sau de capră. Curăță și zdrobește usturoiul, apoi amestecă-l în lapte. Consumă amestecul pe parcursul unei zile întregi, până când simptomele se ameliorează. Pentru un efect mai bun, poți încălzi laptele ușor (fără a-l fierbe intens, pentru a păstra compușii activi).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Chirurgul” de Leslie Wolfe
Dansatoarea cu guler (Myioborus torquatus)
Nicu Gogoașă – Românul salvat de soartă de pe Titanic
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
