Interviuri și Opinii
Deputatul AUR Mihai Gheorghe: „România nu se negociază! Ajunge cu austeritatea pe spinarea românilor!”

Interviuri și Opinii
Deputatul Ciprian Pandea susține programul de guvernare al premierului Ilie Bolojan

Deputatul PNL de Călărași, Ciprian Pandea, a transmis public sprijinul său pentru noul program de guvernare propus de premierul Ilie Bolojan. Acesta a declarat:
„Am votat cu încredere programul de guvernare al premierului Ilie Bolojan – un plan curajos care va reduce deficitul și va reda încrederea românilor în stat. Susțin aceste reforme pentru binele nostru comun. Doamne ajută!”
Mesajul vine în contextul votului de învestitură a noului guvern, marcând o poziție fermă a deputatului în favoarea reformelor economice și instituționale propuse de noul executiv.
Interviuri și Opinii
Violeta Mușat reprezintă România la masa deciziilor europene privind agricultura și pescuitul

România este reprezentată la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (Agrifish) de la Luxemburg de secretarul de stat Violeta Mușat și de directorul general Dana Rebega, alături de miniștri și oficiali din întreaga Uniune Europeană.
Pe agenda discuțiilor se află teme de interes major pentru agricultura și mediul din UE, precum:
- Simplificarea reglementărilor în agricultură, pentru reducerea birocrației și oferirea unui sprijin concret fermierilor;
- Protejarea animalelor în timpul transportului, prin standarde îmbunătățite de bunăstare;
- Reglementarea materialului săditor, în vederea asigurării calității și securității în producția vegetală;
- Promovarea pescuitului sustenabil și monitorizarea pădurilor, pentru protejarea mediului și a climei europene.
Prin participarea la acest eveniment, România își reafirmă angajamentul ferm de a susține și contribui activ la formarea politicilor agricole și rurale europene, apărând interesele fermierilor români.
„Împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, construim o agricultură mai eficientă, durabilă și adaptată provocărilor viitorului”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Interviuri și Opinii
Rusaliile nu sunt doar o sărbătoare religioasă. Ce spune un istoric despre iele și Călușari

În fiecare an, la 50 de zile după Paști, creștinii ortodocși sărbătoresc Rusaliile – o zi cu semnificații profunde, aflată la granița dintre teologie și tradiție populară. Istoricul călărășean Constantin Tudor aduce în atenția publicului, într-o postare pe Facebook, un portret complex al acestei sărbători, care unește în mod unic sacrul creștin cu magia miturilor românești.
O sărbătoare cu două chipuri: spiritual și folcloric
Pe de o parte, Rusaliile – cunoscute și ca Pogorârea Sfântului Duh – comemorează momentul în care Duhul Sfânt a coborât asupra Apostolilor, dând naștere misiunii Bisericii în lume. Slujbele din această zi sunt marcate de rugăciuni speciale, iar credincioșii poartă în mâini ramuri verzi de tei sau nuc, simboluri ale reînnoirii și înțelepciunii.
Pe de altă parte, spune istoricul Constantin Tudor, Rusaliile sunt și o sărbătoare „cu față tainică”, marcată de prezența unor ființe mitice – ielele, numite în popor tot „Rusalii”. Aceste zâne capricioase, care apar în credințele din Muntenia și Oltenia, pot aduce boli și suferințe celor care nu le respectă zilele. În trecut, dansul ritualic al Călușarilor era menit să alunge spiritele necurate și să protejeze comunitatea.
Confuzii și suprapuneri: Rusalii, Sânziene și Rosalia
De-a lungul timpului, în imaginarul colectiv s-au suprapus mai multe tradiții. În unele zone ale țării, Rusaliile sunt confundate cu Sânzienele – sărbătorite pe 24 iunie – deși acestea au altă origine. Ambele au în comun elemente magice, feminitatea și legătura cu fertilitatea și vegetația.
Originea cuvântului „Rusalii” este și ea semnificativă: provine din latinescul Rosalia, o sărbătoare romană a trandafirilor și a comemorării morților. Astfel, Rusaliile de azi păstrează și o dimensiune de legătură cu lumea nevăzută și cu ritualurile de trecere.
„O punte între rugăciune și descântec”
Constantin Tudor concluzionează că Rusaliile nu pot fi trăite doar prin participarea la slujbele religioase sau doar prin păstrarea tradițiilor populare. Ele cer un echilibru între lumină și întuneric, între revelație și mister. Sunt o moștenire vie a spiritului românesc, care unește verticala credinței cu orizontul mitologic al strămoșilor.
„Știm că Rusaliile sunt o mare sărbătoare creștină. Dar nu știm (sau uităm) că ele sunt și o mărturie a memoriei străvechi a poporului nostru”, scrie istoricul.