Declarație politică
Împrumuturile uriașe ale administrațiilor locale – datorii pentru următoarele generații
Domnule Președinte,
Stimați colegi,
România traversează o perioadă în care tot mai multe administrații locale se împrumută masiv, uneori dincolo de capacitatea lor reală de rambursare.
Acest fenomen a devenit o formă tăcută de îndatorare națională, o povară care riscă să se întindă pe generații.
Sub pretextul dezvoltării, se semnează credite pentru lucrări minore, pentru cheltuieli curente sau pentru proiecte fără finalitate economică.
Iar din păcate, în multe localități, nivelul datoriilor depășește deja pragul de sustenabilitate.
Trebuie spus clar: dezvoltarea pe datorie nu este o strategie, ci o amânare a problemelor reale.
Iar când aceste împrumuturi nu aduc valoare adăugată comunității, ele nu sunt investiții, ci poveri.
În loc să creăm locuri de muncă și infrastructură utilă, riscăm să blocăm bugetele locale pentru următorii 20 de ani.
1️⃣ O lege a responsabilității financiare locale
Este nevoie urgentă de o lege care să limiteze gradul maxim de îndatorare al administrațiilor locale, raportat la veniturile proprii și la capacitatea reală de rambursare.
Nicio primărie nu ar trebui să poată contracta credite fără o analiză de impact aprobată de Ministerul Finanțelor și fără avizul Curții de Conturi.
Această lege ar introduce disciplină bugetară și ar opri populismul financiar practicat în multe județe.
2️⃣ Transparență totală în împrumuturi
Fiecare credit contractat de o administrație locală trebuie să fie public, ușor de înțeles și ușor de urmărit de către cetățeni.
Să fie clar afișat pentru ce se iau banii, ce dobândă se plătește, cât timp și din ce surse se rambursează.
Un „Registru Național al Datoriilor Locale” ar oferi o imagine completă a gradului de îndatorare din fiecare județ și ar permite opiniei publice să ceară răspundere celor care exagerează.
3️⃣ Prioritizarea investițiilor reale
În locul creditelor pentru proiecte de imagine, primăriile trebuie sprijinite să acceseze fonduri nerambursabile – europene, guvernamentale sau din parteneriate public-private.
Acolo unde se contractează împrumuturi, acestea trebuie să vizeze investiții cu impact economic măsurabil: infrastructură de transport, utilități, rețele de apă și canalizare, modernizarea spitalelor sau digitalizarea administrației.
Fiecare leu împrumutat trebuie să producă valoare, nu doar lucrări cosmetice.
4️⃣ Responsabilitate politică reală
Nu este corect ca un primar să contracteze un împrumut pe 25 de ani și să plece liniștit după patru ani de mandat.
Trebuie introdus un mecanism prin care aleșii locali să răspundă patrimonial și administrativ pentru decizii financiare iresponsabile.
Cei care girează împrumuturi inutile trebuie să fie trași la răspundere, inclusiv penal, acolo unde se constată abuzuri sau lipsă de diligență.
5️⃣ Educație financiară și consiliere pentru administrațiile mici
Multe primării mici, mai ales în mediul rural, se împrumută nu din rea-voință, ci din necunoaștere.
Este nevoie de un program guvernamental de asistență financiară și formare pentru administrațiile locale, pentru a evita decizii costisitoare și a stimula planificarea strategică pe termen lung.
Stimați colegi, dacă nu vom acționa acum, riscăm să transmitem generațiilor viitoare un stat sufocat de datorii.
Nu putem construi viitorul copiilor noștri pe credite pe care ei vor fi obligați să le plătească.
România are nevoie de administrații responsabile, transparente și orientate spre investiții reale, nu spre împrumuturi electorale.
Este timpul ca Guvernul și Parlamentul să trateze acest subiect cu seriozitate, să reglementeze împrumuturile locale și să ofere comunităților soluții sustenabile.
Pentru că dezvoltarea adevărată nu lasă datorii, ci rezultate durabile și echilibru financiar.
Vă mulțumesc!
Deputat Mihai Claudiu Gheorghe
Parlamentul României
