Connect with us

Știri

Declarație politică | Deputatul Coarnă despre Palatul Administrativ: Una dintre cele mai prestigioase clădiri din municipiul Călărași, este lăsat în paragină din mândrie politică

Dumitru Coarnă, deputat PSD:”Palatul Administrativ, monument de arhitectură și una dintre cele mai prestigioase clădiri din municipiul Călărași, este lăsat în paragină din mândrie politică. Prefectul PNL blochează toate demersurile pentru conservarea patrimoniului cultural”
În declarația politică susținută în #Parlament în 29 iunie 2021, deputatul PSD Dumitru Coarnă a tras un semnal de alarmă cu privire la situația Palatului Administrativ din municipiul Călărași, edificiu istoric de mare anvergură, ce găzduiește în prezent Prefectura Călărași și care, din lipsa fondurilor, se transformă pe zi ce trece într-o adevărată ruină.
Construit în anul 1898 de arhitectul italian Giussepe Ciconi, în stil neoclasic, și destinat Instituției Prefectului, Palatul Administrativ ,,Barbu Știrbei” este o clădire emblematică a municipiului și județului Călărași. Clădirea este compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee, şarpantă din lemn şi învelitoare din tablă galvanizată. În pofida deteriorărilor suferite de-a lungul vremii, a impresionat prin măreţia şi arhitectura sa.
“Reconstrucția clădirii a început în anul 2006, când Palatul a fost propus pentru consolidare și restaurare, fiind inclus în ,,Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților”, proiect finanțat de Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare și Ministerul Dezvoltării Regionale. Cu toate că s-au executat atunci lucrări de consolidare a structurii de rezistență, de restaurare, de arhitectură și de reabilitare a rețelei de utilități, nu au fost alocați suficienți bani pentru finalizarea proiectului”, a precizat Dumitru Coarnă.
“În prezent, Consiliul Judeţean Călăraşi a solicitat Companiei Naționale de Investiții – C.N.I. S.A. promovarea proiectului „Centru Socio-Cultural Călăraşi (fost Palat Administrativ)” în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social, Subprogramul “Aşezăminte culturale”, în vederea îmbunătățirii utilizării durabile a patrimoniului cultural construit și recuperării unor spații care în prezent sunt abandonate. Dar demersurile Consiliului Județean Călărași de a stopa degradarea tot mai avansată a clădirii sunt blocate de opoziția prefectului, care se face că nu înțelege dispozițiile legale”, a declarat deputatul PSD.
Prin Protocolul din data de 21.01.2005, încheiat în baza art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 2.376/2004 privind trecerea imobilului „Palatul Administrativ”, proprietate publică a statului, situat în municipiul Călăraşi, din administrarea Prefecturii Judeţului Călăraşi în administrarea temporară a Consiliului Judeţean Călăraşi, s-a decis că Instituția Prefectului Județului Călăraşi predă Consiliului Judeţean Călăraşi imobilul situat în Municipiul Călăraşi, str. Sloboziei nr. 9-11, județul Călăraşi, în suprafață construită de 1.883,4 m² şi teren aferent în suprafaţă de 9.775 m². În plus, Consiliul Județean Călăraşi va administra imobilul transmis, pe o perioadă de 3 ani, necesară executării lucrărilor de consolidare şi restaurare.
Prin actul adițional nr. 1/14.06.2017 la Protocolul nr. 432/409/2005, încheiat între Instituția Prefectului Județului Călăraşi şi Consiliul Judeţean Călăraşi, părţile au convenit ca Protocolul nr. 432/409/2005 încheiat în baza art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 2376/2004 privind trecerea imobilului “Palatul Administrativ”, proprietate publică a statului, situat în municipiul Călăraşi, din administrarea Prefecturii Județului Călăraşi în administrarea temporară a Consiliului Judeţean Călăraşi, să se modifice şi să se completeze cu un nou articol. Astfel, articolul 2 din Protocol a fost modificat şi are următorul cuprins: Consiliul Județean Călăraşi va administra imobilul transmis, până la finalizarea consolidării şi reabilitării obiectivului, iar în cazul accesării unor proiecte cu finanțare europeană, perioada va acoperi atât termenul ce se va stabili pentru implementare cât şi termenul de sustenabilitate.
“Chiar dacă dispozițiile legale sunt clare și imperative, prefectul PNL refuză să respecte legea din mândrie și prostie politică. Și fix acum când s-au găsit fonduri pentru restaurarea acestei clădiri istorice, prefectul PNL e interesat să facă demersuri legislative pentru revocarea dreptului de administrare a Consiliului Județean Călărași asupra acestui imobil”, a subliniat deputatul.
“Astfel, Consiliul Județean Călărași rămâne neputincios în fața piedicilor puse de prefect. Și cum soluții nu s-au găsit deocamdată, Palatul Administrativ, monument istoric de importanță națională, riscă să devină un mare edificiu degradat de trufia unui politician, pentru care patrimoniul cultural al țării nu reprezintă nimic”, a susținut deputatul Dumitru Coarnă, în finalul declarației sale politice.

Related Topics:
Advertisement

Știri

INCENDIU la un restaurant din zona Parcului Victoria din Călărași. Pompierii intervin de urgență!

O situație de urgență a avut loc în după-amiaza zilei de joi, 19 iunie, în municipiul Călărași. Un incendiu a izbucnit la un restaurant situat în apropierea Parcului Victoria, pe strada Victoria, alarmând locuitorii din zonă.

Este vorba despre Restaurantul Chideșa, unde fumul negru a fost observat în interiorul clădirii. Un apel la 112 a mobilizat imediat echipajele de intervenție.

Două autospeciale de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași s-au deplasat rapid la fața locului și acționează în aceste momente pentru localizarea și stingerea incendiului. Zona a fost delimitată pentru siguranța trecătorilor, iar intervenția este în desfășurare.

Deși cauza exactă a izbucnirii focului nu este, deocamdată, cunoscută, pompierii au reușit să țină situația sub control, evitând extinderea flăcărilor către clădirile învecinate.

Advertisement

Din primele informații, nu s-au înregistrat victime, însă evaluările sunt în desfășurare. Autoritățile urmează să stabilească, după stingerea completă a incendiului, cauza probabilă a izbucnirii acestuia.

Continue Reading

Știri

Trenul Leon – renașterea industriei feroviare românești

Pe 19 iunie 2025, Gara de Nord din București a găzduit un moment istoric pentru industria feroviară românească: lansarea trenului Leon, primul automotor diesel (DMU – Diesel Multiple Unit) fabricat integral în România după mai bine de 80 de ani. Proiectat și construit de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grampet Group, acest tren simbolizează nu doar o realizare tehnică, ci și o renaștere a spiritului ingineresc autohton.

Un simbol al tradiției și inovației

Trenul Leon, compus din trei vagoane, oferă 145 de locuri (11 VIP și 134 pentru clasa a II-a) și este dotat cu tehnologie modernă care respectă standardele europene de siguranță și confort. Cu un design ergonomic, scaune rabatabile, ferestre panoramice și măsuțe pliabile, Leon asigură o experiență plăcută pasagerilor. Facilitățile includ prize de 230V și USB, spații pentru bagaje voluminoase și biciclete, precum și rampe de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă. Vagoanele sunt izolate fonic și echipate cu sisteme de supraveghere video, senzori de incendiu, interfoane pentru comunicarea cu mecanicul și afișaje audio-vizuale pentru informarea călătorilor.

„Leon este dovada vie că tradiția și tehnologia pot merge mână în mână, atunci când sunt susținute de pasiunea și dedicarea unei echipe extraordinare,” a declarat Gruia Stoica, președintele Grampet Group, în cadrul ceremoniei de lansare. Evenimentul, desfășurat la Salonul Regal din Gara de Nord, a fost urmat de o călătorie simbolică până la Gara Băneasa, marcând un nou capitol pentru transportul feroviar românesc.

Performanță și certificare europeană

Trenul Leon a parcurs peste 30.000 de kilometri în teste și a obținut certificarea CE, ceea ce îi permite să circule în orice țară din Uniunea Europeană. Construit pentru transportul de călători pe distanțe medii, acest automotor diesel reprezintă o combinație de eficiență, sustenabilitate și confort. Fabrica din Pașcani, cu o tradiție de peste 155 de ani, demonstrează că România poate redeveni un actor important pe harta industriei feroviare europene.

Advertisement

O investiție în viitor

Grampet Group, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală și de Sud-Est, a investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea fabricii din Pașcani. Potrivit lui Gruia Stoica, Electroputere VFU are capacitatea de a produce 24 de trenuri pe an, deschizând astfel perspective pentru noi comenzi și exporturi. Proiectul Leon nu este doar o realizare industrială, ci și o declarație de încredere în potențialul economic și tehnic al României.

Un omagiu adus ingineriei românești

Numele „Leon” are o semnificație personală pentru Gruia Stoica, fiind inspirat de familia sa. Totuși, trenul transcende simbolismul personal, devenind un motiv de mândrie națională. După decenii în care industria feroviară românească a fost umbrită, Leon readuce în prim-plan capacitatea de inovare și excelență a inginerilor români.

Trenul Leon nu este doar un mijloc de transport, ci un simbol al ambiției și al revenirii României în elita industriei feroviare. Cu fiecare kilometru parcurs pe șine, Leon scrie o nouă poveste de succes pentru o națiune care privește cu încredere spre viitor.

Advertisement
Continue Reading

Știri

Eveniment la Muzeul Dunării de Jos Călărași – RomânIA îmbracă IA

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, vă invită să vizitați, începând cu data de 24 iunie, la Secția Etnografie și Artă Populară, expoziția:
RomânIA îmbracă IA
Deschisă publicului până la sfârșitul lunii august, expoziția este dedicată Zilei Universale a Iei și pune în valoare frumusețea, diversitatea și bogăția patrimoniului textil tradițional românesc.
Ia reprezintă piesa de bază a costumului popular, fiind totuși mai mult decât un obiect vestimentar, și anume un simbol național, o poveste sau chiar o filă de istorie.
O filă de istorie întrucât această cămașă cu altiță însumează în ornamentică semne – simbol venite din neolitic, cu funcție apotropaică, de fertilitate sau chiar narativă – ea dezvăluind date despre starea social – statutară, vârsta sau apartenența la o comunitate a femeii care a creat-o.
Această cămașă este recunoscută pentru frumusețea, simplitatea, dar și simbolismul său profund.
Ca orice alt veșmânt tradițional, și ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei reprezintă o manifestare spirituală ce străbate generații, relevând istoria mitică a unui popor.
Așadar, putem spune cu ușurință că ia reprezintă un puternic și stabil liant al românilor de pretutindeni, unind generațiile și formând punți de legătură între comunitățile românești din diferite țări.
Croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămașă de sărbătoare din pânză albă de bumbac, in sau borangic, având diferite broderii dispuse într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.
Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul, încrețul, altița, râurile și cheițele.
Motivele tradiționale care se regăsesc pe ii au adesea semnificații legate de natură, fertilitate, protecție și spiritualitate. Printre simboluri se numără rombul, spirala, crucea, arborele vieții și steaua.
Primele mărturii vizuale ale iei ne parvin din perioada antichității romane. Astfel, regăsim ia pe Columna lui Traian din Roma, pe monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, dar și pe Arcul lui Galeriu din Salonic.
În comunitățile românești din întreaga lume, încă din anul 2013, Ziua Internațională a Iei este sărbătorită la data de 24 iunie, ea inspirând creatori de modă celebri precum Yves Saint Laurent sau Tom Ford, fiind recunoscută ca o piesă vestimentară de patrimoniu universal.
Vă așteptăm cu drag să redescoperim împreună simbolurile și poveștile cusute în fiecare ie!

Continue Reading