Știri
De sărbători, sute de călărășeni au ajuns la urgențe. Excesul de mâncare și alcool, cap de listă
Nu mai este demult un secret pentru nimeni. Perioada sărbătorilor înseamnă pentru mulți mâncare din belșug sau ore întregi petrecute pe drumul către rude sau destinații de vacanță. Și, ca în fiecare an, unii ajung la spital. Excesele alimentare, graba pe șosele sau lipsa de experiență la volan fac victime. Bilanțul sărbătorilor se face și în unitățile de primiri urgențe.
https://soundcloud.com/c-l-ra-i-press/de-sarbatori-sute-de-calaraseni-au-ajuns-la-urgente-excesul-de-mancare-si-alcool-cap-de-lista?si=4fd9f69f2cdf4fe6b440157f49a59090&utm_source=clipboard&utm_medium=text&utm_campaign=social_sharing
În perioada 24 decembrie, de la miezul nopții, până pe data de 27 decembrie, Spitalul Județean Călărași a înregistrat o creștere semnificativă a prezentărilor la Unitatea de Primiri Urgențe. Peste 367 de oameni au cerut asistență medicală pentru diverse probleme de sănătate, în contextul sărbătorilor din această perioadă.
Printre principalele motive ale solicitărilor medicale s-au numărat afecțiuni cauzate de excesul de mâncare și alcool. Personalul medical s-a confruntat cu un număr crescut de pacienți care au resimțit consecințele consumului excesiv în perioada sărbătorilor de iarnă.
Un număr semnificativ de pacienți, respectiv 40 de persoane, au prezentat simptome specifice dispneei biliare, o afecțiune care poate fi asociată cu excesul alimentar și care se manifestă prin dificultăți în digestie. De asemenea, s-au înregistrat cazuri de sindrom dispeptic, caracterizat prin simptome digestive neplăcute.
“În perioada sărbătorilor este un obicei, nu neapărat românesc, să avem un număr crescut de pacienți la Camera de Gardă. Vă pot spune că în perioada 24 – 27 decembrie, la UPU Călărași, am avut un număr de 367 de prezentări, mult peste numărul obișnuit. Am avut multe prezentări legate de regimul alimentar neadaptat pacienților, adică dispnee biliară sau chiar sindrom dispeptic, senzații de greață și vărsături. Înțelegem prin asta că vorbim despre iritațiile mucoasei stomacului când mâncăm prea mult sau prea picant, respectiv senzația de greață și durere în abdomen, pe care o resimțim când vezica biliară, fierea cum este cunoscută popular, este silită să lucreze peste cât poate. În aceste situații combinate am avut 80 de prezentări și, bineînțeles, consumul de alcool, într-un număr relativ mic, adică 40 de persoane“, precizează dr. Poeană.
- Cătălin Cojocaru: Care sunt pericolele la care se expun persoanele care consumă alcool în mod excesiv?
“Consumul excesiv de alcool reprezintă un pericol din mai multe puncte de vedere. Consumul de alcool poate afecta ficatul, organele interne în totalitate, poate să afecteze sănătatea creierului, dar și pe termen scurt poate duce la accidente legate de felul în care ne mișcăm, totul este mult mai încetinit și mult mai dezarticulat față de obicei. Deci, chiar și cineva care a consumat și ocazional cantități mari de alcool poate suferi accidente domestice, sau dacă este suficient de inconștient, poate chiar accidente rutiere. Noi, ca de obicei, îi sfătuim pe toți cei care consumă alcool să nu conducă sub nicio formă și de la petrecere să ia taxi-ul” – a explicat dr. Ionuț Poeană în emisiunea de la Radio Voces Campi.
- Cătălin Cojocaru: Domnule doctor, în remediile naturiste, cât de bună este zeama de varză pentru starea de mahmureală?
“Nu la fel de bine ca abstinența de la alcool, dar da, zeama de varză este un remediu surprinzător de potent pentru că alcoolul, pe lângă faptul că deshidratează, duce și la pierderea de săruri esențiale, de obicei sărurile de potasiu” a punctat dr. internist din cadrul SJU Călărași.
- Cătălin Cojocaru: Le regăsim în zeama de varză?
“Da! Zeama de varză conține culturi lactice, pe care, desigur, le pierdem de obicei atunci când vărsăm sau avem diaree și de obicei conține și săruri de potasiu, secundare metabolismului, care pot ajuta la reechilibrarea organismului. De principiu, însă, pentru că așa cum spun, zeama de varză conține și o cantitate impresionantă de sare, nu recomandăm consumul acesteia de primă intenție, de obicei, pentru mahmureală zdravănă, recomandăm, în primul rând, hidratarea, adică consum de apă. Bineînțeles, încercăm să oprim pacientul din a-și mai administra alcool pe cale orală, pentru că repetăm episodul și o luăm de la capăt și odihnă, pe cât de mult posibil”, a declarat dr. Ionuț Poeană, medic internist de la Spitalul Județean Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
