Știri
DE LA 1 IULIE, FACTURILE EXPLODEAZĂ: GUVERNUL OPREȘTE PLAFONAREA LA ENERGIE
După patru ani de subvenții uriașe, statul renunță la plafonarea prețurilor la energie electrică. Facturile vor crește considerabil, iar mulți consumatori nu înțeleg de ce. Agentul imobiliar Șerban Trâmbițașu explică mecanismul din spatele crizei.
Începând cu 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energia electrică se va încheia oficial, iar efectele se vor resimți rapid în buzunarele consumatorilor. Măsura, aplicată încă din 2021, a permis românilor să plătească tarife reduse pentru electricitate, indiferent de venit sau consum. Însă sistemul s-a dovedit nesustenabil, costând statul peste 30 de miliarde de lei în doar patru ani.
Cum a funcționat plafonarea?
Din 2021, guvernul a plafonat prețul energiei după cum urmează:
-
0,68 lei/kWh pentru consumatori cu un consum lunar de sub 100 kWh
-
0,80 lei/kWh între 100 și 255 kWh
-
1,10 lei/kWh (chiar 1,30 lei) pentru cei care depășesc 255 kWh
Prețul real al energiei, însă, era de aproximativ 1,5 lei/kWh, sumă care include achiziția de pe piață, transportul, distribuția și costurile operaționale ale furnizorilor. Diferența era acoperită de stat, prin subvenții plătite furnizorilor de energie.
Subvenții întârziate, credite bancare și profituri minime
Problema majoră identificată de Șerban Trâmbițașu este modul în care funcționa acest mecanism:
Furnizorii (precum PPC, E.ON, Engie, Electrica) erau obligați să plătească energia pe loc către producători, însă își primeau banii de la stat cu întârzieri de până la 18 luni. Pentru a acoperi aceste diferențe, firmele s-au împrumutat la bănci, cu dobânzi de 7–8%, într-un context în care profitul mediu anual din furnizarea de energie nu depășește 3%.
Această presiune a determinat retragerea unor jucători importanți de pe piață, precum ENEL și CEZ, iar alții, cum este E.ON, se pregătesc de ieșire. În locul lor, intră fonduri de investiții precum PPC Grecia, interesate de investiții în producția locală de energie.
Cine a beneficiat? Toți – și nimeni
Un alt punct sensibil este faptul că plafonarea a fost aplicată generalizat, fără a ține cont de venitul consumatorului. Astfel, atât un pensionar cu 300 de lei pe lună, cât și un proprietar cu mai multe apartamente închiriate au plătit același tarif subvenționat. Trâmbițașu atrage atenția că statul ar fi trebuit să direcționeze ajutorul doar către categoriile vulnerabile, nu către întreaga populație.
„Eu, personal, am beneficiat de reducere, dar nu aveam nevoie. Plătesc Netflix și ies la restaurant. În schimb, o persoană cu venituri minime chiar avea nevoie de acel sprijin”, spune Trâmbițașu.
Hidroelectrica, soluția de avarie?
Mulți români s-au mutat recent la Hidroelectrica, companie care produce 25% din energia națională și oferă prețuri mai mici direct către consumator. Totuși, infrastructura sa nu poate susține un număr mai mare de clienți, iar o parte din energia produsă este deja vândută altor furnizori.
Mai mult, Hidroelectrica vinde mai ieftin populației decât furnizorilor, fapt ce dezechilibrează piața și creează discrepanțe între ofertele existente.
Ce ar fi trebuit să facă statul?
În opinia lui Trâmbițașu, în loc să cheltuie miliarde pe subvenții, guvernul ar fi trebuit să:
- Investigheze masiv în producția internă de energie
- Aplice plafonarea doar pentru consumatorii vulnerabili
- Modernizeze sistemele de monitorizare și distribuție
- Educe populația în privința eficienței energetice
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
BOMBA zilei la Consiliul Județean Călărași! Proiectul de vânzare a fostului Centru de Afaceri de la Cuza Vodă a picat din nou
Astăzi, 25 septembrie 2025, ședința ordinară a Consiliului Județean Călărași s-a transformat într-o adevărată surpriză politică. Proiectul prin care clădirea fostului Centru de Informare și Cooperare în Afaceri urma să fie trecută din domeniul public în domeniul privat, pentru a putea fi vândută prin licitație, a fost respins.
Deși părea că proiectul are șanse mari să treacă, voturile au arătat altceva: 8 “împotriva” (PNL) + 4 “împotriva” (AUR) = 12 și o abținere și… un absent. Rezultatul? Insuficient pentru adoptarea hotărârii.
📌 Clădirea, evaluată la peste 1,4 milioane lei, a fost construită cu fonduri europene și, de anul trecut, este concesionată unui privat. Concesionarul și-a manifestat dorința de a o cumpăra, iar conducerea CJ a susținut că vânzarea ar aduce bani serioși la buget, mult mai avantajoși decât redevența anuală.
Reacția PNL Călărași: „Stopăm vânzarea patrimoniului județului!”
Imediat după vot, PNL Călărași a transmis un mesaj dur pe Facebook:
„‼️ Consilierii județeni PNL au împiedicat, pentru a doua oară, scoaterea din domeniul public a sediului fostului Centru de afaceri de la Chiciu. Stopăm astfel vânzarea patrimoniului județului Călărași. Suntem deschiși oricărei colaborări cu mediul privat, dar numai cu argumente care să țină cont de beneficii reale pentru călărășeni.
Joi, 25 septembrie, în ședința ordinară a Consiliului județean, cei 8 consilieri PNL prezenți au votat împotriva propunerii conducerii instituției. Dacă în ultimul an această clădire a fost concesionată de un privat, acest lucru aprobându-se cu majoritatea PSD, proiectul care va duce la vânzarea imobilului are nevoie de 2/3 din voturi.”
Ce urmează?
După acest nou eșec, conducerea CJ Călărași are două opțiuni: fie revine cu proiectul într-o altă ședință, fie lasă clădirea să rămână concesionată. Cert este că „bătălia” pentru patrimoniul județului a intrat într-o nouă etapă, cu PNL în prim-planul opoziției față de vânzare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Caravana Smart City România powered by Lenovo ajunge în data de 2 Octombrie la Călărași, aducând împreună liderii administrației publice locale, experți în digitalizare, consultanți în accesarea fondurilor europene și cei mai importanți furnizori de soluții tehnologice.
Evenimentul este dedicat comunităților care vor să transforme digitalizarea dintr-un concept teoretic într-o realitate practică, folosind oportunitățile de finanțare aflate acum la dispoziția autorităților locale.
Mesajul principal al evenimentului: „Într-o competiție pentru finanțare, câștigă cei pregătiți să implementeze rapid și corect.” Acest mesaj este de fapt și motorul inițiativei noastre – ne dorim autorități locale coerente, puternice, care nu ratează oportunități de finanțare dar, mai ales, autorități locale care implementează cele mai bune soluții și tehnologii disponibile.
Data: 2 Octombrie
La Sediul ADR Sud Muntenia – Str. Munteniei nr. 7A, Călărași, județul Călărași
“Tehnologie. Finanțare. Proiecte pentru comunități inteligente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Statele Unite au furnizat României mai multe sisteme radar mobile de ultimă generație pentru monitorizarea Mării Negre, consolidând capacitățile de apărare ale țării. Conform Ambasadei SUA la București, aceste echipamente, finanțate prin programul de asistență militară al Departamentului de Stat al SUA, au fost livrate Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare a Armatei României. Noile radare sporesc capacitatea de supraveghere și detectare a activităților din regiune, inclusiv a dronelor rusești care încalcă spațiul aerian românesc.
Un incident recent, din 13 septembrie, a evidențiat importanța acestor sisteme: o dronă rusească a fost detectată în spațiul aerian al României, în zona Tulcea. Forțele Aeriene Române au intervenit rapid, ridicând două avioane F-16 de la Baza 86 Fetești pentru a urmări drona până la dispariția acesteia în zona Chilia Veche. Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru a avertiza populația, dar au confirmat că nu a existat pericol imediat.
Aceste sisteme radar moderne întăresc securitatea României și reflectă parteneriatul strategic solid dintre București și Washington, contribuind la stabilitatea regională.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
USR Călărași: „Ancheta” Poliției Locale a fost simulată. Cerem demiterea conducerii și transparență reală
Bijuteria verde a Amazonului: Descoperă magia Green Honeycreeper!
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
