Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 542

La zi

De ce au auzit aseară călărășenii sirene în oraș. ISU Călărași informează

Published

4 ani ago

on

Exercițiul tactic de cooperare pe timp de noapte cu 29 de autospeciale și aproximativ 100 de persoane implicate s-a desfășurat în condiții optime
Joi, în data de 24.03.2022, în intervalul orar 21:00 – 23:45, pe platforma unui complex commercial (lanţ de retail cu material de construcţii şi produse pentru amenajări interioare de tip DIY), situat la ieșirea din municipiu, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a desfăşurat un amplu exerciţiu tactic de cooperare în cazul producerii unui accident tehnologic, fiind simulate mai multe intervenţii de salvare a persoanelor și acordarea de prim ajutor, salvări de la înălțime, căutare victime surprinse sub dărâmături, localizare şi lichidare incendiu, degajare de elemente de construcţie și multe altele.
Au participat la această aplicaţie tactică: cadre ale ISU Călăraşi, cât și un Post Medical Avansat, medicul Coordonator U.P.U. SMURD – doctor în medicină de urgență – Viorica Gheorghiță, reprezentanți ai Serviciului de Ambulanță Județean Călărași, echipaje ale Poliției Române, Jandarmeriei şi personal din cadrul obiectivului (complexului comercial).
Tema exerciţiului tactic de cooperare a urmărit modul de acţiune al forţelor cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă in cazul producerii unor situaţii de urgenţă in zona de competenţă a I.S.U.J. “Barbu Ştirbei” Calarasi şi asigurarea unui răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie la nivelul judeţului Călăraşi în cazul producerii unor situaţii de urgenţă deosebit de rapide si efecte limitate in timp, având ca rezultat victime multiple.
Potrivit scenariului exerciţiului tehnico-tactic “în data de 24.03.2022, în jurul orei 2100, Detașamentul de Pompieri Călărași a fost anunţat de prăbușirea unei grinzi de la nivelul acoperișului, în magazinul Dedeman, în dreptul raionului cu materiale de construcții, surprinzând 10 persoane. Alertate, forţele de intervenție din cadrul Detașamentului de Pompieri Călărași au efectuat recunoașterea și evaluarea zonei de acțiune, au căutat și localizat victimele, au executat lucrări de sprijinire și trecere în vederea ajungerii la victime, la care au efectuat evaluarea funcțiilor vitale, mobilizarea și evacuarea acestora în afara zonei de risc, precum și acordarea de prim ajutor calificat. A fost declanșat Planul roșu de intervenție și s-a solicitat suplimentarea forțelor de intervenție.
La ora 21:30 comandantul intervenției a fost înștiințat de faptul că doi angajați, care desfășurau lucrări de mentenanță la sistemul de ventilație aflate pe acoperișul clădirii, au fost surprinși de bucăți de tablă desprinse din acoperiș în momentul prăbușiri elementelor de construcție, rănindu-l pe unul dintre ei la picior, aceștia fiind în imposibilitatea de a se evacua singuri. S-a intervenit cu autoscara mecanică pentru evacuarea în siguranță a celor două victime de pe acoperișul obiectivului și predarea acestora la punctul medical avansat în vederea evaluării și a transportului la spital.
În urma prăbușiri elementelor de construcție peste instalația de iluminat electrică, s-a produs un scurt-circuit care a generat un incendiu. În scurt timp acesta s-a extins la materialele izolante aflate depozitate în imediata vecinătate. Pentru soluționarea situației operative, comandantul intervenției organizează trei sectoare: unul cu misiunea de localizare și lichidare a incendiului, unul cu misiunea de protecție a mărfurilor ce nu pot fi evacuate și a încăperilor amenințate și unul de evacuare a bunurilor materiale.
La scurt timp de la producerea acestor evenimente, pe fondul neatenției, în parcarea magazinului, s-a produs un accident rutier între 2 autovehicule, dintre care unul care transporta un aparat medical de tip RMN. Se intervine cu autospeciala CBRN pentru izolarea zonei și pentru măsurarea emisiilor de radiații.”
Obiectivul principal al exerciţiului a urmărit pregătirea şi antrenarea personalului cu funcţii de răspuns, pentru dezvoltarea capabilităţii de a întreprinde acţiunile necesare, în cazul situaţiilor de urgenţă generate de prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări, evacuare de persoane, căutare-salvare persoane din spații ostile vieții, acordare asistență medicală de urgență, incendiu și risc radiologic.
Dintre cele mai importante obiective generale se pot menționa: Verificarea modului de punere în aplicare şi a viabilităţii planului realizării capacităţii operaţionale a structurii de intervenţie; Verificarea fluxului informaţional-decizional la nivelul structurii antrenate; Verificarea modului de punere în aplicare şi a viabilităţii Planului Roşu de intervenţie; Verificarea viabilităţii documentelor operative, a procedurilor operaţionale şi a planurilor de intervenţie/acţiune/răspuns; Verificarea viabilităţii legăturilor de comunicaţii operative pentru asigurarea conducerii forţelor proprii; Verificarea funcţionării, eficienţei, compatibilităţii şi a suportului/sprijinului logistic din dotare stabilit pentru îndeplinirea misiunilor.
În ceea ce privesc obiectivele specifice ale personalului obiectivului:
se pot menționa: Verificarea gradului de pregătire pentru gestionarea unui eveniment complex; Verificarea măsurilor adoptate pentru evacuarea personalului de la locul de muncă, localizarea incendiului, anunţarea persoanelor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor din cadrul obiectivului şi a celorlalte forţe ce vor interveni; Verificarea procedurilor de acţiune în comun pentru limitarea efectelor negative și gestionarea situaţiilor de urgenţă reale.
Pentru personalul ISU Călăraşi s-au urmărit: Consolidarea cunoştinţelor şi perfecţionarea deprinderilor comandanţilor şi echipajelor de intervenție din subunitățile ISU Călărași în conducerea şi desfăşurarea acţiunilor salvare a persoanelor de sub dărâmături și de la înălțime, de stingere a incendiilor şi limitării efectelor negative, de acordare a asistenței medicale de urgență și de desfășurare a intervenției în situația unei urgențe radiologice, în cazul situaţiilor de urgenţă ce se pot produce în obiective, prin: verificarea asigurării primei intervenţii; executarea întrunită a operaţiunilor de intervenţie; verificarea viabilităţii planurilor şi procedurilor de intervenţie; verificarea timpilor operativi de intervenţie al forţelor proprii; identificarea surselor de alimentare cu apă şi verificarea posibilităţii alimentării. organizarea funcţionării sistemului de comunicaţii şi informatic; respectarea procedurilor de lucru şi verificarea modului de completare a formularelor, rapoartelor şi transmiterea acestora; organizarea şi menţinerea cooperării inter şi intra-instituţionale;
Aplicația tactică de cooperare cu forțe și mijloace în teren s-a desfășurat în condiții optime, fiind bifate toate cererile scenariului de intervenție, s-au simulat proceduri dintre cele mai complexe, iar la final, s-a putut spune că exercițiul s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru o situație reală.
Astfel de exerciții de cooperare se vor mai desfășura și în următoarele etape, în concepții asemănătoare, astfel încât personalul participant să poate deprinde abilități eficiente de salvare în condițiile cele mai vitrege de intervenție.
Purtător de cuvânt al I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi
Plutonier adjutant şef Tătăranu Ştefan-Ovidiu – Telefon: 0758236044 / 0723208850

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Related Topics:
Advertisement

La zi

Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale

Published

21 de ore ago

on

19 decembrie 2025

By

Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.

Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.

Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.

Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.

Advertisement

Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:

  • Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
  • Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
  • Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.

Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).

Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.

De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

o zi ago

on

19 decembrie 2025

By

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

o zi ago

on

19 decembrie 2025

By

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading