Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 546

La zi

De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State

Published

on

Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și  întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.

Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:

Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.

„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.

Advertisement

În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.

Cum a apărut blocajul administrativ?

Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.

Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.

Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil

Advertisement

Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.

De ce s-a redeschis totuși vadul?

Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.

Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.

Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Acțiune a poliției și jandarmeriei pentru siguranța elevilor din Oltenița și Călărași

Published

on

Acțiune a poliției și jandarmeriei pentru siguranța elevilor din Oltenița și Călărași

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, în parteneriat cu jandarmii Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași, au desfășurat, în data de 21 ianuarie, o acțiune amplă pentru creșterea gradului de siguranță în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ din municipiile Călărași și Oltenița.

Intervențiile au avut un pronunțat caracter preventiv și s-au adresat în special tinerilor, urmărind prevenirea violenței în mediul școlar, conștientizarea riscurilor asociate traficului și consumului de substanțe psihoactive, precum și combaterea fenomenelor de bullying și absenteism.

În paralel, echipajele de poliție rutieră au acționat în apropierea școlilor pentru creșterea siguranței rutiere, în contextul traficului intens din zonele frecventate de elevi.

În cadrul acțiunii au fost organizate șase activități informativ-educative în unități de învățământ, la care au participat peste 100 de elevi și cadre didactice. Participanții s-au implicat activ în discuții, manifestând interes față de temele abordate de reprezentanții structurilor de ordine publică.

Advertisement

La aceste activități au luat parte polițiști din structurile de siguranță școlară, analiză și prevenirea criminalității, ordine publică și rutieră, alături de jandarmi din cadrul I.J.J. Călărași.

Reprezentanții instituțiilor implicate anunță că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul menținerii unui mediu școlar sigur și responsabil pentru elevi și cadrele didactice.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Meteo și Mediu

COD GALBEN de ceață: vizibilitate redusă și risc de ghețuș în cursul nopții

Published

on

Autoritățile meteorologice au emis un COD GALBEN de ceață, valabil în intervalul 23 ianuarie 2026, orele 00:00 – 06:00. Fenomenul va determina vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat chiar sub 50 de metri.

Potrivit informării, ceața va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului, ceea ce poate îngreuna circulația rutieră și pietonală.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu prudență sporită, să adapteze viteza la condițiile de drum și să folosească luminile de ceață, acolo unde este cazul. De asemenea, pietonii trebuie să fie atenți la suprafețele alunecoase, în special în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Criza acută de medici lovește spitalele din Buzău, Călărași, Giurgiu și Ploiești

Published

on

Sistemul de sănătate din România traversează o criză profundă de personal medical calificat, iar spitalele din județele Buzău, Călărași, Giurgiu și Prahova (Ploiești) resimt cel mai acut acest deficit. Zeci de posturi de medici specialiști rămân neocupate de luni și chiar ani de zile, punând în pericol funcționarea normală a secțiilor vitale.

La Spitalul Județean de Urgență Buzău, deși se organizează frecvent concursuri pentru posturi de medici, numeroase specializări esențiale au rămas descoperite. Secțiile de chirurgie, cardiologie, neurologie sau oncologie se confruntă cu lipsuri cronice, medicii existenți fiind nevoiți să facă față unui volum uriaș de cazuri, cu ture extenuante și risc crescut de erori medicale.

În județul Călărași situația este și mai gravă: deficitul de medici specialiști afectează inclusiv Spitalul Județean de Urgență, unde unele compartimente funcționează la limita capacității sau cu medici detașați temporar din alte unități. Lipsa anestezistilor, a radiologilor și a medicilor ATI îngreunează intervențiile chirurgicale și tratamentul pacienților critici.

Giurgiu se numără printre județele cu cel mai redus număr de medici raportat la populație. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu anunță constant posturi vacante pentru specialiști în pediatrie, medicină internă, ortopedie și alte domenii, însă candidații sunt extrem de puțini, mulți preferând centrele universitare mari sau plecarea în străinătate.

Advertisement

La Ploiești, Spitalul Județean de Urgență se confruntă cu aceeași problemă sistemică. Deși județul Prahova are o populație numeroasă și un număr relativ mare de cazuri complexe, deficitul de medici în specialități precum gastroenterologie, pneumologie, reumatologie sau neurochirurgie obligă pacienții să se deplaseze zeci de kilometri pentru investigații și tratamente.

Cauzele principale rămân migrația medicilor spre țări din vestul Europei, salariile necompetitive în raport cu volumul de muncă, condițiile de lucru precare din spitalele județene și lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională în zonele defavorizate. Mulți tineri specialiști aleg să nu se întoarcă sau să nu se stabilească în aceste județe după rezidențiat.

Pacienții sunt cei care suferă cel mai mult: listele de așteptare se lungesc, intervențiile urgente sunt amânate, iar calitatea actului medical scade vizibil. În unele cazuri, lipsa unui specialist anumit transformă spitalul dintr-o unitate de urgență într-un centru de triaj care transferă bolnavii spre București sau alte orașe mari.

Autoritățile locale și Ministerul Sănătății continuă să caute soluții prin concursuri repetate, stimulente financiare punctuale și programe de atragere a medicilor în zonele deficitare, însă efectele sunt încă modeste. Fără măsuri structurale profunde – investiții masive în infrastructură, locuințe de serviciu, creșteri salariale sustenabile și reformarea rezidențiatului – criza de specialiști din spitalele Buzău, Călărași, Giurgiu și Ploiești riscă să se agraveze în următorii ani.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading