Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ședința, prezidată de Lia Savonea, a început la ora 13:30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia vine în contextul în care legea a fost considerată adoptată în Parlament, fără o moțiune de cenzură, dar înainte de promulgare, în intervalul de două zile prevăzut pentru sesizarea CCR.

Critici la adresa procedurii de adoptare

Judecătorii ÎCCJ susțin că Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii, conform articolului 114 din Constituție. Aceștia argumentează că nu există o urgență reală care să justifice măsura, mai ales că impactul bugetar al legii este nul, iar un proiect similar fusese recent respins de Parlament. De asemenea, fragmentarea în cinci pachete a inițiativelor adoptate în aceeași ședință de Guvern este considerată un subterfugiu legislativ.

Conținutul legii și impactul asupra magistraților

Legea prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu scopul pensiilor de serviciu. Sesizarea ÎCCJ evidențiază că legea creează trei regimuri diferite de pensionare – cel anterior anului 2024, cel din Legea 282/2023 și cel actual – generând discriminări între magistrați în situații similare. Tranziția propusă este văzută ca lipsită de fundament, deoarece creșterea abruptă a vârstei de pensionare și eliminarea treptată a vechimilor asimilate nu oferă o etapizare echitabilă.

Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența

Legea reduce semnificativ cuantumul pensiilor, stabilindu-le la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-le la 70% din ultimul salariu net, ceea ce contravine deciziilor CCR și Curții de Justiție a UE, care cer ca pensia magistraților să fie apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reintroduce măsuri declarate anterior neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații activi care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Sesizarea mai subliniază diferențele de tratament între magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, care beneficiază de condiții mai favorabile.

Advertisement

Context politic și urmări

Legea face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. Deși AUR a inițiat moțiuni de cenzură pentru celelalte patru proiecte din pachet, nu a contestat legea pensiilor magistraților, permițând adoptarea acesteia. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea CSM. Premierul Bolojan a avertizat că o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar submina legitimitatea politică a guvernului său.

CCR urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării, o decizie care va influența nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul puterilor în stat, precum și angajamentele României față de Comisia Europeană.

O investigație jurnalistică publicată astăzi de Recorder dezvăluie cazul unei firme fantomă din România, denumită Regional Infrastructure Company for Highways, Roads, Bridges and Tunnels SRL (prescurtată RICHRBT SRL), care are sediul social înregistrat oficial într-o toaletă publică din București, mai exact la adresa Piața Charles de Gaulle nr. 16. Aceasta este o locație reală a unui WC public din zona centrală a Capitalei.

Detalii despre firmă și nereguli:

• Activitate declarată: Firma se prezintă ca o companie de construcții de drumuri și autostrăzi, fiind clasificată în top 100 cele mai mari companii din România după veniturile raportate la ANAF pentru 2023 – peste 3,61 miliarde de lei (aproximativ 700 de milioane de euro), cu un profit de peste 312 milioane de lei (62 de milioane de euro). Aceste cifre o plasează peste companii precum Coca-Cola România sau Engie, deși nu există dovezi ale activității reale.
• Sediul fictiv: Jurnaliștii Recorder au verificat adresa și au confirmat că duce la o toaletă publică. Alte sedii secundare declarate sunt inexistente, suprapunându-se cu locații ale altor firme sau chiar cu Consulatul Austriei. Unele coordonate GPS indică șaormerii, saloane de evenimente sau puncte de lucru ale altor constructori, care au negat orice legătură cu RICHRBT și au sesizat fraude.
• Istoric suspect: Firma a început ca o mică afacere de vinuri (inițial numită Regas), deținută de un bucureștean pe nume Gabriel Stroe. Acesta susține că a fost preluată fraudulos, fără notificări oficiale. De-a lungul anilor, denumirea, obiectul de activitate și bilanțurile au fost modificate repetat, fără intervenția autorităților, deși fostul proprietar a sesizat ANAF și Registrul Comerțului.
• Rolul ANAF: Agenția Națională de Administrare Fiscală a validat bilanțurile și a acordat cod de TVA, deși firma raporta 1.251 de angajați și profituri uriașe, fără verificări reale. ANAF susține că monitorizează cazul de opt luni, dar invocă “secretul fiscal” pentru a nu divulga detalii. Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că investigația Recorder “nu este exactă”, dar nu a oferit clarificări suplimentare.
• Implicații: Cazul ridică întrebări grave despre evaziunea fiscală și capacitatea statului de a detecta fraude, mai ales în contextul eforturilor guvernamentale de combatere a evaziunii pentru reducerea deficitului bugetar. Nu se știe dacă profiturile declarate (peste 182 de milioane de lei între 2018-2023) au fost plătite efectiv, iar firma nu apare pe listele de datornici ANAF.

Municipiul Călărași demarează un proiect de anvergură pentru reabilitarea falezei Parcului Central, finanțat prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027. În ședința consiliului local din 28 august, condusă cu viziune de primarul Marius Dulce, au fost aprobate documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici, marcând un pas important spre implementarea acestei investiții. Proiectul respectă toate etapele procedurale, reflectând angajamentul administrației locale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașului.

Obiectivul Proiectului

Inițiativa, susținută ferm de primarul Marius Dulce, își propune să sporească protecția și conservarea naturii și biodiversității în zona urbană adiacentă Brațului Borcea. Prin reabilitarea integrată a falezei și a infrastructurii verzi-albastre, proiectul vizează reducerea eroziunii, îmbunătățirea peisajului urban și creșterea rezilienței ecosistemelor la riscurile climatice. Acest demers se aliniază obiectivelor europene de mediu, contribuind la crearea unui oraș mai prietenos cu natura și comunitatea.

Intervențiile Propuse

Proiectul include măsuri strategice pentru a proteja mediul și a spori funcționalitatea falezei:

• Consolidarea taluzului și amenajarea de spații verzi multifuncționale, care să ofere atât beneficii ecologice, cât și spații atractive pentru relaxare și recreere.

• Implementarea sistemelor de irigații automatizate și utilizarea de materiale moderne, ecologice, cu impact minim asupra mediului, pentru o dezvoltare durabilă.

• Prevenirea eroziunii și reducerea riscului de inundații, prin soluții inovatoare care protejează malul Brațului Borcea și ecosistemele locale.

Impactul Proiectului

Sub îndrumarea primarului Marius Dulce, proiectul integrează armonios componenta recreativă a Parcului Central cu obiectivele de mediu, creând o zonă de tranziție ecologică între mediul urban și cel natural. Infrastructura verde-albastră va contribui la protejarea biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii Călărașiului. Faleza reabilitată va deveni un spațiu vibrant, care va atrage atât localnicii, cât și vizitatorii, consolidând identitatea orașului ca un centru sustenabil și modern.

Advertisement

Beneficii pentru Comunitate

Pe lângă aspectele ecologice, proiectul va transforma faleza într-un punct de atracție al orașului, oferind noi oportunități pentru petrecerea timpului liber. Sub viziunea primarului Marius Dulce, această inițiativă reflectă angajamentul administrației de a investi în proiecte care îmbunătățesc calitatea vieții și promovează un viitor verde pentru Călărași.

Detalii Financiare

Valoarea totală a investiției este de 24.992.229,48 lei (inclusiv TVA), structurată astfel:

• Cheltuieli eligibile: 24.827.353,28 lei (100% finanțate din fonduri europene).

• Cheltuieli neeligibile: 164.876,20 lei, suportate din bugetul local.

• Costuri construcții-montaj: 14.988.745,44 lei.

Primarul Marius Dulce subliniază importanța acestui proiect pentru Călărași: „Reabilitarea falezei Parcului Central reprezintă un pas major spre un oraș mai verde și mai rezilient. Împreună, construim un viitor sustenabil pentru comunitatea noastră!” Prin acest proiect, Călărași își reafirmă angajamentul de a proteja mediul și de a oferi cetățenilor un spațiu urban modern, funcțional și în armonie cu natura. Împreună, ajungem peste tot!

Advertisement