Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 548

Știri

Cutremur cu magnitudinea de 5,5 a zguduit România! Seismul a fost resimțit în mai multe țări

Published

on

Un cutremur puternic s-a simțit la ora 3.38 în mai multe zone din România. INFP a anunțat inițial că magnitudinea seismului a fost 5,7. Aceasta a fost revizuită însă, în scurt timp, la 5,8 pe scara Richter. Potrivit emsc-csem.org, cutremurul s-a simțit în Bulgaria, Republica Moldova și la granița cu Ucraina.

UPDATE 4:50 Mircea Radulian, director științific al INFP:

Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a explicat, în direct la Digi24, că este normal, ca la un anumit interval de timp, să apară astfel de cutremure moderate. El susține că apariția unui astfel de cutremur în România poate avea un efect benefic, întrucât se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea.

„E un cutremur moderat, ceva mai mare, este un cutremur normal pentru zona Vrancea. Cutremure de magnitudine 6 se produc la intervale de câțiva ani. El a apărut și pe fundalul unei activități ceva mai slabe, în ultimul timp. Era de așteptat. Activitatea seismică înseamnă și o acumulare și are un efect benefic pentru că a eliberat energia acumulată în ultima vreme.

Advertisement

Cutremurele de magnitudine 4 sunt cam la intervale de o lună. În particular, la adâncimea la care s-a produs cel de azi, nu prea s-au produs cutremure. Așa se explică și mărimea lui ceva mai mare, pentru că se acumulase energie.

Aceste fluctuații care apar sunt normale. Cutremurul a eliberat, pe toată zona Vrancea, o parte din energie. Încet, încet, energia se acumulează, în ciuda acestor eliberări. La scară largă, vom avea și un cutremur mare, la un moment dat.

Nu putem spune când va veni acest cutremur mare. Zona Vrancea este o zonă activă seismic. La intervale de zeci de ani, putem avea un cutremur de magnitudine 7. Sunt și alte zone de acest gen pe glob. Trebuie să ținem cont de această particularitate a zonei în care trăim. Nu putem spune că stăm liniștiți 100 de ani fără cutremur.

Aici este intersecția a 3 plăci, e o zonă complicată. Mai apare un fragment, toate converg către zona Vrancea. Însă aceste plăci nu mai sunt la fel de active, însă această convergență a creat desprinderea unei plăci, care se cufundă, coboară aproape vertical.

Ce e puțin ciudat, nu este încă foarte clar, este care e mecanismul care determină aceste descărcări. Avem, totuși, cutremure mari, pentru o zonă atât de mică.

Advertisement

Adâncimea este relevantă din două puncte de vedere: pentru că a fost un cutremur de adâncime, el se resimte pe o suprafață mai mare, dar pentru că a fost la adâncime mare, el nu se resimte la fel de puternic ca un cutremur de suprafață.”, a declarat Mircea Radulian, la Digi24.

RO ALERT NU A SEMNALAT CUTREMURUL

Raed Arafat explică de ce RO ALERT nu a trimis avertizări

Raed Arafat, secretar de stat și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat, în direct la Digi24, că au fost trimise echipe pe teren, în recunoaștere, și că nu au fost înregistrate, deocamdată apeluri de urgență la 112. De asemenea, Raed Arafat a explicat și de ce nu se primesc alerte prin sistemul RO ALERT într-o astfel de situație. 

ACTUALIZARE. „Până acum colegii pompieri nu raportează nicio pagubă. La Întorsura Buzăului a fost o scurtă întrerupere de curent. Nu am avut probleme de comunicații după acest cutremur.”, a declarat Raed Arafat.

Șeful DSU a subliniat că RO Alert nu trimite avertizări înaintea producerii unui cutremur din două motive, iar țările în care se trimit astfel de alerte, se fac exerciții de pregătire a populației de ani de zile. „În primul rând, este foarte greu de prezis. Chiar dacă vine o informare cu 10 secunde înainte, riscul de a induce panică este foarte mare. Din cauza aceasta, nu putem să îl folosim astfel, deși avem planuri în viitor, însă doar după ce identificăm partea de folosire a populației, care nu trebuie să intre în panică și să fugă pe scări sau la lift”, a explicat Raed Arafat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Traian Băsescu obține victoria în instanță: Administrația Prezidențială obligată să plătească indemnizația restanțată de peste 750.000 lei

Published

on

Curtea de Apel București, prin Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat miercuri o decizie favorabilă fostului președinte Traian Băsescu în procesul intentat Administrației Prezidențiale. Instanța a admis în totalitate cererea reclamantului și a anulat atât Ordinul nr. 55 emis în 2022, cât și adresa SG 6462 din 26 mai 2022, prin care fusese oprită plata indemnizației lunare prevăzute de lege pentru foștii șefi de stat.

Magistrații au constatat că măsurile administrative contestate au fost nelegale, astfel că au obligat pârâta – Administrația Prezidențială – să achite suma totală de 754.234,84 lei. Această sumă reprezintă indemnizația lunară netă cuvenită lui Traian Băsescu pentru intervalul 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, calculată conform dispozițiilor legale în vigoare.

Pe lângă prejudiciul principal, instanța a mai obligat Administrația Prezidențială să suporte și cheltuielile de judecată în cuantum de 17.648 lei.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond și nu este definitivă. Pârâta are dreptul să formuleze recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia reprezintă un precedent important în materia drepturilor foștilor președinți ai României și readuce în atenție aplicarea uniformă a Legii nr. 406/2001 privind indemnizațiile acordate acestora.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading