Politică
Cursa electorală, din ce în ce mai acerbă la Călărași! Actualul primar are trei oponenți puternici. Obiectivele lor pentru administrarea orașului
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
În municipiul Călărași, atmosfera electorală devine din ce în ce mai incitantă pe măsură ce se apropie data de 9 iunie 2024, când vor avea loc alegerile locale. Cu patru nume importante pe listele candidaților, încă deschise, cetățenii sunt în așteptarea unei competiții strânse și a unei dezbateri care se anunță cel puțin interesantă.
Amelia Giurcan, desemnata Alianței Dreapta Unită (ADU), intră în cursa electorală cu susținerea mai multor partide de dreapta. Coordonatoarea USR Călărași va concura alături de Dragoș Coman, fost viceprimar de Călărași și antreprenor cu afaceri prospere, care reprezintă AUR Călărași, și Alin Drăgulin, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) Călărași.
În plus, actualul primar în funcție, Marius Dulce, care a preluat conducerea Primăriei Municipiului Călărași în anul 2020, după o administrație liberală de 12 ani, va fi și el în cursa pentru un nou mandat. Mandatul său precedent a fost marcat de diverse inițiative și proiecte pentru dezvoltarea orașului, iar acum va concura pentru a obține încrederea cetățenilor pentru încă o perioadă de conducere.
Acești patru candidați aduc în competiție viziuni și promisiuni diferite pentru viitorul municipiului Călărași. Pe de o parte, Alianța Dreapta Unită promite o administrare eficientă a orașului și măsuri pentru creșterea economiei locale, în timp ce AUR Călărași aduce în prim-plan experiența administrativă și perspectivele unui antreprenor de succes. PNL Călărași va încerca să convingă alegătorii cu propunerile sale pentru dezvoltarea urbană și servicii publice de calitate, iar Marius Dulce va candida pentru un nou mandat, bazându-se pe experiența sa în conducerea municipiului și pe proiectele începute în mandatul anterior.
În timp ce campania electorală se încinge și discuțiile se amplifică, cetățenii municipiului Călărași sunt încurajați să-și facă vocea auzită și să își exprime opțiunile în cadrul acestui proces democratic. Alegerile locale din 9 iunie 2024 vor fi un moment crucial pentru viitorul comunității locale, iar fiecare vot va conta în determinarea direcției pe care o va lua municipiul Călărași în următorii ani.
CIFRE 2020
În anul 2020, alegerile locale din județul Călărași au împărțit județul în două culori politice, PNL și PSD. Nouă candidați s-au luptat pentru funcția de primar pentru reședința județului Călărași. Total alegatori înscrişi în liste: 62136, între care, doar 24548 s-au prezentat la urnele de vot, prezența fiind de doar 39,50%. Actualul primar din municipiul Călărași a obținut 43% din masa electorală prezentă la vot, adică 10.281 voturi. Pe locul 2, fostul primar Daniel Ștefan Drăgulin a obținut doar 7.802 (32,96 %)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Nicușor Dan ar putea fi demis din funcția de președinte. Un senator a inițiat deja o solicitare către Parlament
Senatorul Ninel Peia, din Grupul PACE – Întâi România, a înaintat o cerere către Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care solicită suspendarea președintelui României, Nicușor Dan, în temeiul articolului 95 din Constituția României.
Inițiatorii susțin că demersul are la bază peste o treime din semnăturile deputaților și senatorilor necesare pentru a iniția procedura.
Motivele invocate de inițiatori
În documentul oficial se arată că președintele ar fi depășit limitele rolului său constituțional și ar fi comis ingerințe grave în independența justiției. Printre principalele acuzații se numără:
– Declarații publice critice la adresa magistraților și CSM, considerate atacuri împotriva instituțiilor autonome.
– Anunțul privind organizarea unui referendum intern în rândul magistraților pentru a decide dacă CSM acționează în “interesul public”, iar în caz contrar să fie demis.
– Susținerea că aceste acțiuni subminează separația puterilor în stat și principiile statului de drept.
Inițiatorii susțin că astfel de gesturi sunt neconstituționale și creează un precedent periculos pentru democrația românească.
Ce propune președintele Nicușor Dan
Într-o conferință de presă susținută duminică, președintele a declarat că intenționează ca, în luna ianuarie, să inițieze un referendum în rândul corpului magistraților cu întrebarea simplă: “CSM acționează în interesul public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Potrivit acestuia, dacă magistrații vor răspunde că instituția nu operează în interesul public, CSM ar urma să fie reorganizat de urgență.
Următorii pași în procedura de suspendare
Conform Constituției, propunerea de suspendare poate fi inițiată dacă demersul este semnat de cel puțin o treime din membri Parlamentului. După validarea semnăturilor, documentul va fi adus la cunoștința președintelui și urmează consultarea Curții Constituționale. Dacă suspendarea este aprobată, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.
Reacții din societate și mediul politic
Diverse voci din mediul politic și juridic au reacționat deja la subiect, de la critici virulente din partea unor avocați și politicieni opozanți, până la avertismente privind consecințele pentru stabilitatea instituțiilor de forță din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
OFSD Călărași, prezentă la Comitetul Executiv Național al femeilor social-democrate. Direcțiile de acțiune pentru 2026, principalul subiect de pe ordinea de zi
În cursul zilei de joi, 18 decembrie a.c., reprezentantele Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Călărași au fost prezente la Comitetul Executiv Național al OFSD, desfășurat la București. Evenimentul a adus la aceeași masă lideri și membre OFSD din întreaga țară, într-un moment de bilanț și proiecție pentru anul care urmează.
Județul Călărași a fost reprezentat de senatoarea Daniela Mihai, Violeta Mușat, secretar de stat, Mirela Andreea Tache, președinta OFSD Municipiul Călărași și Georgiana Teodorescu, vicepreședinte OFSD. Acestea au participat la dezbateri axate pe consolidarea rolului femeilor în viața publică și pe direcțiile de acțiune stabilite pentru 2026.
Întâlnirea s-a desfășurat în prezența președintelui PSD, Sorin Grindeanu, Simonei Bucura-Oprescu, președinta OFSD la nivel național, și a Mariei Lazăr, secretar general al organizației. Discuțiile au vizat atât activitatea desfășurată în anul care se încheie, cât și provocările viitoare, cu accent pe implicarea activă a femeilor în procesul decizional și în dezvoltarea comunităților locale.
Dincolo de aspectele organizatorice, întâlnirea a avut și o notă aparte, specifică acestei perioade, prin momentele dedicate sărbătorilor de iarnă. Colindele și atmosfera caldă au oferit un cadru în care dialogul, responsabilitatea și solidaritatea au fost puse în prim-plan.
OFSD Călărași își reafirmă angajamentul pentru o societate în care femeile sunt ascultate, respectate și implicate activ, deciziile luate având la bază nevoile reale ale comunităților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În cursul zilei de vineri, 19 decembrie a.c., șefia Ministerului Apărării Naționale va fi disputată în cadrul unei ședințe politice. Numirea unui nou lider al instituției vine după ce Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, și-a dat demisia în luna noiembrie.
Potrivit surselor, USR va decide în vineri, 19 decembrie a.c., cine va prelua funcția de ministru al Apărării, după scandalul izbucnit luna trecută.
Dominic Fritz, președintele USR, a convocat joi, 18 decembrie a.c., Comitetul Politic al partidului politic pe care îl conduce pentru ședința din 19 decembrie, dedicată șefiei MApN.
Fritz îl va supune la vot pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier după votul membrilor Comitetului Politic al USR.
În schimb, conducerea Ministerului Economiei va fi preluată de senatorul Irineu Darău.
CV-ul lui Radu Miruță arată că a terminat în anul 2004, cu media 9.80, Colegiul Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, profilul matematică-informatică.
Ulterior, în același an, s-a înscris la două facultăți, dintre care una susține că a absolvit-o ca „hobby”. Prima este Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, pe care Miruță arată că a terminat-o cu media 9.65. Facultatea „hobby” este Facultatea de Drept din cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?
Revelion 2026, în stradă, la Oltenița. Parcul Mare devine punctul zero al nopții dintre ani
Recomandare de carte -„Profeția Führerului” – de Brian Klein
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
