Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Curcani – comuna așezată pe un munte de nereguli

Published

on

Comuna Curcani se află la doar 40 de km de capitala României. Din anul 2004 până în prezent este condusă de primarul Gazu Aurel, având ca orientare politică Partidul Național Liberal. Discuții controversate despre felul în care arată comuna condusă ce acesta există de mulți ani. Au devenit mai intense la jumatatea anului 2017.Majoritatea locuitorilor se abțin să comenteze în fața camerelor de filmat despre implicarea actualului primar în dezvoltarea localității, susțin ca au tot ce le trebuie.

Unii spun că este un primar bun, că a făcut tot ce trebuie pentru comuna lor. Realiteatea este cu totul alta. Infrastructura localității lasă foarte mult de dorit: drumuri pline de gropi, parcuri devastate, lipsa trotuarelor pline de burieni ce ating pe alocuri înațimi și de 2,5 metri. Tonele de gunoaie din comună sunt îngropate la marginea satului. O firmă a familiei edilului s-ar ocupa de aceste lucruri lipsite de legalitate. Peste 400 de asistați social care stau acasă, dovedint prin adeverințe că nu pot munci. Doar o parte a acestora prestază muncă pentru a putea beneficia de venitul minim garantat oferit prin Legea nr. 416/2001. Viceprimarul spune că, în localitatea Curcani sunt doar 200 de persoane ce beneficiază de venitul nimim garantat.

Într-un raport întocmit de Primăria Curcani, prin SERVICIUL ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI AUTORITATE TUTELARĂ reises activitățile prestate de beneficiarii Legii 416, care sunt apți de muncă. Cele menționate în documentul prezentat mai jos ar lăsa de înțeles că s-a efectuat un volum imens de muncă, dar care este contrazis de aspectul real al comunei.

Comuna este traversată trece șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București, precum și calea ferată dintre cele două orașe.

DJ 402 care trece prin comuna Curcani se află într-o stare de degradare ce nu poate fi descrisă. Sub podul de la intrarea în comună, în fotografiile oferite de Google Maps, făcute în anul 2012, se poate vedea cum mai mult de jumătate din drumul județean era cuprins de apele râului care poată același nume cu cel al localătății.  Nici în momentul actual starea drumului nu este una mai bună. Localnicii spun că e starea asta de an de zile. 

Într-o altă ordine de idei, în primăria din Curcani se pare că au fost găsite foarte multe nereguli.

Advertisement

Curtea de Conturi a efectuat un control la Primăria Curcani, care s-a finalizat cu un raport la 26.06.2018.

Iată ce se găsește în raport:

  1. S-au constatat abateri privind înregistrarea în documentele financiar contabile ale unor evenimente și tranzacții de 183.308 ron
  2. S-au constatat neconcordanțe între evidența contabilă și cea fiscală de 3 021 280 ron
  3. Controlul intern managerial nu a fost efectuat
  4. Sumele datorate de plătitori nu s-au stabilit pe baza declarațiilor de impunere sau înregistrărilor
  5. Impozitul pe teren datorat de parohia Curcani nu a fost stabilit și încasat. 5 hectare de teren arabile ale Bisericii sunt administrate de S.C. Maria Trading
  6. Nu au fost respectate prevederile legale privind actualizarea impozitelor pe clădiri pentru o valoare totală nedeclarată de 21563 ron
  7. Inventarierea patrimoiului a fost defectuoasă. Nu s-au inventariat activele, datoriile, ci numai o parte din activele fixe și obiectele de inventar. Nu au fost inventariate terenuri și clădiri aparținând domeniului public privat al Statului. Nu au fost inventariate investițiile în curs
  8. Reevaluarea activelor fixe s-a efectuat parțial privind terenurile și clădirile
  9. S-au acordat nelegal drepturi de asistență socială unor cetățeni ce dețineau depozite bancare de peste 3000 lei. 6 beneficiari au primit nelegal 9056 ron de la bugetul de stat
  10. La 19 beneficiari li s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinței nelegal de 5000 lei. La 7  beneficiari ailegii 416/2001  li s-au acordat ajutoare de 2970 ron nelegal iar altor 12 beneficiari alte ajutoare acordate nelegal de 2030 ron de la bugetul de stat

Primarul Aurică Gazu are termen până la data de 31.12.2018 pentru a recupera aceste sume mai sus menționate. Încasarea impozitelor, plata taxelor locale, dar și o bună inventariere a terenurilor care parțial sunt utilizate ilegal, l-ar putea ajuta să recupereze prejudiciul raportului. Astfel s-a constatat că multe ajutoare au fost acordate nelegal din bugetul de Stat. Acum ele trebuiesc restituite.  Aflăm că s-au acordat nelegal drepturi de asistență socială unor cetățeni ce dețineau depozite bancare de peste 3000 lei. 6 beneficiari au primit nelegal 9056 ron de la bugetul de stat. La 19 beneficiari li s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinței nelegal de 5000 lei. La 7  beneficiari ailegii 416/2001  li s-au acordat ajutoare de 2970 ron nelegal iar altor 12 beneficiari alte ajutoare acordate nelegal de 2030 ron de la bugetul de stat. Dragostea fără limite către alegători a edilului de la Curcani nu are limite.

În caz contrat Curcea de Conturi ar putea aplica sancțiuni sau poate chiar închisoarea asupra persoanelor ce vor fi incadrate ca vinovate pentru pagubele produse.

Locuitorii comunei vorbesc frumose de primarul lor, spun că tot timpul se implică, sta de vorba cu ei, fac poze împreună și se bucură de cele 4 mandate în care acesta nu a făcut aproape nimic.

Advertisement

În cadrul ședinței ordinare a Consiilului Local Curcani s-au dezbătut cele mia importante probleme din comună. Vă invităm să urmăriți materialul video realizat acolo.

https://www.youtube.com/watch?v=l6PUZkhxzDE

MUNȚI DE GUNOAIE ÎN COMUNA CURCANI

În anul 2017, presa centrală, televiziunile și ziarele naționale au descoperit în comuna condusă de primarul Gazu Aurel munți de gunoaie ce zac și acum la marginea comunei.

O firmă de salubritate din Călărași e acuzată că ÎNGROAPĂ GUNOIUL pe islazul unei comune, ca să scoată bani!

Îngroapă gunoiul ca să scoată banii. Un primar din judeţul Călăraşi este acuzat chiar de oamenii din localitate că a pus bazele unei firme de salubritate care depozitează, ilegal, gunoiul pe islazul comunei. Ei susţin că timp de trei ani de zile, pe locul unde pasc animalele au fost îngropată o bombă biologică.

Resturi din gospodării, ambalaje şi animale moarte se strâng din toate comunele învecinate. Cea mai apropiată groapă de gunoi legală este în Bucureşti sau lângă Călăraşi. Dar acolo costă să arunci gunoiul..

Advertisement

De trei ani de zile, firma de salubritate adună gunoiul din satele învecinate şi îl aruncă pe islazul comunei.

Oamenii din comună susţin că sub acest mal de pământ se află, de fapt, foarte mult gunoi îngropat. Lucrul acesta se poate vedea cu ochiul liber. Tot localnicii spun că după ce maşinile aduc gunoiul, chiar un utilaj de la primărie acoperă gropile cu pământ. În acte, acţionar şi administrator la firma de salubritate este o doamnă care, coincidenţă, are acelaşi nume de familie ca primarul. Ca să nu existe un conflict de interese, în comună, serviciul de salubritate este asigurat de Primărie. Taxa este de 60 de lei pe an, pentru fiecare gospodărie. Oricine ar strânge gunoiul, până la urmă tot în capul satului ajunge. Chiar şi sătenii îl aruncă tot acolo. Garda de Mediu din Călăraşi a dat o sancţiune primăriei pentru groapa de gunoi improvizată. Dar asta nu a stopat afacerea.

În comunicatul oficial, Garda de Mediu Călăraşi nu a reuşit să lămurească reporterii Observator dacă ştie cu adevărat ce se întâmplă.

https://www.facebook.com/calarasipress/videos/1512264398864414/

 

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

VIDEO. Problema stațiilor de epurare din Oltenița și Budești, o situație moștenită care încă așteaptă soluții

Published

on

Captură de ecran Facebook.com/Alex Dima

Situația apelor uzate din sudul județului Călărași, prezentată recent într-un material video realizat de jurnalistul Alex Dima, readuce în atenția publică o problemă veche, generată de investiții realizate în urmă cu mai bine de un deceniu și care nu au fost niciodată funcționale la capacitate normală.

În municipiul Oltenița, imaginile surprinse arată că o parte din apele provenite din canalizare ajung direct în Dunăre. Stația de epurare existentă funcționează doar parțial, cu o epurare preponderent mecanică, insuficientă pentru protejarea mediului. În apropiere se află o stație nouă, construită din fonduri europene în urmă cu aproximativ 16 ani, care însă nu a fost pusă în funcțiune nici până astăzi.

Este important de precizat că această situație nu poate fi pusă exclusiv în sarcina actualei administrații locale. La nivelul municipiului Oltenița, conducerea administrației publice s-a schimbat în anul 2024, iar problema stației de epurare este una moștenită, rezultatul unor decizii, întârzieri și blocaje administrative acumulate în timp. Asta nu înseamnă că responsabilitatea trebuie pasată între autorități.

O situație similară se regăsește și la Budești, unde stația de epurare construită în jurul anului 2010, printr-o investiție de aproximativ 3,5 milioane de euro, nu mai funcționează corespunzător, iar apele uzate ajung în râul Dâmbovița, cu impact indirect asupra Dunării.

Advertisement

În prezent, problema rămâne una deschisă și necesită soluții concrete, investiții suplimentare și o colaborare reală între autoritățile locale, județene și instituțiile de mediu, pentru ca efectele asupra mediului și sănătății publice să fie limitate și, în final, eliminate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Mircea Lucescu, internat din nou de urgență la Spitalul Universitar

Published

on

Selecționerul României, Mircea Lucescu, a fost adus luni după-amiază la Spitalul Universitar din București în stare gravă. La doar o săptămână după externare, medicii au decis reinternarea de urgență. Motivul principal: gripa severă care nu cedează tratamentului cu antibiotice, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Inițial mersese pentru un control cardiologic de rutină, însă starea s-a agravat brusc.

Antrenorul de 80 de ani rămâne sub supraveghere medicală strictă cel puțin câteva zile. Evenimentul survine cu două luni înainte de barajul crucial cu Turcia pentru Cupa Mondială.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Achitare surpriză la Înalta Curte: fostul ministru Florian Bodog, declarat nevinovat după condamnarea inițială

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat luni o decizie definitivă de achitare în cazul fostului ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu. Hotărârea răstoarnă sentința primei instanțe, unde un complet de trei judecători îl condamnase la doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA susținuseră că, în perioada 2017–2018, pe când era ministru al Sănătății, Bodog ar fi falsificat semnături pe două contracte de muncă pentru a acoperi absența totală a unei consiliere, care ar fi încasat salariul timp de un an fără să se prezinte la serviciu.

Completul de cinci judecători al ICCJ a stabilit însă că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de abuz în serviciu, argumentând că activitatea consilierului personal se poate desfășura de la distanță, iar natura atribuțiilor nu impune prezență fizică la sediul instituției. Instanța a subliniat că funcția este una bazată pe încredere și colaborare directă, cu un conținut preponderent intelectual, dificil de evaluat prin criterii cantitative.

Judecătorii au mai arătat că eventualele nereguli administrative privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate în sfera penală, întrucât dreptul penal are caracter de ultima ratio și nu poate sancționa deficiențe de organizare instituțională.

Advertisement

În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, Înalta Curte a considerat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală de abuz în serviciu, iar în lipsa acesteia nu se justifică răspunderea penală.

În prima instanță, Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ministrul ar fi permis ca angajata sa, Olivia Andreea Marcu, să încaseze salariul fără să se prezinte la serviciu, semnând în locul ei documente oficiale și atestând în mod nereal prezența acesteia. Ancheta susținea că Bodog nu ar fi dispus nicio măsură disciplinară, deși cunoștea situația.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading