La zi
Curcani – comuna așezată pe un munte de nereguli
Comuna Curcani se află la doar 40 de km de capitala României. Din anul 2004 până în prezent este condusă de primarul Gazu Aurel, având ca orientare politică Partidul Național Liberal. Discuții controversate despre felul în care arată comuna condusă ce acesta există de mulți ani. Au devenit mai intense la jumatatea anului 2017.Majoritatea locuitorilor se abțin să comenteze în fața camerelor de filmat despre implicarea actualului primar în dezvoltarea localității, susțin ca au tot ce le trebuie.
Unii spun că este un primar bun, că a făcut tot ce trebuie pentru comuna lor. Realiteatea este cu totul alta. Infrastructura localității lasă foarte mult de dorit: drumuri pline de gropi, parcuri devastate, lipsa trotuarelor pline de burieni ce ating pe alocuri înațimi și de 2,5 metri. Tonele de gunoaie din comună sunt îngropate la marginea satului. O firmă a familiei edilului s-ar ocupa de aceste lucruri lipsite de legalitate. Peste 400 de asistați social care stau acasă, dovedint prin adeverințe că nu pot munci. Doar o parte a acestora prestază muncă pentru a putea beneficia de venitul minim garantat oferit prin Legea nr. 416/2001. Viceprimarul spune că, în localitatea Curcani sunt doar 200 de persoane ce beneficiază de venitul nimim garantat.
Într-un raport întocmit de Primăria Curcani, prin SERVICIUL ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI AUTORITATE TUTELARĂ reises activitățile prestate de beneficiarii Legii 416, care sunt apți de muncă. Cele menționate în documentul prezentat mai jos ar lăsa de înțeles că s-a efectuat un volum imens de muncă, dar care este contrazis de aspectul real al comunei.
Comuna este traversată trece șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București, precum și calea ferată dintre cele două orașe.
DJ 402 care trece prin comuna Curcani se află într-o stare de degradare ce nu poate fi descrisă. Sub podul de la intrarea în comună, în fotografiile oferite de Google Maps, făcute în anul 2012, se poate vedea cum mai mult de jumătate din drumul județean era cuprins de apele râului care poată același nume cu cel al localătății. Nici în momentul actual starea drumului nu este una mai bună. Localnicii spun că e starea asta de an de zile. 
Într-o altă ordine de idei, în primăria din Curcani se pare că au fost găsite foarte multe nereguli.
Curtea de Conturi a efectuat un control la Primăria Curcani, care s-a finalizat cu un raport la 26.06.2018.
Iată ce se găsește în raport:
- S-au constatat abateri privind înregistrarea în documentele financiar contabile ale unor evenimente și tranzacții de 183.308 ron
- S-au constatat neconcordanțe între evidența contabilă și cea fiscală de 3 021 280 ron
- Controlul intern managerial nu a fost efectuat
- Sumele datorate de plătitori nu s-au stabilit pe baza declarațiilor de impunere sau înregistrărilor
- Impozitul pe teren datorat de parohia Curcani nu a fost stabilit și încasat. 5 hectare de teren arabile ale Bisericii sunt administrate de S.C. Maria Trading
- Nu au fost respectate prevederile legale privind actualizarea impozitelor pe clădiri pentru o valoare totală nedeclarată de 21563 ron
- Inventarierea patrimoiului a fost defectuoasă. Nu s-au inventariat activele, datoriile, ci numai o parte din activele fixe și obiectele de inventar. Nu au fost inventariate terenuri și clădiri aparținând domeniului public privat al Statului. Nu au fost inventariate investițiile în curs
- Reevaluarea activelor fixe s-a efectuat parțial privind terenurile și clădirile
- S-au acordat nelegal drepturi de asistență socială unor cetățeni ce dețineau depozite bancare de peste 3000 lei. 6 beneficiari au primit nelegal 9056 ron de la bugetul de stat
- La 19 beneficiari li s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinței nelegal de 5000 lei. La 7 beneficiari ailegii 416/2001 li s-au acordat ajutoare de 2970 ron nelegal iar altor 12 beneficiari alte ajutoare acordate nelegal de 2030 ron de la bugetul de stat
Primarul Aurică Gazu are termen până la data de 31.12.2018 pentru a recupera aceste sume mai sus menționate. Încasarea impozitelor, plata taxelor locale, dar și o bună inventariere a terenurilor care parțial sunt utilizate ilegal, l-ar putea ajuta să recupereze prejudiciul raportului. Astfel s-a constatat că multe ajutoare au fost acordate nelegal din bugetul de Stat. Acum ele trebuiesc restituite. Aflăm că s-au acordat nelegal drepturi de asistență socială unor cetățeni ce dețineau depozite bancare de peste 3000 lei. 6 beneficiari au primit nelegal 9056 ron de la bugetul de stat. La 19 beneficiari li s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinței nelegal de 5000 lei. La 7 beneficiari ailegii 416/2001 li s-au acordat ajutoare de 2970 ron nelegal iar altor 12 beneficiari alte ajutoare acordate nelegal de 2030 ron de la bugetul de stat. Dragostea fără limite către alegători a edilului de la Curcani nu are limite.
În caz contrat Curcea de Conturi ar putea aplica sancțiuni sau poate chiar închisoarea asupra persoanelor ce vor fi incadrate ca vinovate pentru pagubele produse.
Locuitorii comunei vorbesc frumose de primarul lor, spun că tot timpul se implică, sta de vorba cu ei, fac poze împreună și se bucură de cele 4 mandate în care acesta nu a făcut aproape nimic.
În cadrul ședinței ordinare a Consiilului Local Curcani s-au dezbătut cele mia importante probleme din comună. Vă invităm să urmăriți materialul video realizat acolo.
https://www.youtube.com/watch?v=l6PUZkhxzDE
MUNȚI DE GUNOAIE ÎN COMUNA CURCANI
În anul 2017, presa centrală, televiziunile și ziarele naționale au descoperit în comuna condusă de primarul Gazu Aurel munți de gunoaie ce zac și acum la marginea comunei.
O firmă de salubritate din Călărași e acuzată că ÎNGROAPĂ GUNOIUL pe islazul unei comune, ca să scoată bani!
Îngroapă gunoiul ca să scoată banii. Un primar din judeţul Călăraşi este acuzat chiar de oamenii din localitate că a pus bazele unei firme de salubritate care depozitează, ilegal, gunoiul pe islazul comunei. Ei susţin că timp de trei ani de zile, pe locul unde pasc animalele au fost îngropată o bombă biologică.
Resturi din gospodării, ambalaje şi animale moarte se strâng din toate comunele învecinate. Cea mai apropiată groapă de gunoi legală este în Bucureşti sau lângă Călăraşi. Dar acolo costă să arunci gunoiul..
De trei ani de zile, firma de salubritate adună gunoiul din satele învecinate şi îl aruncă pe islazul comunei.
Oamenii din comună susţin că sub acest mal de pământ se află, de fapt, foarte mult gunoi îngropat. Lucrul acesta se poate vedea cu ochiul liber. Tot localnicii spun că după ce maşinile aduc gunoiul, chiar un utilaj de la primărie acoperă gropile cu pământ. În acte, acţionar şi administrator la firma de salubritate este o doamnă care, coincidenţă, are acelaşi nume de familie ca primarul. Ca să nu existe un conflict de interese, în comună, serviciul de salubritate este asigurat de Primărie. Taxa este de 60 de lei pe an, pentru fiecare gospodărie. Oricine ar strânge gunoiul, până la urmă tot în capul satului ajunge. Chiar şi sătenii îl aruncă tot acolo. Garda de Mediu din Călăraşi a dat o sancţiune primăriei pentru groapa de gunoi improvizată. Dar asta nu a stopat afacerea.
În comunicatul oficial, Garda de Mediu Călăraşi nu a reuşit să lămurească reporterii Observator dacă ştie cu adevărat ce se întâmplă.
https://www.facebook.com/calarasipress/videos/1512264398864414/
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Inspectorii Direcției de Sănătate Publică Călărași au avut un an plin: 38 de controale la spitale, clinici și centre de îngrijire, iar rezultatul vorbește de la sine – 62 de amenzi, 18 avertismente și sancțiuni care însumează 237.200 de lei.
Printre cele mai „vizitate” instituții se află Spitalul de Psihiatrie Săpunari, Spitalul Județean de Urgență Călărași, Spitalul Municipal Oltenița și Complexul de Servicii Sociale Perișoru.
Controale lună de lună
DSP Călărași a început anul cu verificări în cabinetele stomatologice private. În ianuarie, opt astfel de unități din municipiul Călărași au fost sancționate cu 4 amenzi și 5 avertismente, pentru nereguli privind igiena, sterilizarea instrumentarului și lipsa unor documente obligatorii. Total: 20.000 de lei.
În martie, inspectorii au ajuns la spitalele din Oltenița și Lehliu Gară, unde au descoperit deficiențe legate de depozitarea materialelor sanitare și gestionarea deșeurilor medicale. S-au aplicat 4 amenzi și 9 avertismente, în valoare de 32.000 de lei.
În aprilie, atenția s-a mutat pe Policlinica nr. 2 Călărași, unde s-au verificat 10 cabinete medicale. Rezultatul: 2 amenzi și 27.000 de lei plătiți pentru lipsa igienizării corespunzătoare și deficiențe la instalațiile sanitare.
Mai a adus controale la Căminul pentru persoane vârstnice “Sf. Antim Ivireanul”. Deși nu s-au aplicat amenzi, inspectorii au dispus măsuri de remediere urgente după ce au constatat probleme la spațiile de depozitare și igienă.
Iunie a fost luna Spitalului Județean Călărași. Pentru deficiențe în respectarea normelor de curățenie și funcționare a blocurilor sanitare, unitatea a primit 4 amenzi și 2 avertismente, însumând 8.000 de lei.
În iulie, la Spitalul Orășenesc Lehliu Gară s-au descoperit lipsuri la evidența documentelor medicale – o amendă de 2.000 lei și un avertisment.
Septembrie a fost luna cu cele mai dure sancțiuni: Spitalul de Psihiatrie Săpunari a încasat 24 de amenzi, în valoare totală de 80.400 de lei. Inspectorii au găsit abateri grave: condiții precare de igienă, lipsa materialelor de curățenie, spații neconforme și deficiențe în circuitul pacienților.
În octombrie, DSP a verificat Spitalul Județean de Urgență Călărași, Centrul de Abilitare Vălcelele și Complexul de Servicii Sociale Perișoru. Rezultatul: 18 amenzi și 4 avertismente, totalizând 110.000 de lei. Printre nereguli s-au numărat depozitarea necorespunzătoare a medicamentelor, lipsa unor documente de autorizare și deficiențe la sistemele de ventilație.
Noiembrie a adus în vizorul DSP mai multe clinici private: Alpha Medical Invest, Brotac Medical Hospital, Alpha Clinic Călărași și Medical Vital Care din Jegălia. Controalele au scos la iveală lipsa unor autorizații actualizate și neconformități în registrele medicale. Totalul amenzilor: 10.800 de lei.
Cele mai mari probleme – în sistemul de stat
Din totalul sancțiunilor aplicate în 2025, peste 80% au vizat unități publice. Spitalele și centrele sociale din subordinea statului au fost campioane la deficiențe: lipsa igienizării spațiilor, circuite murdare, instalații sanitare nefuncționale, dar și lipsa reparațiilor esențiale.
În contrast, mediul privat a înregistrat mai puține abateri, însă și aici au fost aplicate amenzi pentru lipsa avizelor de funcționare sau pentru deficiențe la sterilizare.
Ce spune DSP Călărași
Răspunsul oficial, semnat de directorul executiv Cezar-Cristian Rădulescu și consilierul Șerban Aurelia, confirmă că toate aceste date provin din acțiuni tematice planificate, dar și controale efectuate la sesizări sau petiții.
„Verificările au avut ca scop asigurarea respectării normelor sanitare, protejarea sănătății populației și creșterea calității actului medical în județul Călărași”, se arată în documentul transmis redacției Călărași Press.
Anul 2025 arată un tablou îngrijorător: de la cabinete private cu probleme de igienă, până la spitale publice care funcționează la limita conformității. Cu toate acestea, autoritățile sanitare promit intensificarea controalelor și „toleranță zero” față de nereguli.
Cifrele nu mint: 62 de amenzi, 18 avertismente, 237.200 de lei.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bolojan și-a pus primarii în cap. Anunțul despre taxele locale a încins spiritele în toată țara
Premierul Ilie Bolojan a aruncat în aer atmosfera de la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, după ce a anunțat că impozitele pe proprietate și taxele locale vor crește automat de la 1 ianuarie. Declarațiile au stârnit valuri de nemulțumire printre primarii prezenți, care au izbucnit imediat în reproșuri.
Bolojan a spus clar: statul are nevoie să-și acopere găurile din buget, în special cele provocate de TVA, iar majorările sunt „obligatorii” pentru reducerea deficitului. Practic, impozitele mai mari vor merge direct la bugetul central, nu la cel local.
Primarii au explodat:
„Comunitatea nu câștigă cu nimic!”, i-au transmis mai mulți edili, supărați că majorarea taxelor nu rămâne în buzunarul orașelor lor. Un primar, sub anonimat, a spus-o și mai dur:
„De ce să mai creez locuri de muncă în oraș dacă tot surplusul se duce la Guvern? La noi nu rămâne nimic!”
În timp ce premierul vorbea despre „disciplina bugetară” și despre împrumuturile uriașe ale statului, în sală se simțea tot mai clar frustrarea edililor, convinși că oamenii se vor supăra pe ei, nu pe București.
Ce urmează?
Dacă Parlamentul închide pachetul fiscal, impozitele cresc automat la început de an, indiferent de oraș. Primarii se tem că vor încasa critici din toate direcțiile, fără ca bugetele lor să se îmbunătățească măcar cu un leu.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Parlamentul, reunit în ședință comună, a votat noile Consilii de Administrație ale Televiziunii Române și ale Societății Române de Radiodifuziune. Votul a fost secret, exprimat prin bile. Înaintea procedurii, parlamentarii AUR au părăsit sala.
Cum s-a votat
- Pentru CA TVR: 292 de parlamentari prezenți, 270 voturi „pentru”, 4 „contra”.
- Pentru CA SRR: 268 de parlamentari prezenți, 249 voturi „pentru”, 4 „contra”.
Lista membrilor CA TVR
Din partea PSD
- Loredana Corchiș (titular)
- Stelian Bărăgan (titular)
- Nicoleta Amalia Matei (titular)
Din partea PNL
- Radu Carp (titular)
- Cristina-Ancuța Pocora (titular)
- Daniela Sava (suplent)
- Gheorghe Croitoru (suplent)
Din partea USR
- Catrinel Trofin (titular)
- Cătălin Ghiță (suplent)
Din partea AUR
- Monica Simona Ghiurco (titular)
- Rafael Udriște (suplent)
Din partea UDMR
- Anderco Aliz-Timea (titular)
- Kis Timea (suplent)
Reprezentanții Președintelui României
- Cristiana Narcisa Manciu (titular)
- Bogdan Alexandru Cuza (suplent)
Din partea Guvernului
- Ana Adriana Săftoiu (titular)
- Mariana Luca (suplent)
Din partea Societății Române de Televiziune
- Emanuel Sorin Torică (titular)
- Cristinel Godinac (titular)
- Gabriela Luminița Iordănescu (suplent)
- Alina Amza (suplent)
Din partea minorităților naționale
- Borislav Velimirovici (titular)
- Gjorjgi Ivanovski (suplent)
Lista membrilor CA SRR
Titulari:
- Nadina Ioana Dogioiu
- Dragoș Gabriel Pătlăgeanu
- Radu Herjeu
- Ruxandra Ileana Șăraru
- Alexandru Ioan Șerbănescu
- Vlad Mircea Pufu
- Maria Muntean
- Marius Dorin Tănase
- Alexandra Coliban
- Robert Schwartz
- Annamaria Bodoczi
- Nicoleta Viorica Balaci
- Roxana Georgeta Gheorghe
Suplenanți:
- Katalin Demeter
- Christian Gabriel Schneider
- Maria Lăcrămioara Nicolescu
- Alexandra Bogdan
- Camelia Tatiana Ilie
- Mihai Ioan Miclăuș
- Laurențiu Marius Oltean
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri4 ore ago
Străzile Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi din Oltenița intră în linie dreaptă: lucrările avansează rapid, termenul estimat este începutul lunii decembrie
Știri4 ore ago
Ancuța, „perfecțiunea” din Grădiștea, lovește în plin pe Facebook: sute de bărbați cuceriți de o femeie care… nu există
Naturiste5 ore ago
Curăță-ți vasele de sânge cu ceaiul din mei de canari
Administrație Locală2 luni ago
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
La zi2 luni ago
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
Administrație Locală2 luni ago