La zi
Curcani – comuna așezată pe un munte de nereguli
Comuna Curcani se află la doar 40 de km de capitala României. Din anul 2004 până în prezent este condusă de primarul Gazu Aurel, având ca orientare politică Partidul Național Liberal. Discuții controversate despre felul în care arată comuna condusă ce acesta există de mulți ani. Au devenit mai intense la jumatatea anului 2017.Majoritatea locuitorilor se abțin să comenteze în fața camerelor de filmat despre implicarea actualului primar în dezvoltarea localității, susțin ca au tot ce le trebuie.
Unii spun că este un primar bun, că a făcut tot ce trebuie pentru comuna lor. Realiteatea este cu totul alta. Infrastructura localității lasă foarte mult de dorit: drumuri pline de gropi, parcuri devastate, lipsa trotuarelor pline de burieni ce ating pe alocuri înațimi și de 2,5 metri. Tonele de gunoaie din comună sunt îngropate la marginea satului. O firmă a familiei edilului s-ar ocupa de aceste lucruri lipsite de legalitate. Peste 400 de asistați social care stau acasă, dovedint prin adeverințe că nu pot munci. Doar o parte a acestora prestază muncă pentru a putea beneficia de venitul minim garantat oferit prin Legea nr. 416/2001. Viceprimarul spune că, în localitatea Curcani sunt doar 200 de persoane ce beneficiază de venitul nimim garantat.
Într-un raport întocmit de Primăria Curcani, prin SERVICIUL ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI AUTORITATE TUTELARĂ reises activitățile prestate de beneficiarii Legii 416, care sunt apți de muncă. Cele menționate în documentul prezentat mai jos ar lăsa de înțeles că s-a efectuat un volum imens de muncă, dar care este contrazis de aspectul real al comunei.
Comuna este traversată trece șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București, precum și calea ferată dintre cele două orașe.
DJ 402 care trece prin comuna Curcani se află într-o stare de degradare ce nu poate fi descrisă. Sub podul de la intrarea în comună, în fotografiile oferite de Google Maps, făcute în anul 2012, se poate vedea cum mai mult de jumătate din drumul județean era cuprins de apele râului care poată același nume cu cel al localătății. Nici în momentul actual starea drumului nu este una mai bună. Localnicii spun că e starea asta de an de zile. 
Într-o altă ordine de idei, în primăria din Curcani se pare că au fost găsite foarte multe nereguli.
Curtea de Conturi a efectuat un control la Primăria Curcani, care s-a finalizat cu un raport la 26.06.2018.
Iată ce se găsește în raport:
- S-au constatat abateri privind înregistrarea în documentele financiar contabile ale unor evenimente și tranzacții de 183.308 ron
- S-au constatat neconcordanțe între evidența contabilă și cea fiscală de 3 021 280 ron
- Controlul intern managerial nu a fost efectuat
- Sumele datorate de plătitori nu s-au stabilit pe baza declarațiilor de impunere sau înregistrărilor
- Impozitul pe teren datorat de parohia Curcani nu a fost stabilit și încasat. 5 hectare de teren arabile ale Bisericii sunt administrate de S.C. Maria Trading
- Nu au fost respectate prevederile legale privind actualizarea impozitelor pe clădiri pentru o valoare totală nedeclarată de 21563 ron
- Inventarierea patrimoiului a fost defectuoasă. Nu s-au inventariat activele, datoriile, ci numai o parte din activele fixe și obiectele de inventar. Nu au fost inventariate terenuri și clădiri aparținând domeniului public privat al Statului. Nu au fost inventariate investițiile în curs
- Reevaluarea activelor fixe s-a efectuat parțial privind terenurile și clădirile
- S-au acordat nelegal drepturi de asistență socială unor cetățeni ce dețineau depozite bancare de peste 3000 lei. 6 beneficiari au primit nelegal 9056 ron de la bugetul de stat
- La 19 beneficiari li s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinței nelegal de 5000 lei. La 7 beneficiari ailegii 416/2001 li s-au acordat ajutoare de 2970 ron nelegal iar altor 12 beneficiari alte ajutoare acordate nelegal de 2030 ron de la bugetul de stat
Primarul Aurică Gazu are termen până la data de 31.12.2018 pentru a recupera aceste sume mai sus menționate. Încasarea impozitelor, plata taxelor locale, dar și o bună inventariere a terenurilor care parțial sunt utilizate ilegal, l-ar putea ajuta să recupereze prejudiciul raportului. Astfel s-a constatat că multe ajutoare au fost acordate nelegal din bugetul de Stat. Acum ele trebuiesc restituite. Aflăm că s-au acordat nelegal drepturi de asistență socială unor cetățeni ce dețineau depozite bancare de peste 3000 lei. 6 beneficiari au primit nelegal 9056 ron de la bugetul de stat. La 19 beneficiari li s-au acordat ajutoare pentru încălzirea locuinței nelegal de 5000 lei. La 7 beneficiari ailegii 416/2001 li s-au acordat ajutoare de 2970 ron nelegal iar altor 12 beneficiari alte ajutoare acordate nelegal de 2030 ron de la bugetul de stat. Dragostea fără limite către alegători a edilului de la Curcani nu are limite.
În caz contrat Curcea de Conturi ar putea aplica sancțiuni sau poate chiar închisoarea asupra persoanelor ce vor fi incadrate ca vinovate pentru pagubele produse.
Locuitorii comunei vorbesc frumose de primarul lor, spun că tot timpul se implică, sta de vorba cu ei, fac poze împreună și se bucură de cele 4 mandate în care acesta nu a făcut aproape nimic.
În cadrul ședinței ordinare a Consiilului Local Curcani s-au dezbătut cele mia importante probleme din comună. Vă invităm să urmăriți materialul video realizat acolo.
https://www.youtube.com/watch?v=l6PUZkhxzDE
MUNȚI DE GUNOAIE ÎN COMUNA CURCANI
În anul 2017, presa centrală, televiziunile și ziarele naționale au descoperit în comuna condusă de primarul Gazu Aurel munți de gunoaie ce zac și acum la marginea comunei.
O firmă de salubritate din Călărași e acuzată că ÎNGROAPĂ GUNOIUL pe islazul unei comune, ca să scoată bani!
Îngroapă gunoiul ca să scoată banii. Un primar din judeţul Călăraşi este acuzat chiar de oamenii din localitate că a pus bazele unei firme de salubritate care depozitează, ilegal, gunoiul pe islazul comunei. Ei susţin că timp de trei ani de zile, pe locul unde pasc animalele au fost îngropată o bombă biologică.
Resturi din gospodării, ambalaje şi animale moarte se strâng din toate comunele învecinate. Cea mai apropiată groapă de gunoi legală este în Bucureşti sau lângă Călăraşi. Dar acolo costă să arunci gunoiul..
De trei ani de zile, firma de salubritate adună gunoiul din satele învecinate şi îl aruncă pe islazul comunei.
Oamenii din comună susţin că sub acest mal de pământ se află, de fapt, foarte mult gunoi îngropat. Lucrul acesta se poate vedea cu ochiul liber. Tot localnicii spun că după ce maşinile aduc gunoiul, chiar un utilaj de la primărie acoperă gropile cu pământ. În acte, acţionar şi administrator la firma de salubritate este o doamnă care, coincidenţă, are acelaşi nume de familie ca primarul. Ca să nu existe un conflict de interese, în comună, serviciul de salubritate este asigurat de Primărie. Taxa este de 60 de lei pe an, pentru fiecare gospodărie. Oricine ar strânge gunoiul, până la urmă tot în capul satului ajunge. Chiar şi sătenii îl aruncă tot acolo. Garda de Mediu din Călăraşi a dat o sancţiune primăriei pentru groapa de gunoi improvizată. Dar asta nu a stopat afacerea.
În comunicatul oficial, Garda de Mediu Călăraşi nu a reuşit să lămurească reporterii Observator dacă ştie cu adevărat ce se întâmplă.
https://www.facebook.com/calarasipress/videos/1512264398864414/
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Teatru, Film și Divertisment4 ore ago
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
La zi5 ore ago
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Curiozități și Istorie7 ore ago
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Administrație Locală23 de ore ago
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Administrație Locală3 luni ago
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
La zi3 luni ago