Selecționerul României, Mircea Lucescu, a fost adus luni după-amiază la Spitalul Universitar din București în stare gravă. La doar o săptămână după externare, medicii au decis reinternarea de urgență. Motivul principal: gripa severă care nu cedează tratamentului cu antibiotice, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Inițial mersese pentru un control cardiologic de rutină, însă starea s-a agravat brusc.

Antrenorul de 80 de ani rămâne sub supraveghere medicală strictă cel puțin câteva zile. Evenimentul survine cu două luni înainte de barajul crucial cu Turcia pentru Cupa Mondială.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat luni o decizie definitivă de achitare în cazul fostului ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu. Hotărârea răstoarnă sentința primei instanțe, unde un complet de trei judecători îl condamnase la doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA susținuseră că, în perioada 2017–2018, pe când era ministru al Sănătății, Bodog ar fi falsificat semnături pe două contracte de muncă pentru a acoperi absența totală a unei consiliere, care ar fi încasat salariul timp de un an fără să se prezinte la serviciu.

Completul de cinci judecători al ICCJ a stabilit însă că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de abuz în serviciu, argumentând că activitatea consilierului personal se poate desfășura de la distanță, iar natura atribuțiilor nu impune prezență fizică la sediul instituției. Instanța a subliniat că funcția este una bazată pe încredere și colaborare directă, cu un conținut preponderent intelectual, dificil de evaluat prin criterii cantitative.

Judecătorii au mai arătat că eventualele nereguli administrative privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate în sfera penală, întrucât dreptul penal are caracter de ultima ratio și nu poate sancționa deficiențe de organizare instituțională.

În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, Înalta Curte a considerat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală de abuz în serviciu, iar în lipsa acesteia nu se justifică răspunderea penală.

În prima instanță, Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ministrul ar fi permis ca angajata sa, Olivia Andreea Marcu, să încaseze salariul fără să se prezinte la serviciu, semnând în locul ei documente oficiale și atestând în mod nereal prezența acesteia. Ancheta susținea că Bodog nu ar fi dispus nicio măsură disciplinară, deși cunoștea situația.

n fiecare zi, milioane de oameni trăiesc cu teama unui atac de cord, chiar și atunci când respectă tratamentele recomandate și își controlează atent alimentația. De zeci de ani, medicina s‑a concentrat pe colesterol, pe depunerile de pe vasele de sânge și pe medicamente care încetinesc evoluția bolii. Totuși, cercetările recente arată că adevărata cheie ar putea fi mult mai profundă: sistemul imunitar.

O serie de descoperiri din ultimii ani sugerează că inflamația joacă un rol decisiv în deteriorarea inimii după un infarct. În loc să fie doar o consecință, inflamația devine un factor care amplifică distrugerea celulelor cardiace. Aici intervine ideea revoluționară: stimularea anumitor celule imunitare care au rol protector, în special celulele reglatoare, capabile să reducă inflamația și să limiteze formarea țesutului cicatricial.

Această abordare, considerată până de curând imposibilă, ar putea permite inimii să se vindece mai eficient, să își păstreze funcția și chiar să își regenereze parțial țesutul. În loc să tratăm doar efectele, imunoterapia ar acționa asupra mecanismului care declanșează deteriorarea.

Imaginați‑vă un tratament care nu doar previne un nou atac de cord, ci ajută inima să se refacă după unul deja produs. Un tratament care nu se limitează la a reduce colesterolul, ci intervine direct în procesul inflamator care slăbește mușchiul cardiac. Aceasta este promisiunea noii direcții de cercetare: o medicină cardiacă mai precisă, mai personalizată și, mai ales, mai eficientă.

Deși tehnologia este încă în dezvoltare, rezultatele preclinice sunt încurajatoare. Dacă aceste terapii vor fi confirmate în studii clinice, ele ar putea schimba radical modul în care înțelegem și tratăm bolile inimii. Pentru prima dată, lupta împotriva atacurilor de cord ar putea fi dusă nu doar cu medicamente clasice, ci cu propriul nostru sistem imunitar, transformat în aliat.