În legătură cu articolele publicate în data de 21 octombrie 2025, pe site-urile publicațiilor locale www.editia.ro (Primarul din Independența, prins cu minciuna: după ce s-a lăudat că își micșorează salariul, și-a “legalizat” consilierul personal!), respectiv www.calarasipress.ro (Primarul din Independența, prins cu minciuna?! Își tăia salariul la televizor, dar își angaja consilierul personal pe ascuns!), în care se afirmă că „primarul a angajat încă din 2024 un consilier personal dar “oficializat” abia acum, printr-o organigramă care nici măcar nu a fost aprobată”, dorim să aducem următoarele precizări, în spiritul unei informări corecte a cetățenilor:

Afirmațiile apărute nu reflectă  situația reală.  

Postul de consilier personal al primarului a fost înființat încă din 2017, fiind și ocupat în mandatul 2016-2020 fostului primar. Ba chiar cel care a deținut această funcția a fost și “subiectul” unei anchete declanșate de ANI, pe o speță de conflict de interese.

Revenind în zilele noastre, mai exact anul trecut pe 1 noiembrie, o salariată din cadrul Compartimentului de Impozite și Taxe Locale a  solicitat transferul la Primăria Călărași, din motive salariale. S-a  aprobat cererea de transfer iar după 10 zile, potrivit prevederilor legale, postul s-a eliberat devenind vacant.

Advertisement

Și atunci, ca să ne putem desfășura activitatea în bune condiții, am decis să angajăm o tânără, absolventă a unei Facultăți de Contabilitate pe postul de consilier personal, fiind ulterior transferată la Compartimentul de Impozite și Taxe Locale, pe postul rămas vacant, unde-și desfășoară și în prezent activitatea.

În urmă cu vreo două luni, compartimentul respectiv, potrivit unei dispozitii a primarului, a ajuns în subordinea dlui viceprimar.

În concluzie, consilierul personal de care se face vorbire în articolele respective lucrează efectiv în cadrul acestui compartiment de impozite și taxe locale și nu al cabinetului primarului.

În altă ordine de idei, mai facem precizarea că salariul net al primarului a fost, între timp, redus de la 8260 lei la 6300 lei.

Considerăm important ca informațiile transmise publicului să fie complete și verificate, pentru a reflecta corect activitatea instituției și a evita interpretările eronate.

Advertisement

Vă rugăm, așadar, să publicați prezentul drept la replică, conform prevederilor legale aplicabile.

Cu stimă,
Gabriel Rădulescu
Primar al comunei Independența
21.10.2025

Într-o operațiune demnă de un thriller de spionaj, DIICOT a dezvăluit o rețea clandestină condusă de un bărbat de 66 de ani care se prezenta drept „căpitan SRI”. Acesta a construit, între 2021 și 2025, o structură fictivă care imita o unitate secretă a Serviciului Român de Informații, păcălind foști militari, combatanți din teatre de operații și civili pasionați de arme să se alăture „misiunilor” sale secrete.

O rețea construită pe impostură

Cu documente falsificate și o poveste bine pusă la punct, suspectul a convins mai multe persoane să se „angajeze” în organizația sa imaginară. Recruții, selectați printr-un proces elaborat ce includea „teste de stres” și „evaluări psihologice”, primeau:

• Legitimații false cu însemnele SRI, complete cu serie și număr;

• Stații de emisie-recepție personalizate cu logo-ul SRI;

• Nume de cod pentru comunicarea în „misiuni”.

Aceștia erau trimiși în teren pentru a urmări „suspecți”, a fotografia obiective considerate „strategice” sau a colecta probe, inclusiv mostre de apă, crezând că lucrează pentru o structură oficială.

Misiuni cu girofar și arme reale

Pentru a da credibilitate operațiunii, „căpitanul” închiria mașini echipate cu girofaruri, similare celor folosite de autorități, și le utiliza în „misiuni”. Unii dintre recruți, posesori legali de arme de foc, participau înarmați, convinși că îndeplinesc ordine oficiale. Rețeaua a activat în județe precum Arad, Timiș, Constanța, Satu Mare, Bihor, Mureș și București, interacționând uneori cu polițiști sau angajați ai instituțiilor publice, fără ca aceștia să suspecteze frauda.

Advertisement

Percheziții și audieri în patru județe

Miercuri, procurorii DIICOT Alba Iulia, împreună cu ofițerii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, au descins în șapte locații din Arad, Timiș, Bihor și Hunedoara. Suspectul principal și colaboratorii săi au fost duși la audieri, fiind cercetați pentru:

• Desfășurarea neautorizată a activităților de culegere de informații;

• Uzurpare de calități oficiale;

• Fals material în înscrisuri oficiale;

• Uz de fals.

DIICOT subliniază că toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de drepturile procesuale prevăzute de lege.

Un joc periculos demascat

Această operațiune scoate la iveală nu doar ingeniozitatea impostorului, ci și vulnerabilități le care au permis unei astfel de rețele să funcționeze ani. „Căpitanul-fantomă” și-a transformat fantezia într-un joc periculos, care a implicat oameni, arme și interacțiuni cu autoritățile, punând în lumină necesitatea unei vigilențe sporite în fața unor astfel de scheme.

Advertisement

În istoria întunecată a crimelor medicale, unde unii doctori au devenit asasini în serie din ambiții politice sau ideologice, alții au căzut pradă lăcomiei pure, transformând stetoscopul în armă letală. Este cazul lui Maxim Petrov, supranumit “Doctorul Moarte” de presa rusă, un medic de urgență din Sankt Petersburg care, între 1999 și 2000, a ucis 12 pacienți vulnerabili, furând banii și obiectele de valoare din casele lor. Aceste crime, motivate exclusiv de câștig material, au șocat o țară întreagă, dezvăluind cum un jurământ hipocratic poate fi pervertit în coșmar.

Maxim Petrov, născut în 1965, lucra ca paramedic într-un centru medical local din insula Vasilievski, un cartier central al orașului. Căsătorit de două ori și tată a trei copii, el părea un profesionist respectat. Totul s-a schimbat în 1997, când a început să viziteze neanunțat pacienții vârstnici, în special femei pensionare cu probleme respiratorii, selectați dintr-o listă confidențială a centrului medical. Sub pretextul unor controale de rutină, Petrov intra în locuințe dimineața devreme, când rudele erau la serviciu. Măsoară tensiunea, oferă o “injecție calmantă” și așteaptă. Victimele adormeau rapid, permițându-i să răscolească prin sertare: fură bijuterii de familie, argintărie, economii modeste în ruble sau chiar cafea și alte mărunțișuri.

Inițial, intenția lui era doar furtul – a recunoscut că a vizitat aproximativ 50 de pacienți în acest mod. Dar în 2000, modus operandi-ul său s-a agravat dramatic. Când o victimă s-a trezit prematur și a prins hoțul la furtișag, Petrov a ucis-o și pe ea, și pe fiica ei: a înjunghiat-o pe tânără cu o șurubelniță și a sugrumat-o pe bătrână cu un ciorap. De atunci, crima a devenit regulă. În loc de anestezice simple, prepară el însuși un cocktail letal de medicamente – un amestec de substanțe care inducea un stop cardiac discret, simulând o moarte naturală. Poliția bănuia inițial un criminal lipsit de cunoștințe medicale, ceea ce îl proteja pe Petrov. A ucis 12 persoane confirmate, toate pacienți în vârstă, prin injecții fatale acasă, apoi jefuind locuințele. Era suspectat de până la 19 crime, dar a fost judecat pentru 17.

Arestarea sa, pe 17 ianuarie 2000, a venit după ce a vizitat o altă victimă potențială – poliția îl aștepta deja, alertată de un șir de morți suspecte. Petrov a mărturisit inițial, dar ulterior a retractat, invocând presiuni psihologice din custodie. Procesul din 2002 a fost un scandal media: supraviețuitori au descris cum s-au trezit intoxicate, cu ferestrele închise și aragazul pornit pe gaz, salvate în ultimul moment de rude. Judecătoarea Valentina Kudriashova l-a condamnat la închisoare pe viață pentru cele 12 crime dovedite. Astăzi, la 60 de ani, Petrov putrezește într-o colonie penală rusească, un simbol al corupției morale în halatele albe.

Advertisement

Aceste atrocități amintesc că, dincolo de ideologiile extremiste care au transformat medici în executoare în epoci de teroare, lăcomia cotidiană poate fi la fel de letală. Petrov nu ucidea pentru o cauză; o făcea pentru câteva sute de ruble și o furculiță de argint. O lecție sumbră despre cum încrederea în sistemul medical poate deveni o capcană mortală.